Page 59 - 1960-12

Nr. 1861 DRUMUL SOCIALISMULUI pag. 3

!amaw.'!/Egaraggas^^

S MHEWflYliei

19 şl 20 DECEMBRIE 1960

Monumente a!e naturii din regiunea noastră oraş plutitor DEVA: Lanţul; ALBA IULIA: pe „Moana”; SEBEŞ: Cerneala
Pe drumurile Romîniei; Torero; roşie; PETROŞANI: ivanna;
Pestera Găunoasa Constructorii navali din Le­ BRAD: Intrigă şi iubire; ILIA: Cad frunzele; Un cîntec străba­
ningrad elaborează proiectul li­ H. 8; HAŢEG: De sîmbătâ pînă te lumea; LONEA: Pudriera
nei gigantice nave transoceanice luni; ORAŞTIE: Voci în Insulă; vorbitoare; TEIUŞ: Război şi
de călători, cu un deplasament Cîntec de leagăn; HUNEDOA­ pace; ZLATNA: Jucătorul; A-
de 25.000 tone, care, va fi una RA: Zafra; SIMERIA: Cei 4 de POLDUL DE SUS: Stelele.
din cele mai mari nave de acest
Pe partea dreaptă a Văii de inundaţiile din timpul creş­ gen din lume. Vasul va avea AAAAAA a ^ tu n ir
Bobii, pe teritoriul localităţii terii apelor piriiaşului ce o stră­ lungimea de aproximativ 200 m.,
Onnindea, se găseşte peştera bate. Din cauza creşterii apelor lăţimea de 25 in., iar înălţimea U
Găunoasa, cercetată şi des­ Iui va fi egală cu a unei clădiri
crisă de speologii din Bucu­ care umplu aproape toată peş­ cu nouă etaje. Două instalaţii < ÎNTREPRINDEREA d e e x p l o r ă r i ş i p r o s p e c ţ iu n i
reşti. tera, este puţin probabil ca de forţă cu turbine cu abur, de j„].E.P.“, cu sediul în oraşul Dr. Petru Grcza, regiunea Oradea,
ea să fi fost locuită. Prin cea mai nouă construcţie, cu o Line concurs de ocupare a următoarelor posturi:
Peştera nu e mare. Are 200 peşteră circulă un puternic capacitate de peste 60.000 c.p.
m. lungime, avînd o galerie curent de aer datorită des­ vor permite navei, cu toate di­ ^ © MAIŞTRI MINERI ;
toarte cotită. Intrarea în ga­ chiderilor din amonte şi des­ mensiunile ei uriaşe, să dezvolte © MAIŞTRI MECANICI (DE MINĂ).
lerie se face prin amonte chiderii prăbuşite din aval. o viteză' de peste 50 -km. pe oră.
unde se află trei intrări din in timpul iernii, aerul rece Ea va putea să efectueze pe Sediul secţiilor se afla în localităţile Abrud, Brad, Deva-Ve-;
care două sînt mascate de ce se scurge pe vale pătrun­ mări şi oceane traversări pe !ţel şi Haneş.
vegetaţie şi astupate de ma­ de şi în peşteră şi provoacă distanţe de peste 8.000 mile ma­
terial căzut, intrarea relativ îngheţarea apei. rine. Nava va putea transporta CONCURSUL SE VA ŢINE PE DATA DE 1 FEBRUA­
mare, te duce in galeria scun­ R IE 1961 LA SEDIUL „I.E.P.“ ORAŞUL Dr. PETRU GROZA.i
dă şi îngustă care depăşeşte Peştera este interesantă şi pină la 2.000 de călători.
>rareori doi metri lărgime sau prin modul cum s-a format. > Pentru informaţii suplimentare se dau relaţii zilnic între;
înălţime. Din galeria princi­ Pîrîul Bobii, în cursul anilor Călătorii vor avea la dispozi­ „orele 10-15, la serviciul de cadre sau la telefon nr. 543.
pală se desprinde o galerie a spălat rocile friabile de la
secundară, scundă, cu un dia­ suprafaţă pînă a ajuns să ţie cabine confortabile, luminoa­ Tehnicienii cehoslovaci au construit un bec electric special care se ali­ O fertă de serviciu
metru de abia 50 cm. care se curgă deasupra calcarului. O mentează cu energie electrică de la doi acumulatori subţiri. Becul poate lumina
termină intr-o cameră mică fisură in calcar a permis unei se, cu două locuri, numai de o fără întrerupere timp de o oră, după care acumulatorii bateriei trebuie să / . R.I. C. D E V A
şi boltită denumită „cuptor“. părţi a apei să se scurgă în fie reîncărcaţi.
interiorul acestuia. Nu toată singură clasă, saloane spaţioase, ORGANIZEAZĂ IN ZIUA DE 18 XI. 1960, UN CONCURS
Pe fundul peşterii se gă­ apa pîrîiaşului a curs de la IN CLIŞEU: Noul bec cu acumulatorii şi cutia lor, alături de cîteva PENTRU OCUPAREA URMĂTOARELOR POSTURI DE MAI­
sesc pietrişuri şi apoi de la început subteran. Ea a con­ o sală de cinematograf, o bi­ cutii de chibrituri, pentru ca cititorul să-şi poată da seama de mărimea lor. ŞTRI, CARE SĂ ÎNDEPLINEASCĂ CONDIŢIILE PREVĂ­
jumătate un mii fin. Margi­ tinuat să curgă şi la supra­ ZUTE DE NORMELE IN VIGOARE.
nile prezintă poliţe şi terase faţă. Cină însă fisura s-a lăr­ bliotecă, restaurante, baruri,
de caverne, pe care se află o git, prin dizolvare, întregul _ 2 MAIŞTRI TĂIETORI (ANIMALE);
crustă de carbonat de calciu pîrîiaş a început să curgă pe săli de sport şi bazine de înot. — 1 MAISTRU MĂŢAR;
şi mici formaţii stalacmitice'. o mică porţiune subterană şi — 1 MAISTRU CIONTOLIT ALES, TRANŞAT CARNE;
apare la zi sub forma unui —ooo— — 1 MAISTRU PREPARAT CONSERVE DE CARNE;
Din tavanul care pe alocuri izvor. Astăzi pîrîiaşul care a — 1 MAISTRU ÎNTREŢINERE UTILAJE;
este şlefuit de ape, apar sta­ creat peştera dispare printr- Combina Y A i t I IE T \ T SOLICITANŢII VOR DEPUNE CERERE LA SECRETA­
lactite mici, simple sau com­ un ponor şi apare apoi în ga­ Pavel Savin RIATUL ÎNTREPRINDERII DIN PIAŢA UNIRII nr. 3 DEVA.
puse. lerie. .
Pensionarul Pavel Savin, locuitor al O u z in a s t u d e n %ţ e a s c ă auzi cuvintele obişnuite ale taxatoru­
Stalactitele mai mari au VULC.U BUJOR satului Vannovka din Kazahstan, a lui „cetăţeni, cine n-a mai luat bilet“?
fost distruse de vizitatori sau conceput o originală combină pentru Consiliul economici naţionale din Călătorii trec singuri prin faţa casei
lucrarea solului înainte de a fi însă- Azerbaidjan a predat Institutului poli­ montate pe peretele lateral, introduc
mînţat cu culturi prăşitoare. tehnic din Baku, uzina de elemente banii într-o cutie şi îşi rup singuri ¦* /— i/~ » / —»/*»•» /— » f —» \ / —i
prefabricate din beton armat. Noii un bilet.
HARTĂ OR8GÜNAL.A Potrivit concepţiei autorului, combi­ gospodari întocmesc în prezent planuri OU! v *•
na va putea afîna solul la o adînci- de reconstruire radicală a uzinei, care Asemenea autobuze fără taxatori vor CÎŞÎIGURI DE 5.000 LEI LA LOZ IN PLIC!
De cîteva luni pe triunghiul format şi... vor face o excursie prin Bulga­ me de 50 cm şi introduce în sol se­ trebuie să se transforme într-o între­ apare în curînd şi pe alte trasee inter­ ¦' -¦ )
la intersecţia ¦dintre şoselele spre ria. J minţele oricărei culturi prăşitoare indi­ prindere model. urbane ale regiunii Mari. h
Plovdiv şi Gorubleane se lucrează de ferent dacă se foloseşte .metoda cuibu­
zor. Deşi camioanele transportă pă- Din iniţiativa Direcţiei centrale a rilor aşezate în pătrat sau metoda în Aproape toate locurile de muncă din Ghizi automaţi La seriile afîate în vînzare, I. S. Loto Pronosport distribuie -j
mînt, excavatoarele sapă, betonierele drumurilor, aici se construieşte o ori­ rînduri. uzină vor fi ocupate de studenţi. Tot
pregătesc betonul, muncitorii lucrează ginală hartă în relief direct pe pămînt. aici ei vor audia cursurile, vor efec­ Turiştii, care vin la Roma se strâ- [în afară de cîştigurile de 2.000 lei, 1.000 lei, 500 lei etc. şii cîş-Ţ
cu avînt, totuşi aici nu se vede încă Aceasta va avea o lungime de 100 După părerea specialiştilor, ideea Iui tua o muncă de cercetare. Vor fi tran­ duiesc ca în cîteva zile să parcurgă
nici o construcţie. Şi nici nu se va m şi lăţimea de 40 m., la scara ori­ Savin deschide o epocă nouă în cul­ sferate aici patru catedre ale Institutu­ întreaga istorie de două mii de ani Liguri de cîte 5.000 lei.
vedea pentru că nu se construieşte zontală de 1:5.000 şi verticală de tivarea porumbului, bumbacului, sfeclei lui. a „oraşului etern“. Dar, turistul rm se
1:1.000. Spre deosebire de hărţile o- de zahăr şi cartofului. In afară de în- poate lipsi de un ghid care să cu­ Primul cîştigător din regiunea Hunedoara a unui loz de^
vreo fabrică, vreun bloc de locuinţe bişnuîte, ea nu va avea nici un fel de sămînţare, combina va putea efectua Studenţii îşi încep activitatea ca u- noască limbi străine. Or, cum în lunile
semne convenţionale — apele vor curge şi aratul, grăpatul, cultivarea repetată cenici dar chiar .peste două-trei luni de mare aflulenţă de turişti, italienii t 5.000 lei, este NISTOR N1CULAE din Deva str. Aurel Vlaicu)
sau un restaurant. Gu toate acestea cu ajutorul unor vibratoare electrice a solului, plivltul şi tratarea chimică ei vor putea munci independent. formează minoritatea la Roma numă­
speciale prin albiile lor, marea va face a semănăturilor. Productivitatea maşi­ rul ghizilor s-a dovedit a fi insuficient. ^nr. 92, frizer Ia Cooperativa „Solidaritatea“. ^
vor veni aici mulţi oameni. Ei vor valuri, gririele vor undui pe cîmpuri, nii este de peste 12 ha. într-un schimb Cinematograf fără
fiind reprezentate prin diferite ierburi. de 8 ore. In ajutorul turiştilor a venit teh­ L Numeroşi alţi cîştigători cu 5.000 lei îl vor urma. i
intra pe o poartă frumos împodobită,, controlor... nica. In 16 diri cele mai mari cate­
drale din Roma au fost instalate auto­
se vor plimba pe drumurile asfaltate -„Astăzi cinematograful lucrează fără mate prevăzute cu benzi de magneto­
controlor de bilete“ se putea citi re­ fon. Este suficient ca turistul să in­
cent un anunţ ia intrarea cinemato­ troducă o monedă de 50 de lire, să
grafului „Revoluţia din octombrie“ din aleagă pe scală limba care îi convine
Tiraspol (R. S. S. Moldovenească). pentru ca ghidul mecanic să-i relate­
ze amabil istoria catedralei respective.
Spectatorii îşi cumpărau biletele la Iar pentru o sumă dublă automatul îi
casă, iar la Intrarea în sală, unde comunică şi mai multe amănunte.
înainte stătea controlorul, îşi rupeau
singuri biletele, aruneînd contramarca Cei mai mare năvod
intr-o cutie specială.
din lume
Numărul spectatorilor din sală a
coincis cu numărul biletelor vîndute.

...si autobuz f ă r ă ta x a to r La Paris a fost confecţionat cel
n mai mare năvod .din lume. El are
lungimea de 320 m. şi lăţimea de 50
Numeroşi colhoznici şi constructori m. La confecţionarea iui au lucrat
din regiunea Mari (Turkmenia), cunosc timp de o lună 200. de muncitori.
bine autobuzul nr. 31-48 cu traseul
.Fabrica de ţesături de bumbac — Pentru a transporta uriaşul năvod
Canalul Kara-Kum“. Cine călătoreşte Ia mare a fost necesar să se comande
însă astăzi cu acest autobuz nu va un avion special.

—>/—>r ggaggoggBggggmggg g gwBrooacgng V

L1 OMUL PĂDURILOR
[ In comuna Peştiş, raio-

i nul Hunedoara, Comitetul j

f- executiv al Sfatului popu- 1

L Iar comunal, în loc să a- ?•

ţ jute directorul căminulxii -j

C cultural în desfăşurarea j California este un ţinut în­ !A .'W V A A A proape sălbatică. De aceea, ei
tins a continentului american,
t- muncii culturale, îl intre- ] unde poţi intîlni de to a te: de la ş I. T. Senderson este un zoolog american, autor a nume- < a hotărit să clarifice această
cîmpiile neroditoare pînă-la lu­
f buinţează la măsurarea j xuriantele păduri tropicale şi la groase cărţi şi articole ştiinţifice, una din „pasiunile“ lui o con- ’ problemă. Un frate de-al său,
vulcanii în semiactivitate.
}• pămintul ' J ţ stituie cercetarea animalelor dispărute, reconstituirea ştiinţifică care de asemenea lucra la con­ cumpăraţi de la magazinele
Băştinaşilor ie plac felurite c o o p e r a t i v e l o r de consum
l_/ urnJuJ uJ bj uJ X—J\_>\_t X. glume şi născociri. Dar există o ?şi documentată a înfăţişării şi felului lor de viaţă. Dar iată strucţia şoselei, i-a descris trei din raionul Brad,
născocire de care nimeni nu
rîde. •>că nu de mult I. T. senderson a publicat in presă un articol cazuri ciudate. «Vase din tablă
• de aluminiu si emailate
La 27 august 1958 Gerard )cu un conţinut neobişnuit. In primul rînd, dispăruse un
Kreew se pregătea să plece la >
slujbă. El lucra la construirea ţ In numărul de faţă prezentăm cititorilor noştri articolul' butoi de oţel cu carburanţj pen­
unei autostrăzi din regiunea ©Articole de sticlă,
Humbold (partea d'e nord-vest <publicat sub formă prescurtată, i n revista sovietică „Volcrug tru Diesel, cu o încărcătură de porţelan şi faianţă
a Californiei), meleaguri în ma­
re parte necereetate de oameni. ţSveta“. Menţionăm că articolul lui I. T. Senderson a stîrnit 250 litri. Urmele „paionului“ care se găsesc din abundenţă la tnte magazinele j

; ..I a eschimoşi începutul unui an Cînd Kreew a urcat pe un 5 un interes deosebit în întreaga lume. , < coborau de pe un povîrniş ab­ ?w sa
nou nu este marcat de o dată fixă ? deal, el a descoperit urme de
El depinde de vreme. Anul nou începe picioare omeneşti. Acest lucru na şi coborau pe drum pînă la W /V W '/W V W rupt, traversau autostrada, co­ Vizitaţi cu încredere
atunci cînd cade prima zăpadă. n-ar fi stîrnit. curiozitatea lui, un sătuleţ de muncitori. Totuşi borau mai departe pe pantă
dacă urmele n-ar fi fost lăsate pînă a ajunge la sătuleţ, ele Kreew a reconstituit în gips spre malul inferior al unui rîu Magazinele 0, 0. L. Produse Industriale din:
. . . girafa n-are numai gît lung, ci de picioarele unui om de dimen­ traversau drumul, coborau pe forma picioarelor fiinţei miste­ şi se înfundau într-un tufiş des. , ii li: ÍELSSJ0 Şf iiElAÎ?,
şi limbă lungă ? Limba ei poate de­ siuni de-a dreptul uriaşe. un povîrniş şi mai abrupt decît rioase, pe care localnicii au şi Mergînd pe aceste urme, oame­
păşi 60 cm. primul, şi se adînceau în pă­ botezat-o „paton“. nii au găsit butoiul eu motori­ iaside găsiţi toi f e lu l de articole
La început Kreew bănuia că dure. nă într-o adîneitură la o depăr­ pentru sezonul de i a r n ă :
...flo rile se tem de zgomot? Dacă vreunul din tovarăşii săi de Pe prima pagină a gazetei a tare d'e 50 m. de şosea. După
aşezăm un microfon în apropierea u- muncă a vrut să glumească pe Cînd urmele au fost măsu­ apărut o informaţie ilustrată cu cercetări minuţioase s-a consta­ con fee fii şi în călţăm in te pentru bă rb a ţi, fem ei
nei vaze, florile din ea îşi întorc co­ seama lui. Totuşi, nu o dată rate, s-a constatat că ele aveau fotografii. Articolul a fost reti­ tai că butoiul n-a fost rostogo­ şi copii, ţ e s ă t u r i de b u m b ac şi li n ă, a r t i c o l e de
roana într-o direcţie opusă celei de i-a fost dat să. audă despre ast­ o lungime de 40 cm., iar des­ părit, de alte gazete şi în scurt lit pe pămînt pînă acolo, ci a galanteria, tricotaje,, cosmetice, articole de uz
unde vine zgomotul. fel d'e urme. descoperite de mun­ chizătura paşilor varia între timp, din toate colţurile pămîn- fost transportat. casnic, aparate de radio, motociclete, m otorete,
citori. pe la începutul anului 1,15 m. şi 1,50 m. tului au început să sosească te­ biciclete, maşini de cusut „fîeana" fo rm a t masă
.-..o pereche de furnici împreună 1958 într-una din localităţile a- legrame. Şj eu mă ocup de cer­ In al doilea rind, o ţeavă de
cu puii lor nimicesc în decursul unui propiate. Şi, 1n-afară de aceasta, A trecut aproape o lună. Şi cetări similare, am scris mult oţel, dispărută noaptea din ma­ si mobilii etc.
singur an circa 120 milioane insecte chiar nepotul lui, Gim Kreew, a pe această temă şi deseori pri­ gazie, a fost găsită într-o altă
şi aproximativ 150 mii omizi ? văzut astfel de urme. Gerard iată că într-o noapte urmele au mesc scrisori şi telegrame cu adîneitură. Şi în al treilea rînd. ii
era un om lucid şi cu judecată; apărut din nou. Peste încă un diferite relatări despre monştri cineva a înşfăcat o roată, care
; ..u n om de ştiinţă englez a des­ şi-a dat numaideeit seama că timp, soţia unui muncitor a tri­ marini, omul zăpezii, viţelul cu cîntărea peste 100 kg. şi a a- W W W W W V W W v ". v \ ' ' A W W W W V V W W W ' . ' V W y î . y y '
coperit că delfinii comunică între ei tovarăşii săi sînt prea obosiţi mis o scrisoare ziarului local două canste etc. Dar versiunea runcat-o într-o groapă adîncă.
printr-un limbaj propriu ? In acest de munca grea ea să mai aibă „Humbold Times“ : „Printre la o distanţă de un sfert de
scop el a studiat mult timp sunetele chef şi de astfel de glume. Şi muncitori se vorbeşte despre e- despre Omul Pădurilor, care dis­ milă depărtare de şantier.
pe care le scot delfinii sub apă. In Kreev; a plecat pe urme. Ei a xistenţa Omului Pădurilor. La pune de o talpă lungă de 40
sprijoml afirmaţiei sale el arată că observat că urmele duc de la început credeam că e vreo glu­ cm., mi s-a părut neverosi­ Antreprenorul încă nu voia să
delfinii au creierul foarte bine dez­ culmea abruptă a dealului pînă mă. Dar ieri, soţul meu s-a con­ milă. creadă că această treabă e ope­
voltat. Ia un punct unde se găsea un vins că acesta este un adevăr. ra Omului Pădurilor. Dar iată
camion, apoi înconjurau maşi- Dvs. aţi auzit despre Omul Pă­ Intr-un timp, evenimentele au că o dată, pe cînd se întorcea
!.-..singurul loc din Asia în care durilor luat amploare. Antreprenorul de la lucru, a descoperit lingă
trăiesc lei este peninsula Rathiavar construcţiei, întoreîndu-se din- un pîrîiaş urmele „paionului“.
din India, unde aceştia sînt în număr Scrisoarea a fost publicată. tr-o călătorie de serviciu şi au­ Totuşi, şi de data aceasta a ră­
de 2.500 ? Guvernul indian intenţio­ La redacţie au început să so­ zind despre cele ce se vorbeau, mas credincios convingerilor sa­
nează să creeze acolo o vastă rezer­ sească şi alte scrisori care ade­ a tras concluzia că cineva în le că cineva încearcă să împie­
vaţie de 1.300 km. pătrati unde vînă- vereau cele spuse în prima. dice terminarea construcţiei.
toarea do lei să fie interzisă. med conştient urmăreşte să sa­
La începutul lui septembrie (Conţinu,ire în „•Drumul socia­
urmele au apărut diri nou. De boteze construirea autostrăzii,
data aceasta aceiaşi Gerard lismului“ nr. 1867 clin 25 de-
speriind muncitorii care lucrau
decembrie 1960).
într-o regiune îndepărtată, a-