Page 6 - 1960-12

pag. 2
Cu tot mai multă
încredere
In fiecare zi, la sfatul popular tru evidenţa sesizărilor, se poa­
raional Ilia, vin oameni pentru te vedea că mare parte din pro­ de Criş a sosit o scrisoare, despre condiţiile bune de trai
a rezolva diferite probleme per­
sonale sau de interes general.
Şi, fiecare face acest lucru din
dorinţa de a contribui pe mă­
sura posibilităţilor la îmbună­
tăţirea muncii în raion.
Pentru Comitetul executiv al
sfatului popular raional Ilia, re­ dusă în fapt. Sesizarea a fost
zolvarea operativă şi cu compe­
tenţă a cererilor oamenilor mun­
cii este o preocupare de seamă.
La biroul care se ocupă cu rezol­
varea sesizărilor, au fost înca­
draţi oameni corespunzători. De
aceea, pînă în prezent, toate ce­
rerile şi sesizările, şi-au găsit
o rezolvare cit mai justă.
îmbunătăţirea muncii în acest
domeniu de activitate se dato-
reşte in primul rînd Comitetu­
lui executiv, care periodic ia în
discuţie această problemă şi de
fiece dată se iau măsuri menite
să ducă la îmbunătăţirea mun­
cii. Un asemenea stil de muncă
cu cererile şi sesizările oame­
nilor muncii a fost imprimat şi
secţiilor din subordine, cărora,
în ultimul timp, li se cer infor­
mări asupra modului cum se o-
cupă de rezolvarea acestor ce­
reri şi sesizări.
La sfatul popular al raionului
Ilia se acordă o mare atenţie
orelor de audienţă. Pentru o re­
zolvare operativă şi competentă
a sesizărilor, s-a luat măsura
ca aceste ore să fie acordate nu­
mai de către membrii comitetu­
lui executiv. Din registrul pen­
Cei mas destoinici utemişti
in
de partid
'dcTipî'nuu-se cu grijă, de creş­ Grlgoreanu, mlanevra/nt la lami­
terea şl educarea tineretului, norul de 650 m m şi alţii.
organizaţiile de partid acordă, Aceştia1 sînt o parte din tine­
multă atenţie primirii in ron­ rii utemişti, muncitori de frun­
durile candidaţilor de partid a te ai combinatului, primiţi în
celor mial vrednici şi merituoşi rîndul candidaţilor de partid.
utemişti. Organizaţiile die par­ Despre mulţi din aceştia se pot
tid din secţiile şi sectoarele
Combinatului siderurgic din
Hunedoara, unde lucrează mii
de tineri, au primit şi prlmleşc
an de an tot mai tutuiţi !membri
şi Candidaţi de partid din rîn-
durilo uitemiiştllor. Numiad în
primele 10 luni ale aoestul an
organizaţia U.T/M. din combi­
nat a dat recomandări, pentru
primirea în rîndul candidaţilor
de partid, la 515 utemişti. Prin­
tre utemiştli primiţi In acest
an de către organizaţiile de
partid din combinat în rîndul
candidaţilor de partid sfe nu­
mără touyrăşii Dumitru Filip,
maistru, Gheorghe Stanciu, şef
de echipă, Mircea Tuidor, su­
dor, toţi de la aglomehator, Cor­
nel Cocoş, de la oţelărla electri­
că, loan Dordea, topitor la
O.S.'M. nr. 1, Avram Crişain, to­
pitor la secţia furnale nr. 2, Gh.
In sectorul IV al minei Pefrila
Angajamentele colectivului
vor fi realizate!
Sectorul IV al minei Petrila
are o mare pondere in producţia
exploatării. Ca urmare şi colec­
tivului de aici i-au revenit sar-
:ini deosebii de importante in
îndeplinirea planului de pro-
iucţie la extragerea cărbunelui.
Minerii sectorului IV au înche­
gat primul trimestru al anului,
;u o depăşire a preţului de cost
a producţia extrasă, de peste
30.000 lei. Acest lucru a dat
mult de gîndit conducerii sec-
:orului şi biroului organizaţiei
le bază de partid.
Analizind cauzele care au de-
;erminat ca sectorul să ajungă
htr-o asemenea situaţie, biroul
organizaţiei de bază, împreună
;u conducerea sectorului, au a-
[uns la concluzia că pe lingă
:auzele obiective c a : tempera-
:ură ridicată, infiltraţii de apă, de prăbuşire — să se răpească
oresiuni mari etc., au fost şi
oauze subiective, care dacă e-
*au înlăturate, lucrurile ar fi
mers cu mult mai bine. Una,
si cea mai importantă defec­
ţiune constatată, a fost fluctua­
ta mare a oamenilor de la un
;oc de muncă la altul, slaba ca­
lificare a unor mineri, organi­
zarea necorespunzătoare a mun-
rii în abataje etc. Biroul or­
ganizaţiei de bază împreună cu
tonducerea sectorului, au iniţiat
o seamă de măsuri menite să
duca' la realizarea planului de
producţie şi la reducerea conti­
nuă a preţului de cost pe tona
de cărbune. Astfel, în fiecare
schimb şi brigadă au fost re­
blemele ridicate de cetăţeni in
orele de audienţă, şi-au găsit o
rezolvare justă. Cetăţeanul Au­
rel Susan din comuna Cîrjiţi a
sesizat faptul că din lipsa de
interes a organelor locale, ho-
tărirea cu privire la construirea
unui pod nu a fost încă tra­
justă şi ca atare, Comitetul e-
xecutiv al sfatului popular ra­
ional a luat măsuri. S-au tri­
mis tehnicieni care au întocmit
devizul, s-a făcut apoi aprovi­
zionarea cu materiale şi astfel,
lucrările de construire a podu­
lui au început. Un grup de pa­
cienţi de la spitalul din Zam au
făcut cunoscut Comitetului exe­
cutiv că directorul spitalului se
ocupă mai mult de rezolvarea
problemelor personale decît de
tratarea bolnavilor. Tot ei au
semnalat faptul că la spital se
manifestă o seamă de neajun­
suri în ceea ce priveşte pregă­
tirea hranei, menţinerea curăţe­
niei etc. Acum, aceste probleme
s-au rezolvat în mod favorabil.
Acestea sînt numai citeva e-
xemple care dovedesc că la Sfa­
tul popular al raionului Ilia, re­
zolvarea operativă şi cu com­
petenţă a cererilor şi sesizărilor
oamenilor muncii stă în centrul
atenţiei comitetului executiv. De
aceea şi oamenii se adresează
acestui organ cu multă încre­
dere.
I. MANEA
spune multe cuvinte de laudă.
De pildă, tov. Gheorghe Grigo-
reSeu, este iniţiatorul mai mul­
tor metode noi în muncă. El se
bucură de multă apreciere din
partea tovarăşilor lui şl din
partea conducerii sectorului.
Un alt exemplu îl constituie
toV. Avram Crlşan, de la sec­
ţia furnale nr. 2. Acesta, pe
lingă faptul că şl-a însuşit o
înaltă calificare, Îşi aduce o
contribuţie de seamă la înde­
plinirea şi depăşirea planului
de producţie, fapt pentru dare
este declarat lună de lună
fruntaş în muncă.
Tinerii primiţi în rîndul can­
didaţilor de partid, în decursul
acestui an, au dovedit prin
m-unca şi activitatea lor că me­
rită încrederea ce le-a fost a-
cordată de către comunişti.
~==T--~':~V~== .-----.--ZTVZZ
partizaţi comunişti şi candidaţi
de partid. S-a introdus armarea
in bolţari şi fier, ceea ce a făcut conducerea sectorului, cit şi des­
posibil economisirea unei mari
cantităţi de material lemnos.
S-a pus un accent deosebit pe
organizarea judicioasă a muncii
în abataje, reuşindu-se ca tim­
pul de lucru să fie folosit din
plin.
Pe lingă acestea, biroul or­
ganizaţiei de bază a instruit a-
gitatorii din sector ca ei să fie
în fruntea luptei pentru înde­
plinirea angajamentului, să du­
că o muncă susţinută printre
mineri de a alege şistul din
cărbune, de a face economii la
material lemnos la răpiri, de a
economisi energia electrică şi
pneumatică. Ca urmare, agita­
torul Mureşan loan, a iniţiat ac­
ţiunea ca la fiecare loc de mun­
că — cu ocazia operaţiunilor
50 — 60 bucăţi lemn de mină,
care să fie refolosit. Abatajele
nr. 16 şi nr. 1 se situează în
fruntea acestei acţiuni.
De asemenea, agitatorul Crai­
nic Pamfil, care este şi şef de
brigadă, a propus amplasarea
mai judicioasă a găurilor de
puşcare în abataj, ceea ce face
ca în 24 de ore să se realizeze
economii de material exploziv iu
valoare de 50 — 60 lei. Biroul
oiganizaţiei de bază, împreună
cu conducerea sectorului, au luat
măsuri ca această iniţiativă să
fie extinsă la fiecare loc de
!munci.
C o p i i d in B a ia J e C mş Filmul silei : „ B Ă D Ă R A N I I ÍC
La casa de copii din Baia pe care le-o acordă partidul,
loan Danciu, student in anul
II la Institutul de arhitectu­
ră şi sistematizare din Bucu­
reşti, informa conducerea ca­
sei că o duce bine la făcui- Şcoala nouă de 7 ani care a
tate şi că profesorii sînt mul- fos* dată de curind in folo-
ţumiţi de el. O scrisoare o-
bişnuită ca multe altele care
sosesc la casa de copii orfani
din Baia de Criş. Dar cine
este loan Danciu ?
A rămas orfan de ambii
părinţi. Organele locale l-au
trimis la casa de copii din
Baia de Criş. Aici, datorită
condiţiilor bune create de par
tid, loan Danciu a primit o c^ sPor^- Conducerea casei a
ingrijire daeoseboiutaă, a avut
posibilitatea să înveţe carte,
iar astăzi este student.
Şi alţi copii care au cres­
cut la casa din Baia de Criş
se află acum la diferite şcoli
din ţară.
loan Sprinjan şi Iosif Gros,
sînt la şcoala medie specială
din Breaza, Toma Drăghlci
învaţă meseria de tractorist
la şcoala din Alba lulia. Cei
mai mulţi urmează cursurile
şcolilor profesionale de uce­
nici din regiune. Aproape 40
de tineri învaţă meseria de
furnalist, mecanic, strungar, mentare, ei se vor îndrepta
electrician etc. •
In momentul de faţă, la
casa din Baia de Criş se a-
flă peste 100 de copii. Cei
mai mari povestesc cu bucu­ socialiste.
rie despre grija părintească
Şapte prietene
Prietenia lor a început acum dreptate. Citeva zile a muncit nelor din pădure, la pregătirea
ciţiva ani, cînd a luat fiinţă bri­
gada. S-au întîlnit în faţa ma­
şinilor de bobinat din secţia
IlI-a — textile de la Filatura
din Lupeni. De atunci muncesc
împreună. Munca a legat între
cele şapte membre ale brigăzii
o prietenie trainică.
Acum cifeva luni insă, Maria
Daraban nu-şi îndeplinea pla­
nul. Nu era atentă, maşina nu
era bine Îngrijită, rupea firele.
Atunci, Sofia Bojan, a stat de
vorbă cu ea prieteneşte.
— Uite Maria, tu ne ţii pe
lc c ; crezi că procedezi bine ?
Ingrijeşte-ţi maşina şi fii mai a-
tentă. Leagă firul rupt imediat.
S-a cam supărat Dărăban,
dar a văzut că Sofica avea
Datorită măsurilor luate de
biroul organizaţiei de bază şi
făşurării unei susţinute munci
politice de masă, colectivul sec­
torului IV al minei Petrila a
fost mobilizat la îndeplinirea
sarcinilor de plan şi la obţine­
rea unor importante economii
la preţul dc cost.Sectorul IV
nu numai că a recuperat cele
80.000 lei — depăşirea preţu­
lui de cost în primul trimestru
— dar a obţinut, pînă la 1 no­
iembrie a.c., peste 90.000 lei e-
eonomii la preţul de cost.
Pînă la sfîrşitul anului, exis­
tă posibilităţi ca sectorul IV
să-şi îndeplinească şi chiar să-
si depăşească angajamentul de
a realiza 200.000 lei economii
la preţul de cost.
Biroul organizaţiei de bază
va lua in continuare măsuri de
a mobiliza întregul colectiv la
îndeplinirea sarcinilor de plan.
Agitatorii vor fi instruiţi să-şi
axeze munca pe reducerea con­
tinuă a consumurilor speciiin
şi in primul rînd a materialuln
Îemnos, unde există încă impor­
tante surse de a se obţine e-
conomii însemnate. Comuniştii
vor continua să se situeze în
fruntea lupei pentru îndeplinirea
şi depăşirea planului la toţi in
dicii — chezăşia îndeplinirii cu
succes a angajamentului.
DiMA MIŞU
Secretarul organizaţiei de baza ultimul timp foarte mult. La
P.M.R. din sectorul IV al minei
Petrila.
DRUMUL SOCIALISMULUI Wr. 1847
şi inuăfătură. Pentru a locui
in condiţii optime, s-a alocat
un fond de peste 300.000 lei
necesar reparaţiilor clădirilor.
sinţă a fost construită tot
pentru ei. Copiii dorm in con­
diţii bune, servesc o masă
consistentă, de patru ori pe
zi. In timpul liber, adică a-
tunci cînd nu sînt la şcoală
sau nu au program de somn,
copiii au posibilitatea să în­
veţe să cinte la diferite ins­
trumente muzicale sau să fa-
cumPărat de curind instru-
mente muzicale in valoare de
15.000 lei şi material sportiv
in valoare de 8.000 lei.
Copiii orfani de la casa
Baia de Criş răspund „Bădăranii", piesa de mare succes a lui Goldonii,, «a. ^fost transpusă pe ecran de studio- \
grijii ce li se acordă prin ui cinematografic „Bucureşti", în regia lui Sică AlexandIrreessceuu vşi. Gheorghe iNVa™ghi.. rFuilmmuuil, aa-. )
tr-o muncă neobosită de în­ firmînd nobleţea, vigoarea morală şi inteligenţa oamenilor simpli şi modeşti — slugi gondo­
suşire a materiilor predate.
Elevii Gheorghe Ciur, Gheor- lieri şi hangiţe — demască în acelaşi timp goliciunea sufletească, stupiditatea si mărginirea
ghe Mărgineanu şi Ştefan Bâ­
te din clasa a V-a, Cornel de care dau dovadă seniorii feudali şl parveniţii burghezi. '
Curteanu, Florea Petrucean
din clasa a VII-a şi alţii, sînt , P ln, distribuţie fac parte G. Vasiliu-Birlic, George Calboreanu, Alexandrii Giugaru
fruntaşi la învăţătură. După Marcel Anghelescu, Radu Beligan, Sanda Toma, Niki Atanasiu, Carmen Stănescu etc.
ce vor absolvi 7 clase ele­ Filmul rulează pe ecranul cinematografului „Filimon Sîrbu" din Deva de la 1 la 4
decembrie.
i meni —: jmcsooc-
„Festivalul filmului pentru sate“
spre diferite centre muncito­ din colectivă Duminică, 4 decembrie, se va lada soldatului“, „Telegrame”,
reşti pentru a învăţa o me­ deschide „Festivalul filmului şi altele. Festivalul se va deschi­
serie, pentru a deveni oameni Sînt mulţi tineri In gospodă­ pentru sate“, organizat în patru de la toate unităţile programate
de nădejde ai patriei noastre ria colectivă din Pojoga şi nu etape de către Sfatul popular în etapa I-a cu un program de
există acţiuni la care tineretul regional. Etapa I-a (4 decem­ filme în premieră. Atît in ziua
V. ALBU să nu-şi fi adus contribuţia sa. brie — 2 ianuarie), va cuprin­ deschiderii cit şi pe toată du­
Să urmărim doar citeva din a- rata festivalului se vor ţine con­
cestea. Cînd, la începutul anu­ de 45 de cinematografe săteşti ferinţe urmate de programe ar­
r0K= lui 1960, s-a pus problema con­ pe ecranele cărora vor rula fil­
struirii unui grajd1 pentru ani­ mele „Pămînt desţelenit“, „Pe tistice date de formaţiile cămi­
male, la lucru, lingă vîrstnicî, Donul liniştit“, „Furtuna”, „Ba­ nelor culturale.
au venit şi tinerii Roman Po- UT:
povici ou soţia', Iudita Han, Pe drumul belşugului
Emil Dobrei şi alţii. Printre
primii au fost şi la tăiatul lem­
tăcută, dar s-a străduit din răs­ pastei de var, la arsul cărămi­ In 1952, o mină de oameni tive din Deva dau fiecare, o
puteri să nu mai greşească, zii, la căratul pietrei pentru din Deva, cu o avuţie obştească f producţie anuală de peste 2.300
Cind Maria Dărăban şi-a depă­ fundaţie... destul de modestă, porniseră să- 1. lapte.
şit planul cu 2 kg. fire, au fe-
licitat-o toate. De atunci, treaba Cînd s-a hotărît scoaterea pu- şi făurească un trai îmbelşugat. Trebuie subliniat apoi că şi în
merge strună. Ia fiecare zi, ieţilor şi plantarea lor, Elena An de an, muncind cu însufle­ sectorul vegetal s-au obţinut
Maria Dărăban dă peste planul Drăgan şi Aurel Gherman au ţire, colectiviştii din Deva au succese. Culturile de grîu,’ po­
de producţie cite 2-3 şi chiar 4 fost printre cei mai activi co­ reuşit să întărească gospodăria rumb, sfeclă de zahăr, orz şi
kg. de fire. Supărarea i-a tre­ lectivişti care şi-au adus con­ colectivă, să obţină venituri din cartofi, semănate, întreţinute şi
cut şi este mereu alături de to­ tribuţia Ia aceste lucrări. ce in ce mai mari. Paralel cu recoltate la timp, au dat pro­
varăşele ei. Şi la muncile pa­ dezvoltarea ramurii vegetale, ei ducţii ridicate. Numai porumbul
triotice şi la colectarea fierului Tinerii din colectivă n-au lip­
vechi şi la cinematograf. sit de la lucru nici în zilele cînd au dezvoltat mult creşetereâ a- cultivat pe 130 ha., a dat aproa­
se săpau gropile pentru însilo-
Voia bună le face munca mai zatul furajelor, ori la întreţine­ nimalelor şi cultura legumelor. pe 4.500 kg. la hectar. Produc­
plăcută, mai spornică, şi toate rea celor cinci hectare de pă­
sînt harnice. Şi Senia Almady şi şune. Totalizînd orele de mun­ Grădina de zarzavat ce se întin­ ţiile bune cit şi banii încasaţi
Paulina Şelarii şi Susana Szo- că voluntară depuse de tineret
kacs şi Ana Zdrapis. Un colec­ în cadrul gospodăriei colective, de pe 17 ha., a adus colectiviş­ din vînzarea produselor contrac­
tiv unit. La formarea lui, o con­ ele depăşesc cifra de 2.000.
tribuţie însemnată a avut-o can­ tilor, numai anul acesta veni­ tate, au permis gospodăriei să
didata de partid Valeria Mure­ A. DAVID
şan, şefa brigăzii. Ea s-a stră­ turi de peste 200.000 lei. împartă colectiviştilor pentru
duit să le insufle dragostea pen­ — 000—
tru meserie, simţul de răspun­ Ferma de vaci se dezvoltă şi fiecare zi-muncă, drept avans,
dere. Exemplul ei personal a Curs de limba
fost cel mai puternic argument. ea an de an. Dacă la inaugu­ cite 3 kg. grîu, 10 kg. porumb,
Felul în care-şi organizează rusă
rarea gospodăriei numărul ani­ 8 kg. cartofi, 13 kg. fin şi paie,
In ultima vreme, tot mai mulţi
oameni ai muncii din oraşul malelor proprietate obştească zahăr şi cite 4 lei.
Deva îşi manifestă dorinţa de a
învăţa limba rusă. Datorită a- era destul de redus, in prezent Rezultatele bune obţinute an
el se ridică Ia 107 capete bo­ de an de către gospodăria co­
vine din care 68 sînt vaci de lectivă au fost urmărite cu aten­
lapte. 118 porcine „din care 16 ţie de familiile cu gospodării in­
scroafe fătătoare şi peste 170 oi. dividuale. Convingîndu-se cu
Pentru adăpostirea acestora, co­ fapte că munca în gospodăria
lectiviştii au construit două colectivă e mai spornică, anul a-
grajduri noi şi o maternitate cesta au mai păşit alături de
munca, îşi pregăteşte maşina, cestui fapt, consiliul orăşenesc pentru scroafe. colectivişti un număr însemnat
o îngrijeşte au fost întotdeauna A.R.L.U.S. a înfiinţat un club In centrul preocupărilor con­ de familii. In prezent, G.A C.
bunuri ale întregului colectiv. aî celor care studiază limba ru­ „Petofi Sandor“ numără 582 fa­
să. Prima lecţie în cadrul cursu­ siliului de conducere al gospodă­ milii.
Brigada condusă de Valeria lui, la ciclu I pentru începă­ riei colective a stat însă nu nu­
Mureşan işi depăşeşte cu regu­ tori, a fost predată marţi după- mai sporirea numărului de ani­ Fiind mulţi, bine organizaţi
laritate angajamentele. Ea s-a male dar şi creşterea producti­ şi cu dragoste de muncă, colec­
angajat ca la 1.000 de bobine, amiază de către tov, profesoară vităţii acestora. Adăpostite bine, tiviştii din Deva vor face din
să nu rebuteze nici una. Dar Zoie Drăgan. hrănite raţional cu furaje de ca­ gospodăria lor o unitate tot mai
nici la 2.500 de bobine briga­ litate, vacile gospodăriei colec­ puternică, tot mai înfloritoare.
da n-a avut nici un rebut. PETRU JURCONI
copii
Muncesc bine şi bobinatoarele corespondent
din celelalte două brigăzi din
S p ectaco l pentru
secţie. Dar brigada Valeriei Mu­
Zilele trecute, in sala clubului localitate şi de membrii cercu­ let intrepretat cu grafie de Ta­
reşan are ceva în plus : pe cele muncitoresc al sindicatelor din lui de balet al clubului. Punc­ tiana Păunescu in vîrstă de 5
Deva, s-a organizat un specta­ tele cele mai aplaudate ale pro­ ani şi melodia „Gopak", intrepre-
7 muncitoare le leagă o priete­ col pentru copii. Spectacolul, gramului au fost baletul „Invi­ tată la două viori de Horia Fi­
care s-a bucurat de succes, a taţie la vals", interpretat de co­ lip şi Ştefan Irimia de la şcoala
nie care s-a născut în muncă, fost dat de elevii şcolii de 7 ani piii Rodica Preda, Re mus Red- de muzică şi arte plastice.
de muzică şi arte plastice din nic şi Adrian Rusu, valsul-ba-
prietenie ce le-a adus multe
succese.
S. POP
¦'V ’—N a im eulto am lt
La gospodăria agricolă de păsări şi deci a producţiei de pentru consum şi peste 387.000 rea concentraţiilor cit şi ali­
stat din Mintia există un sec­ carne şi ouă le-a revenit a- bucăţi ouă. mentarea permanentă cu iar­
tor de creştere a păsărilor. A- cestor femei, iar ele au ştiut Cum s-a ajuns la aceste re­ bă verde, a făcut ca păsările
cest sector a fost încredinţat s-o îndeplinească conştiincios. zultate ? crescătoarele de pă­ să crească in greutate. Acum,
femeilor. In primăvară, incubatoarele au sări sint împărţite pe loturi producţia medie de ouă pe
Sint aici multe crescătoare scos aproape 200.000 de pui. şi se află în întrecere pentru cap de găină ouătoare a cres­
de păsări harnice ca Victoria Acum, efectivul total de pă­ cea mai atentă îngrijire a pă­ cut considerabil.
Homotă, Ema !>zab6, Victoria sări al gospodăriei agricole de sărilor şi pentru cea mai mare Munca avicultoarelor nu e
Ture, Viorica Homotă şi stat din Mintia se ridică la producţie ăc carne şi ouă. Fie­ uşoară. Dar Victoria Homotă,
altele. Datorită strădaniei peste 25.000 de bucăţi. De la care crescătoare s-a îngrijit Ema Szabd, Viorica Homotă,
lor, sectorul avicol al gos­ începutul anului şi pînă în ca păsările din lotul său să Victoria Ture şi toate celelal­
podăriei s-a dezvoltat în prezent, această gospodărie a fie alimentate la timp, în pa- te crescătoare de păsări de la
tocuri să fie mereu curăţenie, gospodăria agricolă de stat
începutul anului, activitatea livrat pentru consum 11.206 adăpatul să se facă in mod Mintia ştiu să se achite cu
sectorului a început cu un e- bucăţi găini, precum şi 157.530 permanent etc. De asemenea, cinste de sarcina încredinţată
fectiv de păsări incomplect. pui de o zi pentru prăsită. De ele acordă o atenţie deosebită
Sarcina creşterii numărului de asemenea, s-au mai livrat tot preparării hranei. Respecta- I. M.
-w v ¦-AV yi