Page 60 - 1960-12
P. 60
na?. 4 Ai Mr. 1861
voracesanaua
snrmra ^Ka.^p'u
s ilrx • JoMinMe.' Trebuie lichidată încordarea în
relaţiile dintre ţări
— Conferinţa pentru problemele dezarmării
din statul Michigan —
NEW YORK 17 (Agerpres). că Statele Unite trebuie să sta
Luind cuvîntul la conferinţa bilească relaţii diplomatice ou
pentru problemele dezarmării de China populară şi să nu se opu
la East-Lansing (statul Miclii- nă la admiterea in O.N.U. a re
gan), Emil Mazey, secretar tre prezentanţilor legali ai poporu
zorier al Sindicatului unit al lui chinez.
In C om tfeful nr, 3 al O . N. U. R ă z b o i t a ! p o a t e î i e v i t a t muncitorilor din industria de Conferinţa pentru problemele
automobile şi avioane, a cerut dezarmării de la East-Lansing
O mare victorie morală a delegaţiei ro m în e : Plenara C;C. al P.C. lîaîian pe marginea să fie distruse toate stocurile de a fost convocată de sindicatul
arme nucleare.
unit al muncitorilor din indus-
Proiectul rom în de rezo lu ţie a obtinut Consfătuirii de la Moscova „încordarea In relaţiile dintre iria de automobile şi avioane,
ROMA 17 (Agerpres). — La tenţii“ ale imperialiştilor, ci pe ţări — a spus Mazey — trebuie ; de sindicatul unit al muncitori
16 decembrie şi-a început lucră forţa şi dorinţa de pace a ţări
lor socialiste, pe forţa popoare să iie lichidată. Trebuie convo lor din industria de oţel şi de
rile la Roma Plenara G. C. al lor şi pe voinţa lor de luptă.
¦ majoritatea absolută a voturilor Partidului Comunist Italian. Pe cată o conferinţă la nivel înalt. sindicatul unit al minerilor. La
ordinea de zi a plenarei se află Reîerindu-se la teza posibili
o singură problemă: Raportul tăţii trecerii paşnice de la capi Niciodată nu voi ierta guvernu conferinţă au luat parte aproxi
lui Luigi Longo, secretar gene talism la socialism, reafirmată
NEW YORK. Trimisul special idei, ceea ce deschide calea pro nifestat dorinţa sinceră de co ral adjunct al P.C.I. în legătură de Consfătuirea de la Moscova, lui Eisenhower că a trimis a- mativ 100 de activişti sindicali,
Agerpres transm ite: In continu- pagandei ideilor războinice. Ele laborare pentru rezolvarea unei Luigi Longo a declarat: Nu ne
: rea discuţiilor de joi din Co au fost însă nevoite să admită probleme atit de importante ca cu rezultatele consfătuirii de la vionul „U-2“ in ajunul ultimei precum şi profesori şi asistenţi
mitetul nr.. 3 au luat cuvîntul pînă la urmă formularea dele educarea tineretului în spiritul
reprezentanţii mai multor state. gaţiei romine. S.U.A. şi Anglia păcii ce interesează tineretul de conferinţe la nivel înalt“. de la Universitatea din Michi
Mazey a declarat de asemenea gan.
;Lî ;
Delegatul Franţei a declarat că şi-au concentrat eforturile spre pretutindeni. Cel mai mulţi Moscova a reprezentanţilor par vom limita la propaganda idei A u f o r i f ă f i l e s u d - a f r i c a n e c o n t i n u ă r e p r e s i u n i l e
este de acord cu rezoluţia romî- a împiedica adoptarea declara membri din comitet nu au pu tidelor comuniste şi muncito lor generale ale socialismului,
la apărarea intereselor directe şi î m p o t r i v a p o p u l a ţ i e i a f r ic a n e din P o n d o l a n d
nă care tinde să promoveze pa ţiei, demonstrând astfel că nu tut să nu remarce în acelaşi reşti.
cea şi că nu este împotriva unei vor să accepte nici un fel de timp rigiditatea şi reauavoinţă Trecînd Ia analiza probleme a drepturilor democratice ele JOHANNESBURG 17 (Ager pres). — Corespondentul agen
declaraţii dar crede că aceasta instrument internaţional cu pri manifestată de reprezentanţii lor concrete discutate la Consfă mentare ale organizaţiilor mun pres). — Agenţia Reute-r rela ţiei Associated Press transmite
ar trebui lăsată în sarcina vire la promovarea în rîndurile puterilor occidentale. tuirea de la Moscova, Longo a citoreşti. Ne propunem încă de tează că autorităţile sud-africa- că în Pondoland (Uniunea Sud-
U.N.E.S.C.O. tineretului a ideilor păcii şi În subliniat în primul rînd marea pe acum sarcina de a conduce ne continuă represiunile împo Africană), undU populaţia luptă
ţelegerii între popoare. După votare, şedinţa a fost însemnătate a definirii de către triva populaţiei africane din împotriva încălcării drepturilor
Delegatul R.A.U. a declarat că ridicată, ea fiind reluată vineri consfătuire a caracterului epocii masele la luptă pentru a cere şi Pondoland. Numărul celor ares poporului pondolez de către co
rezoluţia română este o măsură Numeroşi delegaţi, printre dimineaţa cînd au avut loc une noastre, ca epocă a superiorită a obţine un progres social şi taţi în ultima săptămână se ri lonialiştii albi, poliţia şi trupe
valoroasă şi a propus sa se stu care delegaţii Irakului, Arabiei le explicaţii asupra votului. Mir- ţii forţelor socialismului asupra politic real al întregii societăţi dică la 88 de africani. Uin purtă le din Uniunea Sud-Afrioană e-
dieze ansamblul problemei şi să Saudite, Ceylonului şi-au expri cea Maliţa, explicînd votul, a forţelor imperialismului. italiene în direcţia socialismului. tor de cuvînt al autorităţilor a fectuează razii şi arestări în
se întreprindă un studiu pentru mat dezaprobarea fată de ati exprimat mulţumiri numeroase arătat că acţiunile de urmărire rîndul localnicilor.
pregătirea unei declaraţii cu tudinea delegaţiilor S. U. A. şi lor delegaţii care au sprijinit Vorbitorul a arătat uriaşa în Linia noastră politică, a spus ale poliţiei împotriva partici
privire la promovarea ideilor Angliei, oare urmăreau să aba activ rezoluţia română. El a sub semnătate a concluziilor Consfă el, a găsit o confirmare deplină panţilor la recentele tulburări Ultima „operaţiune de curăţi
păcii în rîndurile tineretului. tă atenţia generală de la fon liniat încă o dată că tineretul tuirii de !a Moscova în proble în Declaraţia Consfătuirii repre care a avut loc în Pondoland vor re“ din Pondoland, care este
dul problemei. român este în favoarea păcii şi mele păcii şi coexisenţei' paşni zentanţilor celor 81 de partide continua. Starea de asediu con izolat de restul ţării, a avut loc
In cuvîntul său delegatul in întinde o mină prietenească tu ce. Teza că războiul poate îi evi tinuă să fie în vigoare în acest
dici a cerut să se menţioneze în Proiectul de rezoluţie revizuit turor celor oare se pronunţă tat, a spus el, dă forţă şi încre comuniste şi muncitoreşti. Stu teritoriu. Ta 15 decembrie. Soldaţii şi po
rezoluţie rolul organizaţiilor ne a fost apoi votat pe paragrafe. pentru pace. indiferent de con dere întregii noastre activităţi dierea rezultatelor Consfătuirii
guvernamentale'. De asemenea, Multe dintre acestea au obţinut în apărarea păcii. Cînd vorbim de ia Moscova trebuie să întă ir liţiştii au arestat in cadrul a-
delegatul Irakului s-a pronun unanimitatea. Pusă apoi la vot cepţiile lor. rească la membrii partidului
ţat atit in favoarea unei con în asamblu, rezoluţia rom-înă cu despre această posibilitate con nostru încrederea în justeţea li JOHANNESBURG 16 (Ager cestei operaţii aproximativ 150
venţii cit şi a unei declaraţii în amendamente a fost votată cu niei noastre politice, trebuie să
această chestiune. 58 de voturi, abţinîndu-se nu tăm, desigur, nu pe „bunele in- le arate necesitatea înaintării de africani.
continue, pe calea luptei şi orga
iWz
în şedinţa de după-amiază au mai clankaişistul. nizării. O provocare a autorităţilor militare
luat cuvîntul delegaţii Angliei, Votarea rezoluţiei romîne Participanţii Ia plenară au a-
R.A.U., Liberiei, Irakului, Peru Victoria poporului algerian
lui, Boliviei, Italiei, indoneziei, chiar cu unele amendamente ale este Inevitabilă probat în unanimitate activita franceze împotriva unei nave
Indiei, Ecuadorului, Irlandei, A- S.U.A. şi Angliei, este considera tea delegaţiei Partidului Comu comerciale bulgare
rabiei ' Saudite, Ceylonului, tă in rîndurile comitetului ca o nist Italian la Consfătuirea ds
U.E.S.S. Şedinţa de după-amia victorie morală a delegaţiei ro Apeiul şefului guvernului provizoriu la Aloscova a reprezentanţilor SOFIA 17 (Agerpres). — gul mării şi au percheziţionat nava
ză, în cursul căreia a avut loc mîne. Principalele idei ale auto comercială bulgară „Vasil Levski“, In
votarea, a avut un caracter rului rezoluţiei c a : sprijinirea TUNIS 17 (Agerpres). Guvernul francez, se sublinia partidelor comuniste şi munci După cum anunţă agenţia B.T.A-, legătură cu aceasta guvernul R.P, Bul-
foarte agitat ea durînd nu trei contactelor între tineri, răspun La 16 decembrie, Ferhat Ab- ză in declaraţie, neţinînd seama toreşti, precum şi D ec la ra ţia
cro ca deobicei, ci peste şapte derea statelor faţă de educaţia bas, şeful guvernului provizoriu de poziţia voastră, pe care a-ţi la 9 noiembrie a. c. autorităţile mi- garia a protestat în mod oficial ţaţă
ere, ca urmare a situaţiei croa tineretului, dezvoltarea acţiuni al Republicii Algeria, a adresat exprima’t-o recent, se încăpăţi- Consfătuirii şi Apelul către po de guvernul francez. In afară de a-
te de poziţia rigidă şi răuvoi lor pe plan internaţional, între prin radio un apel poporului nează în a duce politica sa ab poarele din lumea întreagă. litare franceze au reţinut ilegal în Iar- ceasta, la 4 decembrie o navă mili
toare a delegaţiilor S. U. A. şi prinderea unor studii de către algerian. El a subliniat că po surdă. El intenţionează să or
Angliei. După cum se ştie, a- O.N.U. şi instituţiile sale spe porul algerian ai cărui fii au ganizeze la 8 ianuarie aşa-nu- ---------------------------- m
ceste două delegaţii au propus cializate în legătură cu tinere murit pe străzi proclamând : mitul referendum şi să ne im
n ai multe amendamente coimu- tul, precum şi iniţierea elabo „Trăiască Armata de Eliberare pună statutul lui. Voi, a spus CAMERA COMUNELOR tară franceză a oprit de asemenea în
ne în scopul de a diminua şi rării unui document internaţio Naţională ! Trăiască guvernul Ferhat Abbas, adresîndu-se po largul mării o altă navă comercială
chiar anihila în cea mai m'are nal au rămias şi in textul final. provizoriu al Republicii Alge porului algerian, sînteţi chemaţi
r.arte importantele măsuri pirac- ria ! Trăiască Algeria indepen să zădărniciţi această jalnică Prezentarea unei rezoluţii împotriva bulgară — „Nikola Vapţarov“ şi a
f.'.ce ale rezoluţiei. Aceste atri&n- Dezbaterile au arătat în an dentă“ a demonstrat încă o dată obligat-o să se îndrepte spre portul
.amonte au fost criticate de samblu aprecierea aproape una că este hotărît să trăiască liber mascaradă.
i îulţi delegaţi da nefiind con nimă a importanţei şi oportuni .şi independent. Ferhat Abbas a subliniat că creării de baze americane în Scofia militar Mers-el-Kebir, unde vasul a
structive. Ca urmare a presiunii tăţii propunerii romîne. Propu • în continuarea apelului se a- fost percheziţionat şi s-au pricinuit
multor delegaţii S.U.A. şi An- nerea romînă a fost primită cu rată că s-a dovedit încă o dată in lupta dusă de poporul alge
o'Iia şi-au modifidat în două rin deosebit interes de către nume că armata franceză este un spri rian acesta nu mai este singur. LONDRA 17 (Agerpres). — La 16 care o implică punerea acestei baze importante daune materiale încărcă
roase delegaţii, care au recu Din toate colţurile lumii, a spus decembrie, laburistul Harold !Davies a la dispoziţia submarinelor americane. turii.
noscut marea valofare a acestei el, primim mesaje de solidari prezentat în Gamera Comunelor o re^ El este de acord cu strategia nucleară
zoluţie care condamnă consimţămîntul şi înarmarea Germaniei occidentale. Ur Agenţiei B.T.A. i s-a comunicat că
guvernului englez la crearea în Sco mătoarea măsură va fi punerea la dis Ministerul Afacerilor Externe al R.P.
ţia a unei baze pentru submarine a- poziţia Burideswehrului a unor baze Bulgaria a prezentat o nouă notă mi
mericane înzestrate cu rachete nucleare pe teritoriul ! Marii Britanii. Anglia, siunii franceze din Sofia în care pro
„Polaris". a subliniat în încheiere Davies, are testează în modul cel mai categoric
împotriva acţiunilor autorităţilor mili
guri amendamentele. Printre al iniţiative. jin al regimului colonial în Al tate. Toate popoarele lumii ur Rezoluţia a fost sprijinită de un nevoie de o politică externă sănătoa tare franceze şi declară că dacă ase-
tele, S.U.A. şi Anglia au afirmat Multe delegaţii au apreciat a- geria şi principala piedică a ori măresc cu atenţie lupta noastră grup de deputaţi laburişti de stingă şi să, care sâ fie îndreptată spre dezar menea cazuri se vor repeta şi pe vii
că sînt pentru promovarea în titudinea binevoitoare, elastică cărei soluţionări juste, a proble care a devenit simbolul curaju pusă în discuţie în ciuda opoziţiei fu marea generală şi renunţarea la strate tor guvernul R.P. Bulgaria va fi ne-
lui şi eroismului; ribunde a conducerii laburiste de gia nucleară şi politica blocurilor mi
!inelul tineretului a oricăror a delegaţiei romîne, oare a mia- i mei algeriene. In încheierea apelului se spu dreapta. J voit să ia măsurile necesare pentru
litare.
: ne că victoria poporului alge Guvernul englez, a spus Davies, as Rezoluţia a fost apoi pusă la vot apărarea intereselor flotei comerciale
rian este inevitabilă. . cunde poporului englez primejdia pe şi respinsă. bulgare.
Adunarea Generală a reluat discutarea ^XKXXXaOOOOtXXXXXXXXKKXîoCXXXXKXXXXÎCKJOOOOO®»» X3Q G O Q Q (XX3Q O O O O O Q C Q Q Q O Q aO Q C m G C o aO Q Q Q Q aa® O O C JOOOGCOOCQ
problemei situaţiei din Congo sistem colonial este condamnat pieirii
NEW YORK 17 (Agerpres). s-a situat de fapt pe poziţia apărării tărârilor Consiliului de Securitate tre Ampla dezbatere din Aduna cu imens entuziasm de popoare publicii Mali şi ai altor ţări care loc pentru adoptarea Declara
In dimineaţa zilei de 16 decembrie regimului ilegal de dictatură militară buie să asigure imediata eliberare a rea Generală a O.N.U. în pro le Asiei, Africii, Americii La s-au eliberat nu de mult din ro ţiei cu privire la acordarea in
Adunarea Generală a reluat discutarea în Congo. El a arătat că „comanda şefului, guvernului legal al Republicii, blema lichidării ruşinosului sis tine, de întreaga omenire pro bia colonială. „Colorţialismul — dependenţei ţărilor şi popoare
problemei situaţiei din Congo, care a mentul trupelor O.N.U. din Congo, Patrice Lumumbâ, precum şi a celor tem colonial s-a încheiat cu o gresistă. a arătat reprezentantul Marocu
fost inclpsă pe ordinea de zi din ini condus de secretarul general, promo lalţi membri ai acestui guvern şi ai însemnată victorie a popoarelor lui — reprezintă o primejdie lor coloniale evidenţiază din nou
ţiativa guvernului sovietic. După cum, vează în ansamblu o politică de com parlamentului, care se bucură de imu iubitoare de pace, a irontului Dezbaterea problemei abolirii permanentă pentru pacea şi se cine este reazimul sistemului
se ştie, la propunerea unei serii de plicitate cu colonialiştii. nitate parlamentară. unit al forţelor anticolonialiste sistemului colonial, în cursul curitatea popoarelor. Acest ana colonial. 90 de delegaţii au vo
ţări africane, discuţia a fost întreruptă şi cu o grea înlringere a adep căreia au luat cuvîntul peste 70 cronism trebuie să fie lichidat, tat pentru adoptarea’ Declara
un timp anumit pentru ca o comisie Nu este oare timpul — a spus în In al patrulea rînd, secretarul gene ţilor colonialismului. Adunarea şi aceasta cît se poate de grab
de conciliere să poată pleca în Congo. continuare V. A. Zorin — ca secreta ral trebuie să asigure restabilirea ac Generală a adoptat cu o majo de delegaţi, a prilejuit o luptă nic“. Dezbaterea s-a transformat ţiei. Nouă delegaţii care n-au
Dar puterile colonialiste în frunte cu rul general să fie înlăturat de la co tivităţii parlamentului congolez şi ast ritate covirşitoare de voturi De- acerbă între marea majoritate într-un rechizitoriu împotriva
Statele Unite, care au impus ca de mandamentul trupelor O.N.U. în Con fel revenirea Republicii Congo la for qlaraţia cu privire la acordarea a delegaţilor care au condamnat îndrăznit să se opună făţiş De
legaţie a Gong/)-u!ui la O.N.U. pe re go şi să fie asigurată conducerea a- me democratice de conducere. independenţei ţărilor şi popoa cu asprime colonialismul şi re colonialiştilor, ea a schiţat ta
prezentanţii clicii Kasavubu-Mobutu, cestui comandament de către reprezen relor coloniale, al cărei proiect prezentanţii puterilor imperialis bloul viu al luptei popoarelor claraţiei, s-au abţinut. Dar cine
au zădărnicit de fapt plecarea acestei tanţi ai unor ţări care se vor bucura In al cincilea rînd, trebuie să se a fost prezentat de ţările afro- te. Această luptă, care a ilustrat pentru independenţă naţională. sînt aceste ţări ? Nu este oare
comisii. Ele au zădărnicit de aseme de încrederea poporului congolez şi a creeze o comisie de supraveghere, al asiatice. Această declaraţie, în intr-un chip deosebit de sugestiv plin de semnificaţie faptul că
nea adoptarea de către Consiliul de tuturor statelor interesate în alungarea cătuită din reprezentanţi ai ţărilor A- care şi-au găsit reflectarea prin printre aceste nouă ţări se nu
Securitate a unor măsuri urgente pen colonialiştilor ? siei şi Africii, care să aibă drept sar cipiile fundamentale ale proiec
tru restabilirea ordinii şi legalităţii în cină controlul asupra activităţii co tului de declaraţie prezentat în mără Statele Unite ale Ameri
Republica Congo. In legătură cu a- Delegatul U.R.S.S. a propus Orga mandamentului trupelor O.N.U. în septembrie a. c. de către şeful
coasta, delegaţiile Indiei, Iugoslaviei nizaţiei Naţiunilor Unite să ia urmă Congo. Această comisie trebuie să facă guvernului sovietic, N. S. Hruş- COMENTARIUL ZILEI cii, care constituie principalul
şi Uniunii Sovietice au cerut o nouă toarele m ăsuri: dări de seamă direct în faţa Consi ciov, proclamă în mod solemn reazim al colonialismului con
convocare a plenarei Adunării Gene liului de Securitate sau a Adunării necesitatea de a se pune capăt temporan, Anglia care subjugă
rale. In primul rînd, trebuie să fie curmat Generale. neintirziat şi necondiţionat co şi oprimă popoarele din Kenya,
Şedinţa de dimineaţă a început cu fără întîrziere amestecul Belgiei în tre lonialismului sub toate formele
cuvîntarea şefului delegaţiei sovietice, burile interne ale Republicii Congo. A luat apoi cuvîntul Kocea Popovici, şi manifestările lui. Nyasaland, Uganda şi din alte
V. A. Zorin. In intervalul de timp re secretar de stat pentru Afacerile Ex
lativ scurt care a trecut de la adopta In al doilea rînd, trebuie să se pună terne al Iugoslaviei. El a sprijinit pro Reprezentanţii la O.N.U. ai schimbarea raportului de forţe Majoritatea covirşitoare a de ţări africane, Franţa care duce
rea hotărîrii de a se întrerupe discu capăt deîndată samavolniciei şi ilega punerea delegaţiei sovietice. In acest unui mare număr de ţări, opi in lume, a avut o mare însemnă legaţilor au ridiculizat încercă
tarea problemei congoleze, a spus el, lităţii care domnesc în Congo. Aceasta moment critic, cînd nu trebuie să se nia publică din întreaga lume, tate în mobilizarea tuturor for rile delegaţilor S.U.A., Angliei, un război singeros împotriva
situaţia din această ţară s-a înrăutăţit înseamnă că comandamentul „trupelor piardă vremea, a 'declarat Popovici, A- presa internaţională, au subli ţelor anticolonialiste, pentru de Franţei şi ale celor care le-au poporului algerian, Belgia care
simţitor. In văzul tuturor şi fără pic O.N.U/' trebuie .să dezarmeze bandele dunarea Generală trebuie să-şi concen niat de nenumărate ori uriaşa mascarea colonialismului sub ţinut isonul de a justifica cri
de jenă, folosind agentura lor din Con înarmate ale lui Mobutu care acţionează treze atenţia asupra sarcinilor ce-i stau însemnătate a iniţiativei Uniu toate formele sale. A răsunat cu minalul sistem colonial. Demas- s-a demascat definitiv în Con
go, precum şi aparatul executiv al sub firma de armată naţională a Re în faţă. Trebuie să soluţionăm proble nii Sovietice, care a ridicat în putere glasul reprezentanţilor cind pe avocaţii robiei'colonia go ? Nu este oare tot atit de
O.N.U. aflat sub controlul lor, colo publicii Congo. ma şi să îndreptăm greşelile Organi înaltul for internaţional pentru ţărilor socialiste în apărarea le, reprezentantul Republicii Ma semnificativ că alături de aces
nialiştii au trecut la o nouă etapă de zaţiei Naţiunilor Unite. prima dată problema lichidării dreptului popoarelor la autode li a declarat: „Colonialismul în tea s-au aliat împilatorii austra-:
înfăptuire a politicii lor subversive în In al treilea rînd, comandamentul totale a robiei coloniale. Această terminare. „Trebuie să lie clar seamnă piraterie, aventurism,
Congo. Bandele armate constituite de trupelor trimise în Congo potrivit ho iniţiativă a marelui stat socia pentru toţi, a declarat de la tri comerţ en-gros cu bogăţiile stră lieni ai Noii Guinee, colonizato
ei au trecut la exterminarea fizică a list reprezintă un jalon istoric buna Adunării Generale N. S. ine. Reprezentanţii ţărilor colo rii portughzei ai Angolei şi Mo-
conducătorilor naţionali din Congo, pe calea dezvoltării omenirii. niale să nu facă aici pe mielu
străduindu-se ca în felul acesta să sta Proiectul declaraţiei solemne cu ITruşciov, că lupta popoarelor şeii. Colonialismul este un lup zambicului, ucigaşii franchişti,
tornicească în ţară puterea liderilor privire la acordarea independen pentru eliberarea lor nu poate in blană de oaie“. Iar delegatul sîngeroşii rasişti din Africa de
prooccidentali Kasavubu, Chombe şi ţei ţărilor şi popoarelor colonia fi oprită prin nici un lei de mij
le prezentat la începutul dezba loace şi forţe, întrucît aceasta Cubei, relerindu-se la încercări sud şi cozile de topor ale ame
Mobutu. terilor de Uniunea Sovietică a este un măreţ proces istoric ca le delegatului american de a se
Dezvăluind tactica puterilor occiden s f ~=~ constituit o bază admirabilă re se desfăşoară cu o forţă me erija în apărător al popoarelor ricanilor din Republica Domini
pentru desfăşurarea unor discu reu crescîndă şi de nestăvilit...“ cană ?
tale care zădărnicesc plecarea în Con ţii nemaiîntilnite, în Organizaţia Alături de celelalte ţări socia coloniale, a declarat: „încă nu
go a comisiei de conciliere, alcătuită In sprijinul luptei neînfricate a Naţiunilor Unite. Această mă liste reprezentanţii ţării noastre de mult eram o colonie a S.U.A. Adoptarea de către Adunarea
din reprezentanţi ai unor ţări africane, au participat in mod activ la Aveam o stemă şi un drapel, nu Generală a Declaraţiei cu pri
delegatul U.R.S.S. a criticat de ase poporului congolez reaţă Cartă a libertăţii, cum a dezbateri, condamnînd cu hotă- aveam insă libertate, indepen vire la acordarea independenţei
menea cu asprime rolul secretarului rîre robia colonială, apărind denţă. Nu avem nevoie ca
general al O.N.U. fost ea denumită, a fost primită dreptul fiecărui popor la liber S.U.A. să ne explice ce înseam ţărilor şi popoarelor coloniale
tate şi o viaţă de stat indepen nă noul colonialism. Vedem rin-
V. A. Zorin a subliniat că, dînd do MOSCOVA 17 (Agerpres). — Secretariatul arată că actua jetul lui chiar în îaţa uşilor constituie un sprijin însemnat
vadă de o totală lipsă de răspundere TASS transm ite: Secretariatul lele evenimente din Congo sînt dentă. noastre. Vedem rînjetul lui in dat popoarelor care luptă pentru
politică, secretarul general al O.N.U Uniunii Internationale a Studen „ruşinoase“, declarînd că ele Cu mînie şi indignare au con Congo, unde cu ajutorul S.U.A.
ţilor (U.I.S.) a chernat pe toţi constituie o provocare serioasă poporul este ferecat în noi lan eliberarea lor naţională. întrea
studenţii din lume, şi îndeosebi la adresa tuturor statelor afri damnat fărădelegile colonialis ţuri ale robiei“.
pe studenţii africani atit de pe cane independente, precum şi a mului reprezentanţii Ghanei, ga lume aşteaptă ca prevederile
continent, cît şi din afara lui, să tuturor popoarelor iubitoare de Guineei, Indoneziei, Indiei, Re- Analiza votului care a avut Declaraţiei să capete neintirziat
desfăşoare o largă campanie în pace.
sprijinul luptei nSinficate a po viaţă.
porului congolez pentru unita Secretariatul U.I.S. cere tutu Crahul total al colonialismu
tea Cor.goului, asigurarea inde ror studenţilor să ia măsuri
pendenţei sale şi pentru elibe pentru întărirea solidarităţii cu lui este inevitabil. Sfîrşitul ru
rarea imediată a lui Patrice Lu- poporul şi studenţii din Congo.
şinosului sistem colonial este
rnumba.
dictat de întregul mers al isto
riei contemporane. Nimic nu
este în măsură să oprească a-
cest proces. N> RAt EŞ
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. le lei ou: loo; 189 ! 75. Taxa plătită iu oumerar cooloim aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. ar. 263.320 dm 6 noiembrie 1949. — tiparul: Întreprinderea poligrafică ,,1 M ai- ea Ëçya.
