Page 61 - 1960-12
P. 61
•> -J
^ r ó r ^ r V ^ -PROLlITARl DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!
Anul XII. Nr. 1862 Marţi 20 decembrie 1980 4 pagini 20 bani
P E N T R U ANUL. VISTOR Cu planul anual îndeplinit
Numai lu c ră ri agrie®!© joooaooooocooooocooocaoooo »ooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo
de biamă caillaie ! întreprinderea m inieră Je be a
La recenta plenară a Comitetului arată că sînt încă multe rezerve in în dimineaţa zilei de 18 de- tre brigăzi, schimburi şi pe pro-
Central al Partidului Muncitoresc Ro- terne nedescoperite, care permit ca în cembrie colectivul întreprinderii fesii.
mîn, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- anul 1961 să se prevadă indici cu sar miniere Ţebea a sărbătorit un
Dej a subliniat în expunerea sa im cini de producţie mult sporiţi faţă de mare eveniment: îndeplinirea ou Printre brigăzile oare au con-
portantele succese objinute de oame anul acesta. Spre exemplu, volumul 13 zile mai devreme a pianul»
nii muncii din patria noastră tn rea de lucrări (în hantri) prevăzut a se Ia producţia fizică brută. Acest ribuit mir-o maşura ma, mare
lizarea sarcinilor economice pe anul efectua de S.M.T.-uri în anul 1961, este succes se datoreşte aplicării în obţinerea realizărilor amin-
acesta şi a arătat obiectivele măreţe cu 72 la sută ihai mare decît cel e- procesul de producţie a unor
ce le stau în faţă în viitor. Ca urmare xecutat în acest an, consumul de car tite se numără cele conduse de
a puternicei dezvoltări a industriei burant principal se va reduce cu 1 la măsuri tehnico-organizatorjce e- minerii Teodor Gherman, Nico-
constructoare de maşini, a creşterii sută, iar preţul de cost pe hantru va îiciente şi desfăşurării unei în- lae Lăzăruţ, Teodor Mariş şi
continue a producţiei în această ra fi redus cu 34 lei. îoan Barteş cşre au înregistrat
mură importantă a economiei naţionale, suîleţite întreceri socialiste în- cele mai mari depăşiri de plan.
a fost posibilă lărgirea într-un ritm Pentru anul viitor planul de dotare
accentuat a bazei tehnico-materiale a prevede înzestrarea S.Al-T.-urilor din „Filatura“ Lupeni
agriculturii noastre socialiste. regiunea noastră cu încă 200 tractoare,
200 pluguri, 350 semănători, 50 com In ziua de 17 decembrie te fat o veste îmbucurătoare: înde-
Staţiunile de maşini şi tractoare din bine şi alte maşini cu productivitate
regiunea noastră, bunăoară, au fost ridicată. Sînt de asemenea, prevăzute staţia de radioficare a între,prin- plinirea planului anual la pro-
dotate anul acesta cu încă 104 trac investiţii care se ridică la sume im
toare. De asemenea, a crescut de 3,5 portante, pentru lărgirea atelierelor de derii Filatura Lupeni s-a anun clucţia globală pe anul 1960 pe
ori, faţă de anul 1959, numărul se reparaţii ale S.M.T.
mănătorilor, iar cel al combinelor a -SS3- întreaga întreprindere. De ase
ajuns la 73. S-au mai primit în ulti In afara sarcinilor privind sporirea
mul timp 20 pluguri reversibile, cu volumului de lucrări, în faţa S.'M.T. M ecanizare în menea. s-a- anunţat că în prime
ajutorul cărora, se poate extinde me stau sarcini deosebit de importante cu le 11 luni din a.c. colectivul nos
canizarea lucrărilor de arătură şi pe privire la calitatea lucrărilor, la apli
terenurile în pantă. carea agrotehnicii înaintate, care să subteran tru de muncă a realizat o eco
asigure sporuri însemnate de pro nomie suplimentară la preţul dc
Dispunînd de o tehnică superioară, ducţie.
de cadre mai bine calificate şi cu ex In prima jumătate a lunii tre cost de 450.000 lei.
perienţă corespunzătoare, staţiunile de In expunerea tovarăşului Gheorghe cute, la galeria direcţională
maşini şi tractoare din regiunea noas Gheorghiu-Dej la plenara din 31 oc vest orizontul Lucaci, al I. M. Aceste rezultate frumoase sînt Brigada de montori de Ia O preţioasă sursă de eco n o m ii:
tră au folosit în anul acesta, mai bine tombrie—1 noiembrie a. c., privind pro Ghelar, s-a introdus o maşină o urmare firească a eforturilor I.G.S. Hunedoara, şantierul mon
şi mai productiv mijloacele tehnice pe iectul planului de dezvoltare a econo- de încărcat electrică de construc depuse de muncitorii, maiştrii, reducerea consumurilor specifice
care le-au avut la dispoziţie, iar prin miei naţionale pe anul 1961, se arată: ţie sovietică, ' iar ventilatorul tehnicienii şi inginerii întreprin taj, lotul II, condusă de Traian
organizarea schimbului II, s-a putut „Trebuie pus capăt cu toată hotărîrea pneumatic a fost înlocuit cu li derii, îndrumaţi de organizaţia
folosi mai bine capacitatea de lucru deficienţelor semnalate în mai toate nul electric. Acest lucru, a per de partid. Rusii Jucrînd la construcţia cup
a tractoarelor. Drept rezultat, volumul regiunile ţării în legătură cu calitatea mis să se obţină la sfirşitul lu torului nr. 5 de la O.S.M. II,
total al lucrărilor efectuate de S.M.T. slabă a lucrărilor efectuate de S.M.T.- nii un avans de 48 m.l. galerie, reuşeşte să-şi depăşească norma
în unităţile agricole socialist-coopera- uri, care, în goana după cît mai mulţi cu circa 15 m.l. mai mult decît
tiste, este cu 52.857 hantri mai mare hantri, fac arături superficiale, lasă în lunile precedente. In luna TEODOR GĂNCIULESCU lunar în medie cu 22-30 la sută. Plenara C.C. al P.AÎ.R. din 3 —5 Acest succes al furnaţiştilor a fost
decît în anul 1959. Faţă de aceeaşi la capătul terenurilor porţiuni goale, curentă, numai în primele 11 zi IN FOTO: membrii brigăzii.
perioadă, productivitatea pe tractor nelucr'ate, care aduc însemnate pagube le lucrătoare, s-a înregistrat o corespondent decembrie 1,959, a pus în faţa colec posibil în mare măsură datorită în
convenţional a crescut cu 0,22 la sută. economiei. Munca S.M.T.-urilor trebuie înaintare de 27 m.l. de galerie.
apreciată după calitatea lucrărilor exe tivelor întreprinderilor din ţara noas drumării permanente de către organi
Pentru a asigura producţii şi mai cutate. după producţia obţinută la ha. ÎOAN STATE
pe terenurile lucrate de ele“. tră sarcina de a realiza cît mai multe zaţia de partid şi a sprijinului primit
mari în anul 1961, mecanizatorii din şeful raionului I al
Avînd în vedere aceste indicaţii, con I. M. Ghelar economii la preţul de cost. Pentru în din partea comitetului sindicatului. Re
S.M.T.-Urile regiunii, mobilizaţi de or ducerile S.M.T.-urilor din regiunea
noastră au datoria să urmărească cu Vaccinarea ŞTIRILE ZILEI deplinirea acestei sarcini, colectivul zultatele obţinute se datoresc de ase
ganizaţiile de partid, au executat în tot spiritul de răspundere înlăturarea antipoUomieliUcâ secţiei a Il-a furnale de la C.S. Hu menea faptului că în acest an.munci
nedoara, a luat încă din primele zile torii şi-au ridicat necontenit nivelul
toamna aceasta cu mai mult simţ de deficienţelor în legătură cu calitatea Intre 15 ianuarie şi 1 martie
1961 în întreaga ţară va avea Noi aparfamenle în Valea Jiului ale acestui an cele mai eficace măsuri. de cunoştinţe profesionale.
răspundere lucrările de pregătire a so slabă a lucrărilor de arături şi însă loc vaccinarea antipoliomielitică Tehnicienii şi inginerii secţiei au tre Congresul al lll-lea al partidului a
a populaţiei din mediul rural şi In noul cvartal de locuinţe cum, în acest oraş au fost pre- cut la studierea amănunţită a princi-
lului şi de însămînţări. Arăturile fă mînţări efectuate de unii tractorişti. urban în vîrstă de la 3 luni şi muncitpreşti din oraşul Petro- date spre folosinţă 437 aparta- palelor măsuri care necesitau să fie pus în faţa furnaliştitor sarcini deose-
pină la 30 de ani inclusiv. şaiij au fost date vineri în foto- mente. Sînt îh curs de recepţie aplicate în procesul de producţie, în bit de importante.
cute au fost de bună calitate. Fiecare mecanizator din S.M.T. trebuie sinţă alte 32 de noi apartamente. încă două blocuri cu 60 de apar- vederea folosirii de
Copiii între 3 luni şi un an De la începutul anului şi pînă a- tamente. pline a rezervelor In scopul înfăptuirii cu succes, a
Condiţiile create în regiunea noastră să fie pătruns de însemnătatea înda vor fi vaccinaţi cu vaccin anti- interne. Printre ce obiectivelor reieşite
poliomielitic inactiv, produs de din documentele
prin cooperativizarea şi colectivizarea toririlor ce le are, de a efectua numai Institutul de seruri şi vaccinuri Congresului, colecti
,.Dr. I. Cantacuzino“.
agriculturii, creşterea continuă a bazei lucrări de bună calitate, cunoscînd că Cofetărie model le mai importante vul secţiei a Il-a
Populaţia între 1 an şi 30 de procedee aplicate furnale de la Hu
tehnico-materială a S.M.T-, precum şi (Continuare tn pag. 2-a) ani inclusiv va ii vaccinată cu
monovaccin^ antipoliomielitic viu Duminică ?-a deschis în piaţa Bogat aprovizionată cu cele în urma studiului nedoara a luat încă
realizările obţinute de tractoriştii frun şi atenuat tip 1 care se adminis I. V. s t alin din Brad o cofetărie mai variate sorturi de dulciuri făcut de ei sîn t: in de pe acum unele
trează sub formă de drageuri model. Nouia cofetărie, pardosi şi cofeturi, noua cofetărie a a- troducerea gazului măsuri, care vor
taşi din S.M.T. Dobra şi Alba Iulia, bomboană pe cale bucală. tă ou mozaic, înzestrată ou apa tras numai în oursul după.amie metan în furnale; duce la sporirea in
ratură şi instalaţii moderne, ilu zii dle 18 decembrie, peste 500 înlocuirea ventila dicilor de utilizare
Vaccinarea se va face gratuit minată fluorescent, este una din de persoane. toarelor şi motoare a furnalelor, la ob
pentru întreaga populaţie. cele mai frumoase unităţi ale lor mici cu altele ţinerea de economii
cooperativei „Brădeana“. HORIA POPA peste sarcina plani
C o rasfăilu B rea mai mari la caupe-
corespondent re, fapt care a dat ficată şi la îmbună
In comuna Miercurea, raionul Se
:3 1: beş, s-a desfăşurat sîmbătă şi dumi Mărfuri în valoare de pesfe 1 4 0 .0 0 0 lei posibilitatea ridică tăţirea calităţii fon
nică consfătuirea bibliotecarilor comu rii temperaturii ae tei. In acest sens,
nali şi raionali din regiune, sub forma s-a trecut la- o mai bună etanşare a
Din fondu! întreprinderilor unui reuşit schimb de experienţă. Re- In cadrul lunii cadourilor, la valoare de peste 140.000 lei. rului cald insuflat în furnale de ia 550 conductelor de aer cald insuflat în fur
teratele, „Munca cu cartea în spriji magazinul textil nr. 1 din ora Printre cele mai solicitate se la 850 grade. nale, s-nu luat măsuri de respectarea
Constructorii de locuinţe din folosesc materiale din resurse nul propagandei agrozootehnice“, „Con şul Deva s-au vînăut pînă in numără tricotajele de lină, arti întocmai a procesului tehnologic şi
oraşul Hunedoara au terminat locale. Constructorii din Valea tribuţia bibliotecilor din satele raionu cursul zilei de sîmbătă, peste colele de mercerie, galanterie şi Colectivul de furnalişti a depus e- alte măsuri cu caracter organizatoric.
şi predat siderurgicilor un nou Jiului şi Gălan utilizează în can lui Sebeş la transformarea socialistă a marochinărie, ţesăturile de mă forturi şi în ceea ce priveşte respecta Pe baza succeselor obţinute în anul
bloc cu 24 de apartamente con tităţi tot mai mari cenuşa de la agriculturii şi la creşterea producţiei la sarcinile de plan, mărfuri în rea procesului tehnic şi a graficului acesta şi a planului de măsuri teh-
struit din fondul întreprinderii. termocentrala electrică Paroşeni, tase şi bumbac, precum şi arti de descărcare a fontei din furnal, A- nico-organizatorice întocmit pentru a-
De la începutul anului s-au dat care înlocuieşte cantităţi însem colele de parfumerie. Numai cest fapt, a dus la obţinerea unui nul viitor — care a început să prindă
în folosinţă în oraşele şi centre nate de materiale mai scumpe. mers constant al furnalelor. viaţă încă de pe acum - - colectivul
le muncitoreşti ale regiunii 833 Pentru a economisi cherestea, tricotaje de lină s-au vînăut de furnalişti s-a angajat ca în anul
constructorii noului cvartal de Toate aceste măsuri tehnico-organi- 1961 sâ producă peste planul anual
de apartamente construite cu locuinţe din viitorul centru al pînă sîmbătă în valoare de zatorice, aplicate din timp în procesul dc producţie 9.000 tone fontă de bună
sume alocate din fondul între oraşului Hunedoara, au introdus calitate şi să reducă preţul de cost
prinderilor. Tot din acest fond folosirea cofraţelor din panouri 70.000 lei. * de producţie au determinat obţinerea pe tona de fontă cu 120 lei faţă de
demontabile, iar duşumelele oar cel realizat în anul acesta. Traducînd în
se află în prezent în diferite sta be de sub parchet se execută din unei valoroase economii la preţul de fapte acest angajament, furnalfştii sec
beton de rumeguş. In apropierea ţiei a il-a de la Hunedoara vor putea
dii de construcţie alte sute de multor şantiere s-au organizat §otf©car5$©r Concerf-speclaco! cost. De pildă, pe perioada celor 11 raporta partidului îndeplinirea şi de
apartamente. cariere de piatră sau balastiere luni care s-au scurs din acest an, fur- păşirea sarcinilor de plan înainte de
care au dus la scăderea cheltuie Sîmbătă, corul şi orchestra naliştii au înregistrat o economie de termen, contribuind astfel din plin la
I\!umai în centrele muncito lilor necesare pentru transport. înflorirea economiei noastre naţionale.
Toate acestea au făcut ca locu In continuare, biblioteca comunala semisimfonică a casei raionale 12 milioane lei.
reşti Hunedoara, Călan, Teliuc inţele construite din fondul în D. ILIE
treprinderilor să fie realizate la' din Petreşti, raionul Sebeş, a prezentat de cultură din.Alba Iulia au In cea mai mare parte această eco
şi Simeria, s-a cheltuit anul a- un preţ de cost mai mic de cît lecţia practică „De vorbă cu eroii căr prezentat în localitate un reuşit nomie a provenit din reducerea con
cesta din fondul întreprinderilor cel prevăzut în deviz, fără a di ţii“ pe tema „Lupta de clasă în opera concert-spectacol. Au fost inter sumurilor specifice la principalele ma
minua confortul. lui Sadoveanu" şi dramatizarea poe pretate fragmente din operele terii. La cocs, de exemplu, s-a realizat
pentru construcţii de locuinţe mului „Ţiganii“ dc A. S. Puşkin. o economie de ,26 lei pe tona de fon
mai mult de 13.800.000 lei.
S ch im b „Trubadurul“, „Nabucodonosor" tă, la calcar de 5,40 lei, la energie
Sfaturile populare şi construc şi din opereta „Ana L.ugojana“. | electrică de 1,30 lei,
torii manifestă o grijă sporită de eîcperîerBfă
în cheltuirea acestor fonduri pen hectar“ şi „Propaganda cărţii tehnice Artiştii amatori ai Casei ra Ş-a rfa' Ny*^V- N /V V "
tru ca din sumeie investite să şi agrozootehnice în sprijinul construc ionale de cultură din Sebeş s-au
execute un volum cît mai mare ţiei socialiste în regiunea Hunedoara“, deplasat intr-un schimb de ex Procesul de elabo cui făcut de şeful bază de partid, şi devreme. La anul, ne
prezentate de biblioteca comunală din perienţă la Casa raională de vom strădui să obţi
de construcţii. In acest scop ei Dobra, raionul ll.ia, biblioteca raională cultură din Orăştie, cu specta rare al acestei şarje sectorului, a reieşit tov. Nicolae Guţă, nem rezultate şi mai
din Sebeş şi, biblioteca regională, au colul „La noi bine a-ţi venit“. frumoase.
fost urmate de ample discuţii. dc fontă La furnalul că planul producţiei preşedintele comite-
La spectacol, care s-a bucurat ...In aplauzele celor
de un succes deosebit, şi-au dat de 700 m.c., a. decurs de fontă pe întregul tulul sindicatului. prezenţi, cineva a
concursul formaţiile de cor şi spu s: „La noi azi
balet ale Casei raionale de cul în aceleaşi condiţii an al furnalelor 5-6 __ succesul nostru este „revelionul“. In.
tură din Sebeş. tr-adevăr, pentru fur
ca şi la cele anteri a fost îndeplinit. Suc- este deosebit, au sub- naliştii secţiei a II-a,
sfirşitul anului 1960
oare. cesul a făcut repede uniat vorbitorii. Me- a venit mai devre
me.
Simposion „O p H an Furnaliştii, cei de ocolul secţiei, s-a riţui esţ e ai intregu-
...Sîmbătă seam
la încărcare ca şi cei transmis de la om la luî coiectiV. El de- bucuria 'succesului a
fost întregită cu o
La fabrica „Elec- P orum bescu" de j G S de la descăr om. La ora 14 pe monstrează hotărîrea reuniune tovărăşeas
trofar" din Capitală că a fruntaşilor în
au intrat în funcţi La şcoala medie „Avram lăn care, au urmărit a- platforma furnalului noastră de a înfăptui producţie de la secţia
une noi secţii. Aici cii“ din Brad a avut loc sim furnale 5—6. R.euviu-
se produc lămpi pozionul „Ciprian Porumbescu“, tent dozajul materii 6 s-au adunat mai sarcinile trasate de nea a avut loc la noul
fluorescente de dife organizat din iniţiativa elevilor lor prime, mersul mulţi muncitori, teh- partid şi guvern, club. împreună cu fa
rite tipuri, bobine claselor a X-a. Simpozionul a miliile lor. furnaliştii
de soc, întrerupă cuprins referatul „Viaţa şi acti procesului de topire. nicieni şi ingineri. E- _ La începutul a- mi petrecut o seară
toare de aprindere. vitatea compozitorului Ciprian plăcută, meritată din
Porumbescu“ — susţinut de ele La elaborarea ei, rau oameni de la în nului, a spus prim- plin.
IN FOTO: Aspect prim-jurnalistul Ale cărcare, de la caupe- furnalistul Alexandru
xandru Olaru, îm re, topitori. Se orga Olaru, sarcinile ni se V. F.
preună cu întreaga nizase un scurt mi
echipă, era mulţumii ting pentru sărbăto păreau că întrec pu
general al grupului va Lucia Lucaciu, fragmente de cantitate şi calita rirea evenimentului. terile noastre. Dar
unde se produc bo muzicale, din lucrările marelui
binele de soc. compozitor, interpretate de or te. Colectivul de munci- ne-am înşelat. Hotă-
Dar şarja elabora tori a fost felicitat de rţrea voinţa noas-
tă de echipa comu- tov. Gheorghe Bo- ¦ ,narl
chestra şcolii sub conducerea nistnlui Alexandru O- man, şeful secţiei „
laru a avut totuşi o furnale 5—6, de tov. rezultatele inta-le:
profesorului Gh. Muscă.
¦4'. semnificaţie deosebi Gh. Cismaş, secreta-' cm îndeplinit planul
c*V
H. POPA tă. După un mic cal- tul organizaţiei de anual cu 15 zile mai
1
corespondent .a v .
