Page 63 - 1960-12

N r. 1862
Obiectivul nostru principal
sporirea producfiei de laminate candidaţi de partid
In faţa comuniştilor, a între­
gului colectiv de muncitori, in­
gineri şi tehnicieni de la lami­
norul bluming 1.000 rnm. al C.S.
Hunedoara, stau sarcini de ma­
re răspundere. In anul viitor,
se vor executa lucrări — aşa
cum se arată în expunere'« Iov.
Gh. Gheorghiu-pej la plenara
C.C. al P.M.R. din 31 octom­
brie—i noiembrie 1960 — pen­
tru mărirea capacităţii blumin-
gului cu 700.000 tone pe an.
Sarcinile de plan pe anul vii­
tor ce revin colectivului nqstru
sini mult sporite. Jn anul 196i
trebuie să producem cu 48.000
tone mai multe laminate ca în
!960.
Datorită faptului eă cifrele de
plan pe anul viitor ş-pu cunos­
cut cu aproape trei luni înainte,
organizaţia noastră de partid a
avut posibilitatea să organizeze
în cadrul colectivului o largă
dezbatere a sarcinilor de plan.
Pe baza propunerilor făcute de
muncitori, ingineri şi tehnicieni
organizaţia de bază a îndrumat
conducerea secţiei să elăboreze
un plan cuprinzător şi concret de
măsuri tehnico-organizatorice
care să asigure îndeplinirea şi
depăşirea sarcinilor de plan. In
urma dezbaterilor ce au avut
loc, a muncii politice desfăşura­
te de comunişti, muncitorii, in­
ginerii şi tehnicienii au ajuns
să cunoască in mod temeinic
sarcinile planului economic pe
anul 1961 cit şi obiectivele ce
trebuie realizate de fiecare la
locul său de muncă.
Prind viaţă propunerile oamenilor muncii
Cu ocazia dezbaterii cifrelor
de plan pe anul 1961,¦ numeroşi
muncitori, tehnicieni şi ingineri
au făcut propuneri pentru îm­
bunătăţirea procesului de pro­
ducţie. Propunerile lor, traduse
în viaţă, vor asigura îndeplini­
rea planului la toţi indicii.
Şi la Atelierele C.F.R. Sime-
ria au fost făcute asemenea pro-
punc'ri. Conducerea administra­
tivă a atelierelor, îndrumată de
comitetul de partid, a trecut de­
ja la înfăptuirea propunerilor.
Astfel, pentru aplicarea propu­
nerilor : individualizarea trans­
misiei maşinilor de la ţevăria
cazanelor, mecanizarea macara­
lei de la instalaţia de degresat
piese de locomotivă şi construi­
rea celui de-al Il-lea pod ru­
lant pe linia III-IV din secţia
de vagoane, s-a făcut calcul e-
conomic, s-au procurat materia­
lele necesare şi s-au executat
schiţele.
In urma aplicării propunerii
individualizarea transmisiei ma­
şinilor de la ţevăria cazanelor,
se va descongestiona un motor
de 9,5 kw. şi deci va fi redus
consumul de energie electrică.
De asemenea prin aplicarea pro­
punerii privind mecanizarea ma­
caralei de la instalaţia de de­
gresat piese de locomotivă, se
va uşura munca oamenilor şi
va creşte productivitatea mun­
cii.
O propunere interesantă este
şi asigurarea instalaţiei de apă
de la deeaparea vagoanelor cu
apă caldă la reparaţiile capita­
le, operaţiune, care se face în
Dóeumudat Z Â N Z I B A i i
Printre puţinele state din A-
friea ce nu şi-au proclamat în-
eă independenţa este şi Zan­
zibarul, o minunată insulă de
corali din răsăritul Africii des­
părţită de continent printr-o
strimt oare de numiai 36 km.
Zanzibarul are o suprafaţă de
3.000 km. pătraţi şi din vremuri
îndepărtate această mică insu­
lă s-a aflat în centrul unor e-
venimente furtunoase. încă a-
cum 2.000 de ani, spre ea ve­
neau din depărtări vase încăr­
cate cu mărfuri, pentru ca apoi
să fie duse spre continent. Dar
cu timpul, în urma construirii
marilor porturi oceanice de pe
litoralul african, centrul insu­
lei, un animat centru comercial
s-a transformat intr-un orăşel
obişnuit.
La începutul secolului trecut,
pe afaceriştii americani, englezi, cocos şi cîteva
germani şi francezi a început
să-i preocupe tot mai mult mica
insulă de corali considerată ca
o poartă spre Africa răsăritea­
nă şi centrală. Şi fiecare dintre
marile puteri căuta să le înlă­
ture pe celelalte de pe această
insulă, pină cînd colonialiştii
britanici pun definitiv stăpînire
pe ea şi o declară protectorat
britanic.
De atunci au trecut aproape
70 de ani, dan în Zanzibar* nu
s-a schimbat nimic, timpul par­
că s-a oprit în loc. Zanzibarul,
Pentru a se putea obţine in
anul viitor o creştere continuă
a producţiei de laminate, orga­
nizaţia de bază a pus in faţa
' conducerii tehnico-administrati-
ve a secţiei, sarcina de a urmări
îrnbunăiăţjrea indicilor tehnieo-
economici ai agregatelor lami­
norului şi de a lua măsuri co­
respunzătoare pentru a se ajun­
ge incâ de pe acum să se lu­
creze la nivelul sarcinilor pre­
văzute pentru anul viitor. Con­
ducerea secţiei a stabilit răspun­
deri concrete pentru terminarea
halei şi anexele la cuptoarele a-
dinci, montarea celei de-a doua
staţii de gaz metan, punerea ia
punct a automaticii la cuptoare,
instalarea unei macarale de
montaj în hala laminorului, in­
troducerea ungerii automate la
macaralele de ridicat capace,
construirea unei magistrale de
sudură în hala laminorului etc.
Toate aceste măsuri au ca
scop reducerea opririlor acciden­
tale, a timpului de reparaţie
planificat, folosirea mai inten­
sivă a laminorului şi sporirea
productivităţii muncii. In adună­
rile de partid şi in şedinţele de bi­
rou ţinute de la primirea sarci­
nilor pe 1961, a fost analizat
felul cum a muncit conducerea
secţiei pentru introducerea teh­
nicii noi, cum au fost puse in
practică propunerile făcute de
muncitori cu ocazia dezbaterii
cifrelor de plan, stadiul pregă­
tirii reparaţiei mijlocii la partea
mecanică şi electrică şi măsuri-
prezent cu apă rece sub presiu­
ne. Asigurînd deeaparea cu apă
caldă la reparaţiile capitale, se
îmbunătăţeşte calitatea lucrări­
lor.
Mecanizarea încărcării uleiu­
lui în butoaie la depozitul din
atelierul de vagoane prin con­
fecţionarea unei pompe de mină
cu care se va extrage uleiul din
butoaie, este de asemenea o pro­
punere interesantă. Prin aceasta,
se va realiza o importantă eco­
nomie de ulei.
O altă măsură, care va duce
ia eliminarea timpilor morţi,
esie montarea unui polizor în
bala nouă de vagoane.
De asemenea, s-au luat mă­
suri pentru punerea în practică
m pbogqamul be
21 DECEMBRIE 1960
Programul 1 : 6,10 Muzică uşoară in­
terpretată la acordeon: 7,30 Sfatul me­
dicului : Durerile de c a p ; 8,00 Din
presa de astăzi; 11,03 Teatru la mi­
crofon : „Tragedia optimistă“ de Vs.
Vişnevski; 14,00 Din floclorul popoa­
relor; 15,20 Interpreţi de muzică uşoa­
ră: 16,15 Vorbeşte Moscova !; 17,30 In
slujba patriei; 18,00 Program muzical
pentru fruntaşii în producţie din in­
dustrie' şi agricultură: 19,00 Jurnalul
satelor; 21,15 Cine ştie, cîştigă (relua­
re) ; 22,30 Canţonete şi serenade j 23,14 11,00; 13,00; 15,00; 17,00 20,00;
Muzică de cameră de Beethoven.
Programul • I I : 15,00 „Tineri compo­ II). .. . 1. ,
In mod oficial protectorat, este
de fapt o colonie engleză cu o
viaţă înapoiată.
Faţă de secolul trecut, viaţa
pe insulă nu s-a dezvoltat de­
loc. Printre schimbările mici
care au avut loc, poate fi amin­
tită doar extinderea plantaţii­
lor de cuişoare. Zanzibarul pro­
duce 80 la sută din necesarul
de cuişoare al întregii lumi.
întreaga economie a Zanziba-
rului se rezumă în fond la cui­
şoare şi kopra. Ca şi acum 70
de ani, ea este subordonată in­
tereselor marilor latifundiari de
aici. Industria
insulei se reduce
la cîteva mici
întreprilnderi da­
re produc unt
de cuişoare şi de
fabrici de săpun.
Doar pentru
imperialismul en­
glez Zanzibarul
nu înseamnă nu­
mai cuişoare şi
kopra, ci repre­
zintă o verigă
importantă în
planurile sale
strategice în A*
frica răsăritea­
nă. Pe insulă au
fost întreprinse 1
prospecţiuni pe­
!e luate pentru pregătirea şi e-
xeeutarea reparaţiei' mijlocii a
laminorului ce se va face în ul­
tima decadă a acestei luni.
De asemenea, într-o adunare
de partid ţinută nu de mult, a
fost analizată activitatea colec­
tivului de redacţie al gazetei de
perete cu care prilej s-au luat
o serie de măsuri pentru îmbu­
nătăţirea activităţii gazetei de
perete. Agitatorii au fost ins­
truiţi cu probleme noi. Ei des­
făşoară în prezent o muncă po­
litică susţinută în rîndul lami-
natorilor, mobilizîndu-i la înde-:
plinirea sarcinilor de producţie.
De asemenea, a fost organizată
agitaţia vizuală strips legată
de sarcinile de plan pe anul vii­
tor şi de angajamentele luate
de colectivul nostru de lamina-
tori.
Scopul acestor măsuri luate
de organizaţia de partid este de
a asigura ca laminorul să func­
ţioneze în bune condiţiuni şi
astfel să putem îndeplini şi de­
păşi chiar din prima zi a anu­
lui viitor sarcinile de plan ce ne
revin. Colectivul nostru de la-
minatori, în frunte cu comuniş­
tii, este ferm hotărît să mun­
cească mai bine, mai spornic şi
să dea patriei cantităţi tot mai
mari de laminate, de bună ca­
litate şi ieftine.
OCTAVIAN PALCAU
secretarul organizaţiei de cunoştinţe teoretice care l-ar
bază P.M.R. Laminorul
bluming 1.000 mm. —
C.S. Hunedoara
a propunerilor: confecţionarea
unui stand în sectorul de loco­
motive pentru probarea robine-
ţilor „Ackermann“ — montarea
unei instalaţii de exhaustor pen­
tru evacuarea talajului din tîm-
plăria secţiei de vagoane. Pri­
ma, va duce la eliminarea trans­
portului locomotivelor de la a-
telier la instalaţia pentru proba
robineţilor, iar a doua la redu­
cerea transportului talajului din
atelier.
Traducînd in viaţă toate pro­
punerile făcute cu prilejul dez­
baterii cifrelor de plan, colecti­
vul de muncitori al Atelierelor
C.F.R. Simeria va putea realiza
mai devreme sarcinile pentru
anul 1961.
I. DUMITRU
zitori romîni“ — Ştefan Mangoianu ;
16,50 Curs de limba rusă; 17,35 Muzi­
că de estradă; 18,05 Cîntece pe ver­
suri de Mihaî Beniuc; 19,00 Cîntă
Gigi Marga şi Trio Grigoriu; 20,30
In pas cu ştiinţa: „Tendinţe moderne
in dezvoltarea motoarelor de tracţiune"
de îng. Manea Constantin, candidat în
ştiinţe tehnice; 21,55 Moment poetic:
N. Labiş ; 23,15 Concert de noapte.
Buletine de ştiri: 5,00 ; 6,00 ; 7,00 î
22,00; 23,52 (programul I ); 14,00:
16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (programul
trolifere şi se pun mari speran­
ţe în bogăţiile însemnate de pe­
trol descoperite în subsolul ei.
Cercurile colonialiste engleze
afirmă că Zanzibarul nu este în
stare nici măcar de o „autoad-
ministrare internă în cadrul
Commonwealtului“ şi că el nici
nu trebuie să se gîndească la o
independenţă deplină. Şi cam
acelaşi lucru li se spune zi de
zi locuitorilor Zanzibarului de
către oamenii administraţiei
protectoratului.
Dar valul puternic al luptei de
eliberare naţională care s-a in-
IS N IiA J S R î
DRUMUL SOCIALISMULUI
M uncitori fFiinţaşi
Mica sală a colţului roşu era
aproape plină. Membrii şl can­
didaţii de partid de la gospo­
dăria agricolă de stat din Orăş-
tie se adunaseră pentru a dis­
cuta cererile d'e primire în rîn-
durile candidaţilor de partid a
mecanicului agricol Viorel Igna
şi a îngrijitoarei Iulia Marinca.
Era un eveniment deosebit pen­
tru lucrătorii gospodăriei. Or-
ganizaţia de bază avea să se
întărească cu încă doi candidaţi
de partid, oameni bine cunos­
cuţi, fruntaşi în producţie şi în
activitatea obştească.
Cei doi muncitori trăiau cli­
pe emoţionante. Comuniştii îşi
exprimau pălrerea despre întrea­
ga lor activitate, îi apreciau la
adevătata lor valoare.
Viorel Igna este cunoscut de
fiecare participant la adunare.
El a venit la gospodărie
cu 6 ani în urmă. Chiar
d'e la1 început s-a observat
că Viorel are o mare pu­
tere şi dragoste de muncă şl
că este animat de dorinţa de
a participa eu toate puterile' lui didaţilor de partid.
la dezvoltarea gospodăriei. To­
tuşi, la început îşi dădea sea-
mia că îi mai lipsesc anumite
fi putut ajuta mult in activita­
tea practică. La îndemnul co­
muniştilor, Viorel a început să
studieze cărţi de specialitate.
Multe lucruri noi a aflat şi la
cercurile de învăţămînt de par­
tid pe care le-a frecventat cu
regularitate.
Iulia Marinca lucrează oa în-
i .iPSIHFlMîBVBSSSi
21 DECEMBRIE I960
DEVA: Lanţul; ALBA IULIA:
Pe drumurile Romîniei; Torero;
BRAD: Intrigă şi iubire; ILIA:
H. 8; HAŢEG: De simbătă pină
luni; ORĂŞTIE: Voci în insulă;
Cintec ăe leagăn ; HUNEDOA­
RA: Zafra; SIMERIA: Cei 4 de
tins p5 întregul continent afri­
can a cuprins şi această mică
insulă. Poporul Zanzibarului este
astăzi însufleţit de dorinţa fier.
binte de a scutura jugul colo­
nial, de a scăpa de aventurierii
străini.
Cele două partide politice ca­
re reflectă interesele majorităţii
populaţiei din protectorat —. a-
fricani şi arabi — au întocmit
un memoriu către ministrul en­
glez al Coloniilor în care se cere l Bogat
să se acorde neîntîrziat auto-
administrare d'eplină Zanziba­
rului. Revendicărilor poporului
din Zanzíbar, autorităţile brita­
nice le-au răspuns că acordarea
dreptului la autoadministra re ar
aduce prejudicii serioase po­
porului acestei ţări. Dar băşti­
naşii nu se mai Iasă uşor con­
vinşi de vorbele colonialiştilor,
ei manifestă tot mai multă în­
verşunare, tot mai multă ură şi
nesupunere faţă de regimul la
care sînt supuşi.
Tăria luptei de eliberare şi
evoluţia situaţiei politice din
Zanzíbar ne îndreptăţesc să cre­
dem, să avem convingerea că se
apropie tot mai mult ziua cînd
şi frumoasele insule din răsă­
ritul Africii îşi vor scutura pen­ t — Articole de galante­
tru totdeauna lanţurile robiei
coloniale făurindu-şi o viaţă
nouă.
D. CARABAS
pag. 3
grijitoave la ferma de porci, de CONCURS
mai mult timp. Toţi cunosc fap­
tul că d'e doi ani de zile Iulia C o o p e r a t i v a „ U N I R E A 44 dirţ Ş e .b e ş
este fruntaşă în muncă. Aici, la
adunare, Iulia şi-a‘ povestit via­ Strada Lenin nr. 40, telefon 318,
ţa în cuvinte simple. l-a plăcut
întotdeauna miun’oa. Cînd s-a DECLARĂ VACANTE 1
angajat la gospodăria de stat I PENTOU A F i OCUPATE PRIN CONCURS
din Orăştie, avea un singur
gin d : să muncească în aşa fel următoarele posturi de m aiştri:
ca tovarăşii din conducere să
fie mulţumiţi. Condiţiile bune —Un post maistru tîmplar
'de muncă şi viaţă create în gos­ —Un post maistru cîsmar
podărie au constituit un imbold
pentru o activitate rodnică. Iar LA CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSEURILOR
atunci cînd a cerut biroului or­
ganizaţiei de bază să fie pusă VACANTE DE MAIŞTRI SE POT PREZENTA :
în discuţia adunării generale
pentru a fi primită în rîndhirile — ABSOLVENŢII ŞCOLILOR TEHNICE DE MAIŞTRI
candidaţilor de partid avea toar
tă încrederea că va primi un SAU A UNEI SCOLI ECHIVALENTE (ALE MINISTERULUI
răspuns favorabil.
ÎNVATĂMÎNTULUI s i CULTURII) GU ŞCOLILE TEHNICE
La discuţii comuniştii Ludovic
DE MAIŞTRI. I
Deneş, Alexandru Butt, Petru
Tuşlea şi alţii, l-au caracterizat — MAIŞTRII CARE LA DATA DE 1 IULIE 1960 AU,
pe tov. Viorel Igna şi Iulia Ma­
rinca. In anul acesta, spuneau AVUT O VECHIME DE 12 ANI. /
oamenii, gospodăria noastră a
înregistrat succese frumoase. A Concursul se va fine m ziua de 21 fe b ru a rie
fost depăşit sporul mediu zilnic
pe cap de animal de la 0,500 gr.
cit era planificat, la 0,597 gr.
la porcii graşi iar la tineret de
îa 0,260 la 0,276 gr. La obţinerea
acestui sudees tov. Viorel Igna
şi Iulia Marinca şi-au adus o
contribuţie deosebită. De aceea,
membrii organizaţiei de bază
au hotărît ca cel doi muncitori
să fie primiţi în rîndurile can­
V. ALBU
1961, orele 8, la sediu! coop erativei,
IAR CERERILE PENTRU CONCURS SE VOR DEPUNE L'A
SECRETARIATUL COOPERATIVEI CU CEL RUŢIN 10 ZILE
ÎNAINTE DE DATA CONCURSULUI.
PENTRU INFORMAŢII SUPLIMENTARE, DORITORII SE
VOR ADRESA COOPERATIVEI „UNIREA“ DIN SEBEŞ.
V l a i t a f I «511 î n c r e d e r e
pe „Moana”; SEBEŞ: Cerneala , SIMERIA, CĂLĂU, TEUUC ŞI fiHELAR, \
roşie ; PETROŞANI: ivanna ;
unde găsiţi tot felul de articole
Un cintec străbate lumea; LO- pentru sezonul de iarnă:
NEA : Puăriera vorbitoare ; TE-
IUŞ : Război şi pace ; ZLATNA : ( c o n fe c ţii şi în c ă lţă m in te p e n tru b ă r b a ţi, fe m e i l
Jucătorul; APOLDUL DE SUS : şi copii, ţe s ă tu ri de b u m bac şi Unii, a rtic o le de >
Stelele. g a lan terie, tric o ta je , cosm etice, a r tic o le de uz
casnic, aparate de radio, motociclete, m otorete,
biciclete, maşini de cusut Jleana" fo rm a t masa ?
s¦i m o b i l ă e t c .
W v \ A V /S . i
Fabrica de încălţăminte „ARDELEANA'1
din strada Morii nr. 8
\ N IU N T \
un concurs . penfru ocuparea po sfurilor
vacante de maiştri care se va fine pe data
de 2 8 decem brie. înscrierile se fac pînă
ia data de 2 4 d e c e m b r ie a, c.
In fo rm a ţii suplim entare se primesc
l la sediul întreprinderii.
}ÎVV\AA/VAAAAAAAAAAA/VVVV
IUBITORI DE SPORT î \ îI; v nii wir /% ir a
O imagine completă des­ \ MAGAZINELE DE PRODUSE
pre competiţiile sportive din
ţară şi de peste hotare gă­ { ALIMENTARE
siţi în publicaţiile de cul­
tură fizică şi sport. I ale c o o p e r a t i v e l o r d e consum
Abonamentele se fac prin î dis* @ R ! ESj, G U R A B A R Z A ,
oficiile P.T.T.R., factorii şi
agenţii poştali şl prin di- I c r iş c io r şi m m s e c r iş ,
Tuzorii de presă.
c | unde vi se oferă un bogat sortiment de
|® w ~w
ct sortiment 1 i DULCIURI, BĂUTURI SMÎ0ASE
t
Í MAGAZINELE COOPE­ | SI NATURALE, LICHIORURI SI !
L RATIVELOR DE CON­
Í SUM DIN RAIONUL : îl Oc MASĂ. !
i
Í HAŢEG
Í i
f
sînt aprovizionate cu :
ţ i
L
— Confecţii şi încălţă­ î
Í minte pentru bărbaţi, fe­ ij
L mei şi copii ; i
l 1 3 9 .8 9 9 LE!
t — Tot felul de ţesături, i
tricota je ;
t
[ rie ; este reportul penfru concursul
cÍ
— Articole de parfume­ i PR0 H0 EXPRE6 Np . SI i
Í rie şi cosmetice ; i
t i de Miercuri 22 DECEMBRIE I960.
— Articole de menaj, i
L chimicale ; Azi iarfs este lutkm il în care va mai puteţi
l :)
tÍ — Articole de sport ; i depune buletinele Svs» PHilOEIFHES
— Aparate de radio, ma­
şini de cusut, jucării etc. i
— Tot felul de produse ~]
alimentare, dulciuri, vinuri i
i
şi diverse băuturi alcoolice. ii
- J i - y <— t lJ u / u J uJ u