Page 65 - 1960-12

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VĂI
Anul XII. Nr. 1863
„SUCCESUL FURNÂUŞTILOR ÎNCEPE IN ABATAJE"
La i. m . 1 Calitatea minereului
Ghelar j poate fi îmbunătăţită
In raportul prezentat de to­
varăşul Gh. Gheorghiu-Dej la
cel de-al EH-lea Congres al
P.M.R. se subliniază : „In cadrul
planului de 6 ani, partidul nos­
tru va acorda în continuare o
atenţie deosebită industriei side­
rurgice, condiţie esenţială pen­
tru dezvoltarea tuturor ramuri­
lor economiei". Astfel, produc­
ţia de fontă urmează să creas­
că în anul 1965 la circa
2.000.000 tone. Anul viitor, db
pildă, C.S. Hunedoara va trebui
să producă cu 70.000 tone miai
multă fontă decît în anul 1960.
Sporul de producţie sfe va ob­
ţine pe baza creşterii indicilor
de utilizare a furnalelor. O con­
diţie esenţială pentru creşterea
Indicilor de utilizare a furnale­
lor este însă aprovizionarea cu
minereuri de cea mai bună ca­
litate şi în mod ritmic.
Despre unele m ă s u r i . .
Aprovizionarea furnalelor cu rea lor în viaţă se face cu des­
Fninereuri în cursul acestui an tulă încetineală.
a lăsat uneori 'de _ _ _ _ _ _ _
dorit. S-a obse'r- După consfătuirea vedi acest lucru
vat mai ales o
creştere a conţi- S fd e ru rg iş tilo r hunecforeni supra u-nor fapte,
nutului de ste- cu m in e rii din Teiiuc Majoritatea mi­
rii în minereu, şj G h e'g r
nerespeetarea în- ___________ ________________ ţinut ţrh&re de
tocmai a gra-
nulaţiei şi a ritmicităţii livrări- zontul IV, orizontul II, mina
lor. Despre aceste lucruri, s-a
discutat pe larg în consfătuirea
ce a avut loc la Hunedoara în­
tre sid'erurgişti şi mineri, orga­
nizată de ziarul nostru în co­
laborare cu comitetele orăşe­
nesc şi raional de partid. Con­
sfătuirea, a c-onstituit un bogat
schimb de experienţă, atît pen­
tru mineri, cit şi pentru side-
rurgişti. In urma ei, comitetele
de partid şi conducerile celor
două întreprinderi miniere din
Ghelar si Teiiuc, au trecut la
luarea unor măsuri menite să
ducă la îmbunătăţirea situaţiei.
La I.M. Ghelar, de pildă, în ziua
de 1 decembrie, a avut Ioc o
şedinţă lărgită a comitetului de
'partid la care au participat toţi
secretarii birourilor organizaţii­
lor de bază P.M.R, şefii de sec­
ţii şi de sectoare, preşedinţii co­
mitetelor sindicale de secţie şi
alţi tovarăşi cu munci de răs­
pundere. Ou această ocazie, con­
ducerea întreprinderii a prezen­
tat un referat asupra lipsurilor
colectivului minei în livrarea
minereului pentru furnale şi a-
supra concluziilor consfătuirii
de Ia Hunedoara. Tn aceeaşi şe­
dinţă s-a întocmit un plan de
măsuri politice şi tehnico-orga-
nîzatorioe. Conform acestui
plan, ulterior, au avut Ioc adu­
nări generale lărgite ale orga­
nizaţiilor de bază P.M.R. cu ac­
tivele fără de partid, în c'are,
conducerile sectoarelor, au pre­
zentat şi ele referate şi s-au în­
tocmit planuri de măsuri pe sec­
toare. Pe aceeaşi temă au avut
loc şi adunări generale ale cru­
pelor sindicale. La staţia dc sor­
tare s-a trecut la lucrul pe trei
schimburi. S-a întărit controlul
de calitate în subteran.
Ca urmare a măsurilor luate.
Volum sporit
de mărfuri
Luna decembrie este „Luna
cadourilor“. Cu acest prilej or­
ganizaţiile comerciale din.regiu­
nea noastră, au organizat expo­
ziţii cu vînzare, vitrine cu cele
mai noi produse etc. In oraşul
Hunedoara, la toate magazinele
s-au făcut vitrine cu un bogat
sortiment de produse. De ase­
menea, s-au luat măsuri pentru
asigurarea unei mai bune apro­
vizionări. Ca urmare, volumul
mărfurilor desfăcute către popu­
laţie a crescut. In primele 15
zile ale lunii decembrie, s-au
vindut populaţiei din oraşul Hu­
nedoara mărfuri a căror valoa­
re întrece cu 218.000 lei va­
loarea mărfurilor desfăcute in
aceeaşi perioadă a lunii noiem­
brie.
In primele 15 zile din luna
decembrie, au intrat in magazi­
ne, faţă de aceeaşi perioadă a
anului trecut, cu de 35,8 la sută
mai multe produse textile, cu
10,2 la sulă mai multă încălţă­
minte şi cu aproape 4 ori mai
multe confecţii.
M iercuri 21 decem brie 1960
caiitatea minereului s-a îmbu­
nătăţit simţitor. Acest lucru se
reflectă de altfel şi în activita­
tea furnaliştilor, care au reuşit
să obţină de pe acum indici de
utilizare a agregatelor superiori
celor planificaţi pentru anul vii­
tor.
Totuşi, sînt zile cînd conţinu­
tul de steril vizibil în minereu
depăşeşte cu mult procentul ad­
mis. Şi’, în general, nu se înca­
drează în angajamentul pe care
şi l-au luat minerii în consfătui­
rea de la Hunedoara.
...şi f e l u l în ca r e sini
traduse în via fă
Măsurile luate de comitetul de
partid şi conducerea întreprinde­
rii în urma consfătuirii de la
Hunedoara sînt incontestabil e-
ficiente. Dacă rezultatele nu se
ridică la înălţimea aşteptărilor,
aceasta înseamnă că traduce­
Pentru a do-
să ne oprim a-
nereului cu con-
steril provine de 1960.
la sectoarele: corpul nou, ori­
vest şi Vadul Dobrii. Trecînd
peste faptul că sînt zile cînd
de la aceleaşi sectoare se ex­
trage minereu de calitate bună,
sau chiar foarte bună, adesea
Conţinutul de şist variază de la
un schimb Ia altul şi de la o
brigadă la alta. De cele mai
multe ori, minereu de calitate
necorespunzătoare se extrage în
schimburile conduse de maiştrii
Samoilă Mardare de la orizon­
tul IV, Cornel Cesăuan de la
orizontul II şi Valentin Arieşan
de Ia mina Vest. Printre echipe­
le care dau un minereu cu con­
ţinut mare de steril se numără
cele conduse de Petru Vlad şi
rosif Tamaş de la mina vest si
Miron Talfeş de la orizontul IV.
Se naşte întrebarea: de ce în
aceste schimburi şi brigăzi nu
se obţin rezultatele ce se obţin
in schimburile maiştrilor Petru
Stăncoane, Ionuţ Radu, sau la
brigăzile conduse de Nicolae Ca-
zacu, Gheorghe Fodor, Aurel
Ropan, Aron Munteanu şi la al­
tele, oare lucrează exact în a-
celeaşi condiţii ? Răspunsul vi­
ne de la sine. Maiştrii In schim­
burile cărora se extrage minereu
de bună calitate urmăresc pro­
cesul de producţie cu mult simţ
de răspundere. Ei controlează cu
Ing. GH. COMŞUŢA
(Continuare în pag. 3-a)
Comunistul Iosif
Boşorogan, fruntaş
în producţie, lucrea­
ză in sectorul scu-
lărie de la U. M.
Cugir. El se ocupă
cu grijă de califi­
carea profesională a
doi ucenici, lu­
crează fără rebut
şi îşi depăşeşte nor­
ma de lucru lunară
cu 35—40 ia sută.
In clişeu : Tov.
Iosif Boşorogan la
locul său de mun­
că.
COMUNICAT
4 pagini 20 bani In zilele de 19 şi 20 decembrie 1960 a avut loc pelul către popoarele din lumea întreagă — şî
şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. activitatea delegaţiei P.M.R. la Consfătuire.
CU PLANUL ANUAL
La şedinţă au luat parte membrii şi membrii Trecînd Ia următorul punct al ordinei de zi,
ÎNDEPLINIT supleanţi ai Comitetului Central, primii secre­ plenara a ascultat informarea prezentată de to­
tari ai comitetelor regionale P.M.R., miniştri varăşul Aurel Vijoli, ministrul Finanţelor, cu
şi adjuncţi ai miniştrilor, şeii şi adjuncţi ai şe­ privire la proiectul bugetului de stat pe anul
filor de secţii ale C.C. al P.M.R., preşedinţi ai 1961 şi a aprobat propunerile privind proiectul
sfaturilor populare regionale, conducători ai or­ de buget.
ganizaţiilor de masă, redactori-şeîi ai organelor
de presă şi alţi activişti de partid şi de stat. La punctul trei al ordinei de zi, tovarăşul Ni­
colae Ceauşescu a prezentat propunerile Birou­
Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a prezen­ lui Politic cu privire la unele îmbunătăţiri în
tat Ia plenară o dare de seamă cu privire la împărţirea administrativ-teritorială a ţării. Ple­
Consfătuirea reprezentanţilor partidelor comunis­ nara a aprobat propunerile prezentate.
te şi muncitoreşti, ce a avut loc în noiembrie
a.c. la Moscova, şi cu privire Ia activitatea des­ Plenara a stabilit ca proiectul bugetului de
făşurată la Consfătuire de delegaţia Partidului
Muncitoresc Romîn. stat pe 1961 şi propunerile privind îmbunătă­
ţirea împărţirii administrativ-teritoriale a ţării să
Plenara a aprobat în unanimitate documen­
tele adoptate de Consfătuire — Declaraţia şl A- fie supuse sesiunii Marii Adunări Naţionale a
Republicii Populare Romîne.
Exploatarea minieră Vulcan - •••»•»•e —
Ieri, a raportat îndeplinirea bune condiţii de lucru brigăzi­ La înfrum useţarea oraşului
planului anual de producţie un lor de mineri din abataje şi de
alt colectiv din regiunea noas­ la lucrările de deschidere şi pre­ Cu cîtva timp în urmă, in in­ intr-un stadiu avansat. La prima Sporeşta capacitatea
tră. De data aceasta este vorba gătire. Astfel, numai în 11 luni, cinta stadionului „Cetatea“ din seră lucrările s-au terminat corn'
de minerii din Vulcan, care fur­ minerii din Vulcan au realizat oraşul Deva, au început lucrări­ plect, iar la celelalte două ur­ de produefie
nizează patriei însemnate can­ un randament mai mare decît le de construcţie a trei noi sere mează ca în aceste zile să se
tităţi de cărbune cocsificabil şi prevedea angajamentul anual. pentru flori. Noile sere vor pro­ monteze sticla. Cele trei sere Ieri, la I. M. Săcărîmb-
energetic. Succesul înregistrat duce Hori pentru plantarea zo­ construite de muncitorii de la
de minerii din Vulcan, colectiv Succese de seamă au fost ob­ nelor verzi şi pentru vînzare. I.G.O. Deva au o suprafaţă de
fruntaş pe bazinul carbonifer circa 600 m.p.
Valea Jiului, se datoreşte în ţinute şi în ceea ce priveşte re­ Lucrările de construcţie sînt
mare parte sporirii productivită­
ţii muncii şi asigurării celor mai ducerea preţului de cost. Faţă Certej, au început lucrări­
de angajamentul anual de le pentru amplificarea sta­
650.000 lei, în 11 luni s-a reali­ Pentru titlul de fruntaşi ţiei de preparare a mine­
zat un volum de economii de a- reului. Tot la aceeaşi în­
proape un milion lei. treprindere, zilele trecute,
Secţia turnătorie a U.R.U.M. Petro­ cute, consumul de energie a fost re­ la sectorul I a fost intro­
şani, ocupa nu de mult un Ioc codaş dus cu 80 kWh. pe tona de oţel lichid
în întrecerea socialistă pe uzină. A- şi cu 226 kWh. pe tona de fontă li­ dus un compresor electric.
ceasta, din cauză că nu-şi îndeplinea chidă. La cărbunele folosit pentru re-
U. M. C. Zlatna planul de producţie, că depăşea pro­ coacerea pieselor turnate, s-au econo­ Noul compresor va duce la
centul de rebut admis, depăşea preţul misit 11 tone, deşi în luna noiembrie
de cost. s-a recopt o cantitate de piese cu sporirea vitezei de avans
38.000 kg. mai mare decît în luna oc­
Colectivul de muncitori, in­ uzine a raportat şi depăşirea an­ In ultimele luni însă, lucrurile au tombrie. In aceeaşi perioadă; a fost la săparea galeriei Ro¦ ţ
gineri şi tehnicieni de la uzine­ gajamentului la realizarea de luat o întorsătură de mult timp aştep­ redus şi consiimul de cocs de turnă­
le nietalurgico-chimice Zlatna, economii la preţul de cost. Pe tată. Turnătorii au început să obţină vina. ^
au sărbătorit în cursul zilei de 11 luni, s-au realizat economii- succese frumoase şi să emită pretenţii torie cu 500 kg.
18 decembrie un eveniment deo­ însemnate. la locul de fruntaş. Iată cîteva dintre Spectacol de feafru (
realizările lor. Aceste rezultate valorează mult pen­
sebit : îndeplinirea planului a- Cele mai bune rezultate în Marţi seara, în sala „Fi-
Rebutul a fost redus în luna noiem­ tru cei ce le-au obţinut. îmbucurător
nual la producţia globală şi pro­ muncă au fost obţinute de sec­ brie Ia 2,5 la sută faţă de 7 la sută limon Sîrbu“ din Deva, a
este însă faptul că şi secţia turnătorie avut loc un spectacol cu
ducţia marfă. Colectivul acestei ţiile chimică şi metalurgică. cît este admis. Aceasta a permis să se piesa „Băieţii veseli“ de H.
de la U.R.U.M. Petroşani realizează Nicolaiâe, prezentat de co­
I.I.L. „I.C. Frim u“ producă 37.905 kg. piese turnate peste lectivul de artişti ai Tea­
economii. trului de stat „Valea. Jiu­
p lan ; rezultat care-i îndreptăţeşte de­ lui" din Petroşani, spec­
tacolul s-a bucurat de o
In cursul zilei de 17 decem­ Totodată, colectivul de aici a caldă apreciere.
brie, colectivul întreprinderii de reuşit ca in 11 luni din acest
industrie locală „I. C. Frimu“ an să realizeze peste sarcinile
sigur pe turnători să spere la titlul de
din Orăştie a raportat îndepli­ de plan economii la preţul de „cea mai bună secţie“. E xpoziţie  o a ra î d e proieefie
nirea sarcinilor de plan la pro­ cost în valoare de 259.000 lei de stradă la şco ală
ducţia globală pe întreg anul şi beneficii în valoare de 315.000 Dar să vedem şi alte realizări. Faţă
lei. de luna octombrie, în cursul lunii tre­ Consiliul regional A.R.L.U.S. Şcoala medie „Avram
a organizat o expoziţie de stra­ lancu" din Brad a fost do- d
3-n lupta cuw dă in oraşul Deva, cu tema : tată cu un aparat de pro- ‘
„Pentru pace şi fericirea popoa­ lecţie pentru filme de 16
In fiecare dimineaţă, în faţa cocs. Bar munca nu este aşa nu craii prea multe şanse ca 2 relor“. Expoziţia reflectă activi­ mm. S-a creat astfel posi­
[¦ graficului se adună mulţi con- de uşoară cum s-ar părea la angajamentul să fie respectat. } tatea delegaţiei Uniunii Sovieti­ bilitatea ca săptămînal, e-
j structori. Toţi sînt curioşi să prima vedere. Atunci, organizaţia de partid i ce, în frunte cu tov. N. S. Hruş- levii să vizioneze cîte două
^ afle noutăţi din întrecerea so- ...Lucrările au început cu Şl grupa sindicală, au discutat ] ciov, la cea de-a 15-a sesiune a filme.
Adunării Generale a O.N.U.
MIRCEA GOLCEA
i elev
(. cialistă ps profesii. cîtva timp in urjnă. Pentru cu oameniî:~~ Constructorii au 1
l Ieri, cele mai bune rezultate construcţia bateriei a iV-a de hotărît să facă mai mult, dar)
f le-a obţinut echipa comunistei cocs este necesară înzidirea a pentru aceasta să se asigure. marea familie a colectiviştilor
L Aurica năzdrăvan. Pe grafic a peste 7.000 tone cărămizi. E o materialele necesare. Măsurile
[ apărut numele cunoscutei e- treabă migăloasă, zidurile tre- nu au intîrzlat. )
L chipe de zidari şamotori con- Intre echipe a pornit astfel.j In gospodăriile agricole colective păşesc cu tot mai mare
încredere numeroase familii de ţărani muncitori cu gospodării
l dusă de Aurica Năzdrăvan. C onstructori o susţinută întrecere. De la o j individuale din regiunea noastră. Bunăstarea şi traiul din ce
I Dar cine va fi astăzi în si la alta creşteau cantităţile•)
in ce mai îmbelşugat care a pătruns în casele colectiviştilor,
l frunte ? întrebarea şi-o pun de şi co n s tru cţii de cărămidă înzidită: 800 kg.,]
l fiecare dată înainte de a în- 950 kg.. 1 tonă, 1,200 tone. Ci- l conving din plin pe ţăranii muncitori că în gospodăria colec­
tivă se trăieşte mai bine.
C- cepe lucrul, cei aproape 100 de cru vi».T*ţun*T>* frele se modificau de la o zi }
[¦ muncitori constructori de pe buie făcute cu mare atenţie. la alta. Aproape în fiecare ztA La Mi hă ieşti
L şantierul uzinei cocsochimice Ca mortar se foloseşte cel de pe grafic apărea un nou frun- -j
taş. Ilie Dumitru, Nicolae Olă--] Ţăranii muncitori din satul parate din veniturile primite de
L din Hunedoara. Aici, s-a por- siliciu. Lucrarea este cu aîtt rescu. Ioana Bătrîna, loan) Mihăieşti, comuna Roşcani, ra­ la gospodărie.
L nit o însufleţită întrecere so- mai complicată cu cît la zidă­ Drotfel, Ladislau Bogoş sînt] ionul Ilia, s-au convins şi ei că
r cialistă. Echipa care reuşeşte rie se folosesc nu mai puţin doar cîţiva din fruntaşii aces- 1 Datorită acestor fapte, cele
de 429 formate de cărămizi. in gospodăria colectivă munca 100 familii din satul Mihăieşti
f să zidească peste 140 kg. cără- ...La început, lucrurile nu au tei întreceri. 1 e mai spornică şi mai bine răs­ au făcut cereri pentru a fi pri­
plătită. Au văzut cu ochii lor mite în gospodăria colectivă ce
^ miăă refractară, este declarată mers tocmai bine. Au lipsit cî­ Lucrările continuă cu aceeaşi} cum colectiviştii din Ilia, Lă- se va inaugura în curînd. Prin­
t fruntaşă. Şi în fiecare zi, pe teva formate de cărămizi. Lu­ însufleţire. Acum. se lucrează ! puşnic sau Dobra duc acasă tre familiile care au depus pri­
L grafic, sînt trecute noi nume, crarea a rămas cu ceva în ur­ la zona canalelor verticale, la}
l iar în dreptul lor, realizările mă. Zilnic se realizau in me­ acoperire. S-a înzidit pînâ ?n^ care încărcate cu produse drept mele cereri de înscriere se nu­
ziua de 16 decembrie 5.920 tone} răsplată a zilelor-muncă efec­
t obţinute. Cei mai înalt indice die de fiecare zidar cîte 0,450- cărămidă refractară. Au mai J tuate in gospodăria colectivă. mără şi cele ale ţăranilor mun­
l realizat a fost de 2 tone că- 0,500 tone zidărie. Au văzut de asemenea casele
rămas doar 1.187 tone. 'Grafi- ţ citori Aurel Moraru, Roman To­
t rămizi inzidite. Scopul final al Constructorii însă îşi luase­ cui înscrie în fiecare zi n o i) noi ridicate de colectivişti, mo­ na, Samson Opreanu, Aron Is­
întrecerii este terminarea cit ră un angajament, acela de a realizări şi în dreptul lor noi, bila s-au aparatele de radio cum- pas şi alţii.
l mai grabnică a lucrărilor de termina lucrarea cu şase zile nume de fruntaşi. Există toată La Uleş
t zidărie la bateria a IV-a de mai repede. Apa cum se lucra, garanţia că peste cîteva zile,j1
Şi ţăranii muncitori din satul de produse, 42 familii de ţărani
-* —^'—I —' —f'—t u j , J i—11—f i—11—, •_1._f,_t. t. I. ,
graficul va înregistra cel mai) Uleş, comuna Ilia, s-au hotă- muncitori cu gospodării indivi­
. ..... ---- •-igg^ic ---- -- ¦ ---- —
mare succes: şîinoddepaltiănicrueaacaena7----1}) rit să păşească pe calea belşu­ duale din satul Uleş au depus
gajamentului
f gului şi bunei stări. In urma cereri de înscriere in gospodăria
agricolă colectivă. Printre pri­
f. sta, terminarea lucrărilor de) vizitelor tăcute ta gospodăriile mele cereri depuse se numără
agricole colective din Ilia şi
ir zidărie la bateria a iV-a. } Bacea şi la colectivişti acasă, şi cele ale familiilor lui Zaharia
unde au văzut hambarele pline Burza, ion Cojan, Iosif Cărmă-
t V. F. ] zan si alţii.*I
[ J . - / I l I - ) ¦ ţ u J \ ~ I u J 1—7 V— 1 < > *— / < / y—J <— / >— “I
Rezultatele finalei Festivalului bienal de teatru
„I. L. CARAGIALE“
Cortina s-a lăsat peste ultimul spec­ hasca, raionul Fălticeni, premiul U — fost împărţite a sifel: premiul I şi ti­
tacol prezentat în cadrul fazei finale echipelor Căminului cultural din co­ tlu! de laureat, la formaţiile sindica­
a celui de-al II-lea Festival bienal de muna Cimpa, raionul Petroşani şi Col­ telor, a revenit păpuşarilor amatori de
teatru „I. L. Caragiale«. Cei mai bum ţului roşu de la G.A.G. Sagna, raio­ la fabrica de confecţii din Tg. Jiu,
dintre cei mai buni artişti amatori şi-au nul Roman, iar premiul III artiştilor premiul II celor de la Uzinele „î Mai“
primit răsplata binemeritată a străda­ amatori de la Căminul cultural Iveşti, Ploieşti, iar premiul III celor de la
niilor şi succeselor lor. regiunea Galaţi şi Căminului cultural Spitalul de copii nr. 1 din laşi. Din­
Lipăneşti, regiunea Ploieşti. Au fost tre formaţiile aşezămintelor culturale
In urma aprecierilor juriului au fost acordate, de asemeneh, două menţiuni. au fost distinse: cu premiul I şi ti­
decernate următoarele premii: tlul de laureat echipa de teatru de
Premiul I şi titlul de laureat, la e- păpuşi a Casei de cultură din Sighet,
Dintre echipele de teatru ale sindi­ chipele caselor raionale de cultură, a cu premiul II cea a 6asei raionale de
catelor, a primit premiul I şi titlul de fost atribuit Casei raionale de cultură cultură din Giurgiu, iar cu premiul
laureat al Festivalului echipa clubului Lugoj, premiul 11 — Casei raionale de III echipele de la Casa de cultură „Ba-
„Ilie Pintilie“ — Ploieşti, premiul 11 cultură Rîmnicu Vîlcea, iar premiul ruh Berea« din Capitală şi Căminul
echipele Sindicatului lucrătorilor din III Casei de cultură „Fr. Schiller“ din cultural „Valea lui Mihai“ din regiu­
învăţămînt — Călăraşi şi Atelierele Capitală. Alte două echipe au primif nea Oradea. Au fost acordate de ase­
6.F.R. Cluj, iar premiul III formaţiile menţiuni, iar formaţia Casei de cul­ menea 4 menţiuni altor echipe ale sin­
artiştilor amatori de la Clubul central tură a tineretului din raionul Stalin dicatelor şi aşezămitelor culturale,
din Bicaz, uzinele „Grigore Preoteasa“ din Capitală a fost distinsă cu o men­ printre care se numără şi cea a clu­
din Bucureşti şi Uzinele „Electropute- ţiune specială. bului sindicatelor din oraşul Deva.
re" din Graiova. Alte 6 echipe au fost
distinse cu menţiune. Printre acestea Căminul cultural orăşenesc — Ga­ Toţi instructorii formaţiilor care au
se află şi echipa sindicatului muncito­ laţi şi Căminul cultural din comuna primit premiul I au fost distinşi şi ei
rilor de ia U: M. Cugir. Bicălat, raionul Huedin, care s-au pre­ cu titlul de laureat al festivalului. Au
zentat Ta concurs cu montaje literare, mai primit premii şi menţiuni peste
La formaţiile aşezămintelor cultu­ au primit premiul II şi respectiv pre­ 40 de recitatori şi cititori artistici,
rale : premiul I şi titlul le laureat la miul III. instructori de formaţii şi interpreţi.
cămine culturale a revenit formaţiei
Căminului cultural din comuna Dol- La teatreie de păpuşi, premiile au