Page 66 - 1960-12
P. 66
j pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1863
wmtam m a m aamaxsaa g saneara
IN VALEA JIULUI IN P E R IO A D A Ce prevede plan! ei ee activitate Angajamente,
Cetăţeanul în unităţile DE IARNĂ desfăşoară căminul cultural dar... numai pe hîrtie
e
cooperaţie Căminul cultural din Apoldul ădest an un curs de specializa- ajuns pînă la faza raională. O
de Sus are toate condiţiile pen re, fapt ce trebuia s-o determl- frumoasă activitate desfăşoară
meşfeşygjăre tru ca în lunile de iarnă să ne să pună cu m|ai mult curaj fanfara şi corni căminului ciul Gospodăria agricolă colectivă 30.000 lei repartizaţi pentru
desfăşoare o activitate cultura in practică cele învăţate. Ast- tubal, care au în repertoriu cîn-
lă intensă, menită să sprijine fel, putea organiza un ciclu de tece patriotice, revoluţionare, „1 Mai“ din Nădăştia Inferioa cumpărarea de vaci, pe care însă
ră, raionul Hunedoara, este o nu i-a folosit şi, după cit se pa
Cooperativa meşteşugărească „Jiul“ ţii lor lasă de dorit. Multe asemenea întărirea economico-organizato- conferinţe pentru a demonstra populare romîneşti, sovietice şi unitate tînără. Ea s-a făcut cu re, nici nu-i va folosi deoarece
din Petroşani a luat în ultimii ani o neajunsuri observate de cetăţeni au rică a gospodăriei agricble co avantajele dezvoltării şeptelului,
inarc dezvoltare. La ora actuală coo fost sesizate în condica de sugestii şi lective şi să contribuie la ridi a selecţionării Paselor de ani- germane. La fel, echipele d'e noscută in regiune prin faptul nu dispune de suficient spaţiu
perativa are 52 unităţi care funcţionea reclamaţii. Dar, tovarăşii din condu carea nivelului politic şi de cul mate, a îngrijirii şi hrănirii lor dansuri populare valorifică din
ză în localităţile Petroşani, Livezeni, cerea secţiei în loc să ia măsurile ne tură generală al colectiviştilor. du.pă metode ştiinţifice etc. De plin folclorul lobai, că anul trecut a fost iniţiatoarea pentru adăpostirea animalelor.
Pctrila, l.onea şi Cimpa. Printre aces cesare au... pierdut condica. asemenea, se puteau organiza
tea se află secţii de croitorie coman Pentru ca această activitate acţiuni privind importanţa cui- Echipele de teatru în limbile întrecerii dintre gospodăriile co Cauza neajunsurilor existente
dă . pentru femei şi bărbaţi, cizmărie — Condica de sugestii şi reclamaţii să se desfăşoare în cele mai bu tivării plantelor tehnice şi a ’ romînă şi germană au prezentat
de comandă şi reparaţii, reparaţii ra — motivează tovarăşii din conducerea ne condiţiuni, este nevoie în creării de ramuri anexe, care spectacole frumoase cu piese lective şi, în acelaşi timp, prin trebuie căutată în lipsa de pre
dio, ceasornicărie, vulcanizare, tocilă- secţiei — s-a pierdut. Au tot scris oa primul rînd de un plan de mun aduc mari venituri colectivişti- adecvate vieţii satului. In pre-
rie, tinichigerie, frizerii, coafură etc. menii în ea pînă ce-au pierdut-o. că concret, bine gîndit, oare să lor. ’ zent însă, formaţia de teatru în rezultatele bune obţinute. ocupare de care dă dovadă con
Numai în acest an s-au deschis încă prevadă acţiuni cit mai atrac hruba romînă nu s-a orientat
7 unităţi noi. De asemenea, Ia propu-' Lipsuri în ce priveşte deservirea tive şi cu un bogat conţinut e- Un alt obiectiv important pe bine, punînd în dcenă piese ca In primăvara acestui an, co ducerea gospodăriei in dezvol
uerea cetăţenilor s-au luat măsuri ca populaţiei există şi la frizeria nr. ŢI ducativ pentru întreaga perioa care l-a prevăzut căminul cui-
tu viitorul apropiat să fie deschise alto (responsabil Petru Griu) şi la unitatea dă de iarnă. -Cel din urmă“, piesă care, nu lectiviştii din Nădăştia Inferioa tarea creşterii animalelor şi in
unităţi de croitorie, cizmărie, dactilo nr. 50 de ceasornicărie din Petrila, tural în activitatea sa este in
grafíe, imprimeuri cu rame etc. (responsabil Constantin Maglavicea- Primia constatare în acest formarea politică a oamenilor ests cea maa potrivită necesi- ră, analizînd posibilităţile econo asigurarea de adăposturi cores
nu). sens nu este deloc îmbucurătoa muncii din comună. In acest taţilor comunei. De asemenea,
Conştiinciozitatea cu care se achită re. Căminul cultural are un cea de-a doua piesă pusă în mice de care dispun, au răspuns punzătoare.
de sarcini majoritatea cooperatorilor a Lucrătorul Vasile Rac de la frizeria plan de muncă întocmit doar sens, în pian sînt prevăzute
dus la creşterea încrederii cetăţenilor nr. 12 are un obicei de care se pare pînă în luna decembrie. Iată ce conferinţe lunare despre princi scenă publicată intr-un „Caiet chemării la întrecerea lansată Să vedem acum în ce măsură
în unităţile respective. Merită a fi e- că nu vrea să se debaraseze. Deşi a acţiuni au fost prevăzute în a- palele evenimente politice inter oultural” din 1958, nu mlai este
videnfiate în acest sens unităţile de mai fost criticat pentru că serveşte nu cest plan şi cum au fost ele ne şi internaţionale. Documente de colectiviştii din Cîlnic pentru s-au creat condiţii corespunză
croitorie nr. 8 şi 20, secţia nr. 46 ra mai anumite cunoştinţe, el continuă Să îndeplinite pînă în prezent. le Congresului al IlI-lea al actuală.
dio, secţia mecanică fină şi altele. folosească acest procedeu. • Un obietetiv important al mun P.M.R. şi lucrările celei de-a Echipa de teatru în limba dezvoltarea sectorului zootehnic, toare pentru a obţine producţii
Cooperatori ca Nicolae Ghergheli, Vi- cii în această perioadă a fost XV-a sesiuni a Adunării Gene-
salon Dan, croitori, dosit Daroşi, Cu aproape două luni în urmă, con sprijinirea muncii 'de întă rale á O.N.U. au fost prelucrate, germană pregăteşte pe lingă luîndu-şi angajamente corespun cit mai mari de la animale. Tre
Constantin Militam, cizmari, Florea ducerea cooperativei a deschis încă oj| rire eccTtomlco-cirganizatofice a „Paznicul stelelor“, piesa „Re
Oprea, ceasornicar şi alţii, s-au secţie foto unde lucrează doi tineri. G’.A.C. In acesit sccilp au fost or Au fost afişate la ioc vizibil zia volta femeilor“. zătoare. La obiectivul privind în buie să arătăm că şi in această
dovedit a fi cei mai harnici. Ei şi-au ganizate două seri tematice? rele ce tratau aceste importan
adus o importantă contribuţie la înde In acest timp cei doi tineri au exe „Să dunoaştetnî realizările gos te evenimente. De asemenea., o Casa regională a Creaţiei cărcătura de animale la suta de privinţă la G.A.C. din Nădăştia
plinirea planului producţiei globale pe cutat... doar două fotografii. Motivul? podăriei noastre colective“ şl dată la două săptămâni, s-au
anul acesta de către cooperativă încă Secţia nu este înzestrată cu aparatele „Mărirea fondului de bază, asi populare ar trebui să se inte- hectare, colectiviştii din Nădăş Interioară sînt lipsuri serioase.
în ziua de 3 decembrie şi realizarea gură ridicarea nivelului de trai ţinut şi se ţin „jurnale vorbi reseze mai îndeaproape de o-
de economii în valoare de aproape necesare executării lucrărilor solicitate ai colectiviştilor“. Ultima s-a te“, care încep cu o scurtă in riertarea formaţiilor de amatori tia s-au angajat să crească, 37 Consiliul de conducere al gospo
300.000 lei. formare politică. Dar şi în în în alegerea repertoriului, să pu-
de cetăţeni. ţinut la 11 decembrie a.c. deplinirea acestui obiectiv s-au bovine din care 21 vaci de lap dăriei şi brigadierul zootehnic,
Cu toate aceste realizări la coopera Asemenea exemple se mai pot da De asemenea, în cadrul unei manifestat lipsuri. Deşi s-a pre nă la dispoziţia oaselor raiona-
tiva „Jiul" din Petroşani mai există văzut ca' periodic să se prezin le de cultură un număr mai bo te. De asemenea, ei s-au anga privesc cu nepăsare problema
încă anumite deficienţe care dau naş încă. N-ar fi însă rău dacă conduce şezători culturale, s-a ţinut „O te la cămin „O călătorie pe gat de piese româneşti şi în lim
tere la nemulţumiri în rîndul cetăţe rea cooperativei „Jiul“ (preşedinte tov. seară de caicul“, în Cadrul căreia harta lumii“, această acţiune bile minorităţilor naţionale, a- jat că creeze o turmă de oi de producţiei de lapte. Vacile nu
nilor. fosif Negoţiu), ar analiza cu răspun au fost popularizaţi colectiviştii decvate sarcinilor actuale ale
dere deficienţele semnalate şi ar ¦luat cu cele mai bune rezultate. instruotivă a foist abandonată activităţii cultural-educative. 300 capete şi o fermă de 50 au fost şi nu sînt nici în pre
S__î_s_i_f___m__u___l ff_u__m i fw_i toate măsurile în vederea remedierii
oamenii muncii ? lor. Aceasta ar duce fără îndoială la Desigur că aceste acţiuni au în mod nejustificat. Pentru îmbunătăţirea activi porci. Angajamentele luate lă zent hrănite şi întreţinute co
foit bine alese şi au venit în tăţii cultural -educative din A-
Secţia de croitorie comandă pentru creşterea prestigiului cooperativei. sprijinul temei pfoouse. Şi mai In activitatea artistică de a- sau să se creadă că în acest an respunzător. In timpui verii au
bine ar fi fost însă dacă la că poldul de Sus, este necesar ca
Lucruri aparenf mărunte minul cultural s-ar fi organizat matori, căminul cultural din Ia căminul cultural sa se în- gospodăria [„MwwM—u iMBfli fost des folosite
m!ai multe ferme de activitate, Apoldul de Sus a înregistrat u- too’meiască un plan de muncă
In multe din unităţile cooperativei care să contribuie la lămurirea nele realizări. pe întreaga perioadă de iarnă. lectivă din Nă Intrecerea dintre la muncă, fapt
meşteşugăreşti „Jiul“ există deficienţe colectiviştilor asupra importan ţn care sa so prevadă cit mai dăştia Interioară gospodăriile agricole care a făcut ca
cauzate de aşa-zisele lucruri mărunte. ţei şi foloaselor dezvoltării şi în In cadrul concursului brigăzi va obţine rea producţia de lap
La secţia bijuterie, de pildă, lipsesc tăririi gosnodăriei agricole co lor artistice de agitaţie, artiştii multe acţiuni atractive, cu o lizări de seamă colective te să scadă la
un generator pentru topirea aurului, lective. Tovarăşa directoare a amatori din Apoldul de Sus au mare varietate de forme, oare
şmirghel, pînză de traforaj şi altele. La căminului cultural a urmat în să vină în sprijinul principale Ul sectorul zoo- ..... -rimsixsi 4-5 litri pe zi.
r lor probleme ce le ridică astăzi
tehnic, care le vor aduce mari Consiliul de conducere nu s-a
viaţa comunei. venituri băneşti. preocupat apoi ca la ferma de
D. CR5COVEANU vaci să recruteze ca îngrijitori-
Avînd în vedere suprafaţa de mulgători colectivişti cit mai
teren, — peste 500 ha. — pe pricepuţi, cu multă dragoste de
care o deţine gospodăria colec muncă în acest sector.
tivă, ar Ii trebuit ca numărul
de bovine — corespunzător an Nedezvoltînd sectorul zooteh
gajamentului — să se ridice la . nic şi nerealizind producţiile a-
185 capete din care peste 100 nimaliere corespunzătoare, gos
să fie vaci, iar producţia de lap podăria colectivă din Nădăştia
Interioară nu a putut să obţină,
te să depăşească 2.500 litri pe cum este şi firesc, nici venitu
cap de vacă furajată. rile planificate a se realiza din
, Să vedem cum s-a ocupat acest sector.
consiliul de conducere al gospo Situaţia în care se găseşte în
dăriei colective şi organizaţia de prezent sectorul zootehnic al a-
partid de aici de îndeplinirea cestei gospodării colective, tre
angajamentelor luate, cum au buie să dea de gîndit atît con
muncit pentru ca sectorul zoo siliului de conducere cit şi or
femei, categoria l-a, singura de acest atelierul de ceasornicărie lipsesc piese —o - tehnic să crească pe măsura ce ganizaţiei de bază. Neîntîrziat,
fel din Petroşani, nu funcţionează şi de schimb ca spirale, roţi de întors şi Q lfri pi& nierí rinţelor. acestea vor trebui să ia cele mai
după-amiezele, cînd de fapt are pro altele.
gram. in asemenea situaţie îţi pui în Zilele trecute, pionierii din La gospodăria agricolă colec potrivite măsuri pentru îmbună
trebarea : care să fie cauza ? Răspun Din multe unităţi lipseşte condica clasa a m - a A a Şcolii medii tivă din Nădăştia Interioară, e- tăţirea întreţinerii vacilor, hră
sul îl afli de la gospodinele din Pe de sugestii şi reclamaţii. Aşa stînd lu mixte din Sebeş au primit în xistă posibilităţi pentru creşte nirii lor, calificării şi permanen
troşani : lucrările executate în această crurile cetăţenii nu au prilejul să-şi organizaţie noi pionieri. Printre rea animalelor. Peste 150 ha. te tizării îngrijitorilor-mulgători şi,
unitate sîat de slabă calitate, fapt pen spună părerea în legătură cu activita aceştia se numără Marcela Chi- ren sînt cultivate cu trifoi şi fin în cel mai scurt timp, să folo
tru care unitatea respectivă nici nu tea unităţilor respective, nu pot veni rilă,” Tania Chişu, Iosza Pyros- natural, păşunea existentă? este sească în întregime creditele a-
are clientelă. Iată un caz. Nu de mull în ajutorul colectivelor. ka, Aurelia Răpeau şi Letiţia îndestulătoare iar colectivişti cordate de stat pentru cumpă
o gospodină din Petroşani a adus la Teodorescu, fruntaşi la învăţă sînt recunoscuţi ca buni crescă rarea de animale. Este apoi ne
unitate material pentru mai multe blu Pentru ca secţiile să ţină o mai tură si în activitatea patriotică. tori de animale. Cu toate aces voie ca în cel mai scurt timp
ze După executarea acestora, a cons strînsă legătură cu conducerea coope tea, la G.A.C. din Nădăştia In să tie asigurate condiţii cores
rativei au fost luate măsuri ca tiecare GH. CHIŞU
• funcţionar să răspundă de un număr
de. unităţi, să le ajute atunci cînd este corespondent
cazul. Dar această măsură a rămas
ferioară îndeplinirea angajamen punzătoare pentru adăpostirea
tatat însă că ele erau cu mult mai numai pe hîrtie. Nici chiar preşedintele Dezvoltă sectorul telor privind creşterea sectorului animalelor. Numai în telul a-
mici. Şi acesta nu este singurul caz. cooperativei nu se deplasează decîtrar zootehnic zootehnic este neglijată. Anga cesta sectorul zootehnic se va
Rău este că nici conducerea coopera pe la unităţi. Mulţi cooperatori spu jámentele au rămas doar pe hîr putea dezvolta, va putea creşte
tivei nu s-a interesat îndeaproape de neau că tov. Negoţiu n-a inai trecui Anul acesta membrii gospo tie. Gospodăria colectivă nu de producţia de lapte.
situaţia existentă aici pentru a lua mă pe la ei de luni de zile. dăriilor agricole colective din ţine în prezent decit 93 bovine,
suri în vederea reglementării stării raionul Hunedoara, au dezvoltat I. COSTEA
de fapt, lăsînd ca lucrurile să meargă Iată cîteva lucruri aparent mărunte considerabil sectorul zootehnic. din care 49 sînt vaci de lapte,
de la sine. Responsabila croitoriei nu dar care neglijate au dus şi duc la Din producţie proprie ei au re riar porci, oi şi păsări de loc. -!na-
este în măsură să îndrepte situaţia. deficienţe. Asupra lor conducerea coo ţinut pentru prăsilă cele mai Jm m L ?
Din contră, ea constituie un exemplu perativei este datoare să-şi îndrepte a bune viţele, mieluţe şi scroiiţe, Se pune întrebarea : de ce oare Sînt înfăptuite
rău şi pentru celelalte lucrătoare. tenţia, să Ie rezolve în cel mai scurl iar din fonduri proprii şi din W' la Nădăştia Interioară nu s-a
timp astfel îneît cooperativa „Jiul" din creditele acordate de stat. au
Nici despre secţia nr. 19 de repa Petroşani să satisfacă pe deplin exi cumpărat 373 vaci şi juninci, La Casa pionierului din Deva îşi desfăşoară activitatea numeroase realizat numărul stabilit de ani prevederile
rat încălţăminte (responsabil Ilie Ţa- genţele cetăţenilor. 1.559 oi, 46 scroafe si 60 viţele. cercuri, în care cei mai mici îşi pot dezvolta cunoştinţele şi deprinderile.
brea) nu se pot spune prea multe lu Unul dintre aceste cercuri, cu o activitate intensă este şi cel foto. male ? Colectiviştilor li s-au a- contractului colectiv
cruri bune. Aici, nu se respectă ter I. RANTA cordat credite suficiente pentru
Iată în clişeul de faţă cu cîtă satisfacţie urmăresc pionierii Tudor
cumpărarea de animalei Chiar In cele l i luni care s-au scurs din
menul de execuţie, iar calitatea repara- V. ALBU corespondent Moldovan, Elena şi loan Linţ, primul lor film developat în cadrul cercului. anul 19G0, la Atelierele G.F.R. Sime-
şi in prezent, gospodăria are ria, contractul colectiv a tost îndepli
Tabloul 1 C E IL nit în proporţie de peste 97 Ia sută.
CONŞTIINŢA? Se vede de la Printre măsurile tehnico-organizatorice
(Dialog între Alexa şi fosta „P iesă ju c a tă în prem ieră de un colectiv de a d o r i ocazionali, sece poşte că faci pe dictatorul mai importante, traduse in viaţă, se
lui conştiinţă) : aici. Care te critică, ii faci vînt pot am inti: betonarea liniei de spălal
cu N . A l e x a , d i r e c t o r u l T . A . P . L P e t r o ş a n i , în r o i u l p r i n c i p a l ** din întreprindere. Ia aău-ţi a- roţi la vagoane, construirea unui cup
ALEXA: — N-ai idee ce greu m in te: KereTces, Karda, Janto, tor pentru încălzit piese la atelierul
e să conduci întreprinderea să nu-ţi dau. Fiecare om are derii. Ţineam să vă arătăm u- comitetului ? Dumneata eşti în ne spune mămicuţa, care a ve Rakoczi, 1Mathias... Toţi membri de reparat vagoane, punerea în func
asta! La noi nu-i ca într-o in dreptul. Dar, ia spune-mi, ce se nele lipsuri din activitatea con fiecare zi in legătură cu sfatul nit. să ne controleze, să ne în de partid... ţiune a presei de fricţiune ş. a.
stituţie de stat sau cel puţin găseşte acuma pe acolo ? popular, cu comitetul de par drume şi să ne ajute in muncă.
¦.ca într-o întreprindere minie ducem. ALEXA: la mai tacă-ţi gura Au fost traduse în fapt şi propuneri
ră, unde ai de-a face cu oameni CORNEA: Ştiu eu, tovarăşe tid... Şi-apoi, ca director, eşti in TOVARAŞA L .: Spuneaţi că şi ţie! cu privire la îmbunătăţirea securităţii
ridicaţi. Aici s-au adunat cei director ? N-am fost de mult... ALEXA (enervîndu-se din ce muncii, ca de pildă, construirea unui
mai înapoiaţi şi mai răi oa drept să iei măsuri. aveţi nevoie de ajutor. Tocmai CONŞTIINŢA? In schimb, pro dispozitiv pentru manevrat cazanul la
meni. Toţi sînt nişte hoţi, nişte ALEXA : Măi, un şef de ser în ce mai tare): Lipsuri? Voi, tejezi şi promovezi elemente ne standul de presiune, pavarea drumului
şnapani. Gestionarii te fură, viciu ar trebui să ştie... ALEXA (tinguitor) : Ce să de aceea venisem. M-am. gîndit cinstite. Iţv este bun 'Moise 'Gră
barmanii, ospătarii, bucătarii, mie ? A h! dacă n-ar fi femeia dinar, „mină ăe aur“, cum îţi de acces între secţia IIl-a şi cazane,
maganimierii — toţi te fură. CORNEA : Am auzit că puii fa.ci, mâmicuţă dragă, cînd n-ai că înainte de a merge mai de place să-i spui pentru că ştie acoperirea degresorului la secţia va
Timp de douăzeci şi patru de ar fi mai ieftini... asta, aş trăi fericit încă două să acopere pe urma ta minusu goane cu capac basculant, montarea
ore pe zi trebuie să fiu cu ochii pe cine să te bizui ? Tovarăşul parte, să discut cu dumneata. rile care se fac pe la depozite spălătorului la atelierul nou de sudu
în douăzeci şi patru pe ei. ALEXA : Ei, vezi. că ştii ? ! zeci de ani de via ţă ! Aşa... îmi şi unităţi in urma diferitelor ră etc.
(Oftînd). N-ai idee ce greu e Să-mi cumperi şi mie vreo ze M de la sfat e un incapabUili.t.e. . faci greşeli în munca cu chefuri... Ţi-a fost bun Herman
să conduci o bandă de hoţi ca ce bucăţi! mănîncă zilele... V-aţi găsit, Rozembaun, care a fost con Comitetul sindicatului s-a preocupat
ăştia... mă, voi mai deş Tovarăşul N de la raion e oamenii... Protejezi elemente damnat la închisoare, Florea şi de asigurarea condiţiilor de viaţă
CORNEA: Vă servesc cu plă tepţi ca mine ? Marcu, exclus din partid, şi al şi de locuit ale oamenilor. Numai din
CONŞTIINŢA (întrerupindu-l cere, tovarăşe director, dar... Poftim! Vă dau nevinovat... To necinstite., pe cei care apără ţii de teapa lor. luna aprilie şi pînă la începutul aces
revoltata) : — Nu vorbi aşa! De (puţin încurcat), daţi-mi ceva scaunul de di tei luni, au fost trimişi la staţiuni
ce bagi pe toţi oamenii într-o bani că, vedeţi dumneavoastră, rector ; ocupaţi lo şi condu- varăşul T e un... interesele întreprinderii îi per ALEXA : Taci odată şi tu că balneo-climaterice şi staţiuni de odihnă
singură: oală ? De ce-i consideri ceţi... te plesnesc peste b o t! 105 salariaţi din care 75 muncitori.
pe toţi necinstiţi ? Ştii bine că cu concediul ăsta... Ce să mai spun, secuţi. le creezi greutăţi, cauţi La grădiniţele de copii s-au luat mă
printre salariaţii întreprinderii ALEXA : Lasă fleacurile, măi (Se aud din nou ciocănituri CONŞTIINŢA (enervată) ? Ce, suri pentru crearea unor condiţii igie
sînt mulţi oameni de nădejde, în uşă). num\ai gura ii să-i înlături... iţi închipui că şi eu sînt ca nice.
care ţin la avutul obştesc ca la Cornea... Ce, crezi că eu am muncitorul acela pe care l-ai
ochii din cap... bani ? Sînt cel mai sărac om Tabloul 3 merge. (E întrerupt de sunetul Alexa (apar t e ) : Uite sc... bătut in birou ? Sau ca cel pe Ţinînd cont că majoritatea munci
din T.A.P.L. dacă vrei să ştii, ALEXA (luind brusc o atitu strident al telefonului). Alo! cum îşi vira nasul... a h ! îmi care l-ai bătut la depozit ?... torilor sînt tineri, comitetul sindicatu
ALEXA : Fleacuri.! Nu există... mâi Cornea dragă! împrumută dine veselă) : Ooo, cine ne-a Da, Alexa, vorbeşte. Să trăieşti vine să-i trag cîteva palme... Sau ca cei pe care i-ai bătut la lui a creat pentru ei condiţii de ridi
CONŞTIINŢA: Tovarăşul K., şi tu de la vreun responsabil de venit! Vorbeşti, cum s-ar spu- tovarăşe M... Da, da... Mulţu .,Carpaţi“ şi ..Minerul“ ? Crezi care a nivelului profesional şi cultu
spre exemplu. Un om în vîrs- unitate... ne, de lup şi lupul e la uşă. mesc... Ei, vezi, îţi spuneam e u : (cu voce mieroasă.) : Mămicuţo că mă poţi bate şi pe mine ? ral. In acest scop a fost amenajat un
tă. serios, cinstit, devotat... Sărut mânuşiţele şi bine ai ve dacă nu ne ajuţi matale, nu ne dragă, cum le sesizezi matale Eşti teribil! Grozav ăe teribil! colţ roşu în incinta atelierelor, unde
ALEXA? 'Măgarul ăla? ...Nu CORNEA : Dacă spuneţi dum nit pe la noi, măicuţa! (Deve mai ajută nimeni. Asta înseam pe toate... Eu. ce să fac. sînt şi se ţin cursuri pentru îmbogăţirea cu
neavoastră... Am să încerc. Mai nind mai curtenitor). De ce ne nă să ai la sfat un prieten care eu un biet om cu o mie ăe tre ALEXA (scos din sărite) : noştinţelor profesionale; clubul munci
există! aveam de discutat însă cu dum calci atît de rar pragul, măicu cunoaşte munca şi care te înţe buri pe cap... Dar să ştii că ce Ajunge, conştiinţă afurisită! Să torilor din oraş a fost dotat cu noi
CONŞTIINŢA? Sau tovarăşa S. neavoastră o problemă. Trebuia ţă scumpă ? Dacă ai şti cîtă ne lege şi te ajută... Servus! spui matale nu-i adevărat... As pleci im ediat! (Dă să alunge cărţi, s-au pus la dispoziţia tineretului
ALEXA? Fleacuri! (Se aud voie se simte de ajutorul ma tea sînt calomnii... pe mine. ceva nevăzut şi se loveşte cu jocuri de şah, şubac ş. a. Sub îndru
să vină şi tovarăşa L.. tale ! Ştii că aici avem de-a CORNEA : Parcă spuneai des partidul... Eu.. Să ştiţi că am capul în pragul de sus. In ure marea responsabilului cu probleme cul-
ciocănituri în uşa. Conştiinţa face numai cu hoţi şi bandiţi... pre tovarăşul M că-i un inca să mă plîng... direct sus... chi îi vîjîie un ecou puternic: tural-sportive din comitet, au fost or
ALEXA (enervîndu-se): Cine? pabil. teribil... oribil... oribil...). ganizate în acesi an echipe de volei
dispare misterios). Scrrr... Aia care-şi bagă ritul (Apropiindu-se mai mult de Tabloul 4 şi fotbal.
prin toate oalele ? Să n-o văd ea şi bătînd-o uşor pe spate). ALEXA: Ei, măi Cornea. tu Tabloul 5
Tabloul 2 pe-aici! Umblă pe toate căile Şi mătăluţă care eşti membră
să mă submineze, să mă sape... in comitetul raional, ai putea nu ştii că nu-i bine să-i spui (Alexa. rămas din nou singur
(Apare Ştefan Cornea, şeful să ne ajuţi acolo, să ridici pro
CORNEA : Nu-i adevărat, to blemele întreprinderii... omului în faţă ce crezi despre cu conştiinţa Iui, măsoară bi
serviciului producţie). varăşe director, ştiţi bine că
CORNEA: Tovarăşe director dinsa e o membră de partid TOVARĂŞA L : Ce să mai aş el ?... roul cu paşi n'ervoşi. Conştiinţa,
veche şi munceşte cu suflet teptăm pînă ce se ţin şedinţele
am venit să vă cer o permisie pentru bunul mers al Intreprin- CORNEA : Dar partidul nu ne palidă, cu figura răvăşită, abia
de cîteva zile ca să-mi aduc so
ţia şi copilul de la Buziaş. învaţă aşa... se observa intr-un colţ... (Nu s-a jucat încă. Alexa se îndeplinirea propunerilor din contrac-
scarpină în cap, cu privirea a- iu! colectiv au făcut condiţiile de mun
ALEXA: Iţi dau, Cornea, cum ALEXA : Lasă partidul.... Pe ALEXA: (ameninţător): Le ţintită la pragul de sus. Urmea că şi viaţă ale muncitorilor mai bune,
ză să fie scris de organele care ceea ce a contribuit la îndeplinirea
misie aşa m-a învăţat via ţa ! Ce arăt eu lo r! în prezent cercetează acest caz. sarcinilor de plan în primele ll luni
Cortina... rămîne ridicată). ale anului.
ştii tu... Tu eşti prea tlnăr... CONŞTIINŢA: (Cu vocea
I. FL. 1 .DUMITRU
CORNEA: Dar... stinsă) : N-ai ce să le arăţi. Ei
ALEXA: Să lăsăm vorbele. au dreptate...
Astea-s fleacuri! Să vedem ce ALEXA : Ce dreptate ?
