Page 69 - 1960-12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VĂI
mulsttism
Anul XII. Nr. 1864
Ieftinirea cărbunelui trebuie
să înceapă în abataje !
După 11 luni de activitate,
minerii Văii Jiului raportează
că au extras, in afara planului,
mai mult de 56.000 tone cărbu­
ne. In plus, ei au reuşit ca in
acest an să ieftinească tona de
cărbune brut cu mai bine de 1
leu, faţă de plan, îndeplinind
astfel sarcinile trasate de plena­
ra C.C. al P.M.R. din decembrie
anul trecut.
Economii însemnate au fost
obţinute la producţia marfă.
Aici, s-a obţinut o economie de
2,43 lei pe tonă, ceea ce în­
seamnă că activitatea prepara­
ţilo r Lupeni şi Petrila a fost
cit se poate de rodnică, in sen­
sul că ele au reuşit să depăşeas­
că simţitor procentul de recupe­
rare şi să reducă cheltuielile de
preparare.
In unităţile e-
xtractive a 1e
C.O.V.J. nu s-a
munciit însă în­
deajuns pentru
reducerea pre­
ţului de cost,'
n-au fost folosite
toate posibilităţi­
le de oare dis­
pun minerii pen­
tru continua ief­
tinire a cărbu­
nelui. Unele ex­
ploatări, printre
care şi Lenea,
au înregistrat pierderi oare nu
pot fi justificate. Cum ar putea fi rii care lucrează în acest sector
explicată depăşirea de 15 lei pe
tona de cărbune, înregistrată de
E. M. Lonea în luna octombrie?
Un studiu amănunţit asupra
elementelor constituente ale pre­
ţului de cost scoate laiveală
faptul că majoritatea economii­
lor s-au obţinut la fondul de sa­
larii. Este oare aceasta cea mai
importantă sursă de. economii
la exploatările miniere din Va­
lea' Jiului ? Nu. De altfel, eco­
nomiile obţinute la capitolul sa­
larii işi au explicaţia în spori­
rea productivităţii muncii, do­
meniu in care minerii au obţi­
nut realizări frumoase. Rău este
însă că pe cele 10 luni, câştigul
mediu planificat n-a fost reali­
zat.
La elementul materiale, unde
se pot obţine valoroase econo­
mii, Combinatul carbonifer „Va­
lea Jiului" a înregistrai o depă­
şire de 1,3 la sută. Acest lucru se
datoreşte aproape in exclusivi­
tate, depăşirii consumurilor spe:
BrsgadîerS ai mwrccii patriotice
Recent, într-o adunare gene­
rală, utem-iştii de la cooperativa
meşteşugărească „Moţul“ din
Baia de Criş, au analizat felul
cum s-au desfăşurat în acest
an acţiunile de muncă patrioti­
că.
In urma analizei făcute a re­
ieşit că peste 50 la sută din ti­
neri au depus nnai mult de 100
Mîndria otelăriilor hunedorene!
Dumitru Grigoroaie
topitor de schimb la O.S.M.
ar. 2. In schimbul său din
ziua de 6 decembrie a fost
descărcată ultima şarjă de
oţel din contul anului 1960.
Joi 22 decem brie 1960
cifice de materiale. Aşa, de pil­
dă, la lemn de mină. la sfîr-
şitul a 10 luni de activitate, con­
sumul este mult depăşit la ex­
ploatările Lonea şi Petrila.
La rindul său, depăşirea con­
sumului de lemn de mină, ex­
plică o seamă de lipsuri in acti­
vitatea tehnico-economică a ex­
ploatărilor miniere. Astfel, cu
toate că producţia de cărbune
extrasă din abatajele susţinute
metalic este de circa 3 ori mai
mare decit in anul 1959, acest
indice n-a fost realizat decît in
proporţie de 79 la sută. lată,
aşadar, o primă explicaţie a de­
păşirii consumului de iemn de
mină. Aici vina cea mai mare
aparţine combinatului, care n-a
aprovizionat minele cu suficiente
armături metalice.
Economisirea
lermrauilui de mi­
nă nu se face
însă numai prin
înlocuirea sa cu
susţinători meta­
lici sau din be­
ton. Minerii din
sectorul II Vul­
can au dovedit
acest lucru chiar
în cursul aces­
tui an. După ce
au înregistrat o
serioasă depăşire ii
a preţului de
cost in primul trimestru, mine­
au pornit acţiunea de refolosire
a lemnului. Astfel, brigada co­
munistului Emanoil Bordea a
refolosit acelaşi lemn de mai
bine de 20 de ori. Evident, rea­
lizările sînt frumoase- In afară
de faptul că âu recuperat pier­
derea, din primul trimestru, mi­
nerii din- sectorul TI Vulcan au
realizat pînă acum mai mult de
500.000 lei economii, adică incă
odată cît angajamentul anual.
¦ Rău este insă că nu au proce­
dat la fel toate sectoarele din
Valea Jiului. Unii şefi de sec­
toare au înţeles greşit introdu­
cerea sistemelor moderne de ar­
mare, considerînd că numai pe
ăceastă cale se poate economi­
si lemnul de mină. Or, exem­
plul de mai sus dovedeşte că
mai există şi alte căi, la Iei de
valoroase.
Ing. N. ANDRONACHE
(Continuare In pag. 2-a)
ore de muncă voluntară, pentru
ca-re au fost distinşi cu insigna
şi carnetul de „Brigadier al
muncii patriotice“.
Printre cei distinşi se află şi
tinerii Constantin Zeriu, Lazăr
Oprişa şi loan Lăzâruţ.
VIOREL IEZAN
secretar al Sfatului popular
Baia de Griş
:otsísaí
Loghin Topor
topitor 1 la cuptorul nr. 3 al
O.S.M. nr. 1. împreună cu e-
chipa sa a produs în acest an
aproape 800 tone oţel peste
plan.
I a r n a s ă m® g ă s e a s c ă
'*¦ w « T S tem einic pregătiţi
© Pe urmele unor scrisori
© Să răspundem cu grijă cerin­ Conducerea C.S. Hunedoara a nale 5—6 şî altele care pînă î
luat unele măsuri pentru ca în
ţelor cumpărătorilor! (Prin unită­ timpul de iarnă munca să se prezent nu au rezolvat nici ji
desfăşoare în cele mai bune con-
ţile noastre comerciale) (pag. 2-a); diţluni. Ir, acest scop. serviciul mătate din măsuirle cuprinse i
mecanic şef al combinatului a plan. Din discuţiile purtate c
® Mai multă răspundere faţă de organizat o şedinţă la care au unii muncitori din aceste secj
participat reprezentanţi din toate reiese că vinovate se fac condi
educarea tinerilor secţiile şi în care s-na stabilit fe­ cerile secţiilor, care deşi au îi
lul cum se vor duce la îndepli­ tocmit de peste 6 luni planuri
o Să pornim bine de la -început nire propunerile făcute de mun­ pregătirilor de iarnă, n-au lu:
citori. măsuri necesare pentru realiz
(pag. 3-a); rea lor.
0 Prima parte a sesiunii Adună­ In urma unei analize făcută
la începutul acestei luni de că­ Condiţiile atmosferice de pu
rii Generale a O.N.U. şi-a încheiat tre mecanicul şef al combinatu­ acum n-au impus cu toată tăr
lui, a reieşit că unele conduceri problema rezolvării acestor pr:
4 pagini 20 bani lucrările (pag. 4-a). puneri. Frigul însă poate vei
administrative ale secţiilor au de pe o zi pe alta. De acee
as depus interes pentru traducerea pentru ca muncitorii acestor se'
(ii să-şi poată realiza în condi!
în viaţă a propunerilor făcute optime sarcinile de producţi
pentru pregătirile de iarnă. Din este necesar ca lucrările restai
totalul de 393 de propuneri, pînă te să fie terminate cît mai ct
la data de 25 noiembrie 1960 au rîntl. De asemenea, secţia EDI
Echipa de mi­ fost înfăptuite mai mult de 350. din cadrul combinatului, cărei
neri condusă de îi revine sarcina executării uni
D/umitru Herghele­ O preocupare mai mare pen­ mare număr de lucrări, va tr<
giu de la I.M. Ghe- tru rezolvarea propunerilor din bui să depună mai mult intere
lar, nu a dat în planul pregătirilor de iarnă a în -respectarea planului stabili
prima jumătate a manifestat direcţia transporturi cu atît mai mult, cu cît unei
lunii în curs nici din combinat, care din totalul de comenzi au fost făcute cu 3—
un vagonet de mi­ 134 propuneri, la sfîrşitul lunii luni în urmă.
nereu rebut. noiembrie a.c., mai avea doar 13
propuneri de înfăptuit. De ase­ Serviciul mecanic şef şi sei
In foto : Dumitru menea, conducerile uzinei cocso- viciul administrativ al Combina
Herghelegiu, Gheor- chirnice, oţelăriei Martin nr. 2, lului siderurgic Hunedoara tre
ghe Greju şi Mihat furnalelor 1—4, laminorului blu- buie să controleze mai îndea
Gioban alegînd ste­ ming şi sectorului turnătorii, au proape respectarea termenelo
rilul din minereu- dovedit preocupare faţă de rezol­ pentru lucrările cuprinse în pla
varea la timp a lucrărilor de nurile pregătirilor de iarnă al
secţiilor şi să tragă la răspunde
pregătire. re pe cei care se fac vinovat
Nu se poate spune acelaşi de neîndeplinirea lor.
lucru însă despre conducerile
secţiilor de la laminorul de 650
mm., laminorul de 800 mm., fur­ I. DUMITRI
c. i miez de noapte 1 întrecerea între gospodăriile agricole colective
1
i J 1
i
R E Z U LT A T E P R O M IŢ Ă T O A R E
l in liniştea nop- fie, da tocmai a- n-au lipsit de pe ^
[• ţii, paşii de pe tro- cum! aproape de JJ-j
j- tuar se auzeau pi- 12 ?... Bine, vin. şantier, s-au apu-* J Pînă la încheierea întrecerii dintre mulgători Aurel Crişan şi Nicolae Tur- nimaliere aţi vîn'dut statului p<
I nă departe. După cat să monteze u- gospodăriile agricole colective privind cu. ne-am străduit să hrănim şi să bază de contract şi ce venitur
L cadenţă îţi dădeai omul din stra­ dezvoltarea sectorului zootehnic ne mai îngrijim animalele cît mai bine pen­ aţi obţinut ?
[ sama că cel care tilajele la moară. 1 despart doar cîteva zile. In scopul tru a realiza producţii mari. Am în­
L mergea era grăbit. dă a plecat mai popularizării rezultatelor obţinute de tocmit raţii în funcţie de greutatea R ĂSPUNS: Venituri mari am ob
[¦ La un moment dat departe. Mai tre­ Totul a mers î.n.. 1) către colectivişti în întrecere, ne-am animalelor şi producţia acestora, iar ţinut şi de la culturile de cîmp şi le
buia să scoale încă ]acea zi de parcă adresat cu cîteva întrebări tovarăşului îngrijirea şi’ mulsul Ie facem la ace­ gumicole prin vînzarea produselor p1
nimic nu se întîm- 1j Adolfi Buştea, brigadier la G.A.G. leaşi ore, după un program de grajd bază de contract. Gele mai mari veni
pe cîţiva. plase noaptea. Ni- „înfrăţirea“ din Leşnic. judicios întocmit. In timpul verii am a- turi însă ni le-a adus sectorul zooteh
sigurat vacilor păşune şi nutreţ ver- nic. Livrînd statului pe bază de con
• paşii s-au oprit. La scurt timp ci nu putea fi alt- 1 ÎNTREBARE: Gum v-aţl preo­ tract peste 14.000 litri lapte, am în
L Apoi din nou li- însă, loan Tirnă- fel atunci cină fie­ cupai de sporirea numărului de Interviu cu tovarăşul casat aproape 20.000 lei. Din vînzare;
^ niştea nopţii a care oră este ho- animale proprietate obştească ? ADOLFI BUŞTEA a 305 kg. lînă, 705 kg. brînză şi circi
[ fost întreruptă. veanu, cu haina a- tărîtoare. 'Montorii 28.000 kg. carne, am realizat pest<
I Cîteva ctocărdturi runcată pe umeri, grupului de mun- j R ĂSPUNS: Paralel cu dezvoltarea brigadier la G.A.C. Leşnic 150.000 Iei. Aceşti bani ne-au dat po
a pornit - o spre citori ai intreprin- \ sectorului vegetal am hotărit ca şi în sibilitatea să împărţim colectiviştilor Ii
«. discrete într - un gara C. F. R. într- derii Metalurgice i gospodăria noastră să ia amploare de în cantitate suficientă, iar porcine­ ziua-muncă mai multe avansuri băneşti
j- geam. apoi tot adevăr, aici îi aş­ creşterea animalelor. E o ramură ren­ lor, concentrate combinate cu nutreţ
j: mai tari. de morărit Bucu- J tabilă care aduce mari venituri gospo­ verde. Dar veniturile obţinute nu ne mul
teptau două va­ dăriei şi colectiviştilor. De aceea, am ţumesc. De aceea, ne-am propus c*
căutat să-i acordăm atenţia cuvenită. Pentru perioada de stabulaţie am a- în anul viitor să sporim sectorul zoo
r — Nea ioane! goane cu utilaje, reşti au hotărit să In acest an, chemarea fa întrecere lan­ sigurat animalelor 200 tone porumb tehnic al gospodăriei la peste 40 vac
[ Nea Ioane, se auzi pentru moara „Ni- termine înainte de 1 sată de colectiviştii din Gîlnic a con­ însilozaf, peste 2 vagoane borhot'de de lapte, 30 scroafe fătăioare şi 26C
(. o voce. colae Bălcescu“ din 1 stituit pentru noi un nou imbold în sfeclă şi circa 5 vagoane sfeclă fura­ oi, toate cu lînă semifină. Ingrijindu-1<
Alba îulia. Au mai term:en lucrările de 1 muncă. Imediat după lansarea chemă­ jeră. Ga nutreţ uscat, animalele au ia cu deosebită atenţie, producţiile rea.
t- In casă se aprin- montarea utilaje­ rii la întrecere am analizat într-o şe­ dispoziţie lucernă şi trifoi de pe 8 ha. lizate vor fi cu siguranţă maimări,
i- se o lumină. La venit şi alţi or­ lor la moara de a1 dinţă de consiliu lărgită posibilităţile şi fîn natural de pe 60 ha. Drept ur­ iar veniturile de asemenea.
L fereastră apăru un taci. ca Alexandru gospodăriei noastre în vederea dezvol­ mare a bunei hrăniri şi îngrijiri, ani­
l om înalt, cu ochii Călugării, Pompei stat „Nicolae Băl- 1 tării creşterii animalelor. Am întocmit malele au dat producţii ridicate. Astfel, Din convorbirea avută cu tovară­
i pe jumătate in- Haţegan, de toţi cescu“ din Alba -1j apoi un plan de măsuri menit să ducă de ia fiecare vacă furajată am obţinut şul Adolfi Buştea, reiese că membri
fa îmbunătăţirea muncii în sectorul peste 2.000 litri lapte, iar oile au dat
îulia. ‘ zootehnic, măsuri pe care am căutat în medie cîfe 2 kg. lînă şi aproape 48 acestei unităţi au depus mult interes
să le respectăm întocmai. Astfel, secto­ litri lapte. Prolificitatea scroafelor a
C chişi din cauza vreo sece. S-au a- In cele aproape j rul zootehnic al gospodăriei noastre fost de 14—15 purcei. pentru dezvoltarea sectorului zootehnic.
numără în prezent 78 capete bovine, Rezultatele obţinute de ei ne îndreptă*
somnului. pucat de îndată de 6 luni de cină lu- ] ÎNTREBARE : Ce produse a-
din care 23 sînt vaci de lapte, 25 fese să credem că ei au posibilităţi să
ţ — Ce e măi o- treabă. In mai pu­ crează aici. ase-
scroafe şi scrofiţe de prăsilă ş! 200 oi, ocupe unul din locurile fruntaşe în
ţ muie ? ţin de trei ore u- menea seri şi nopţi -j întrecere.
aproape toate cu lînă semifină. De re­
— Iar au venit tilajele au fost n-au fost puţine. J
[ ceva vagoane în descărcate din va­ De altfel, toate ^
L gară şi tovarăşul goane. Cu toţii şi- vagoanele cu uti- j
[ Vaida zice că-i au urat apoi noap­ laje au fost des- J
f- musai să le ăes- te bună. cărcate de montări -j
L cărcăm. Altfel in- Dimineaţa, la ora prin muncă volun- ]
(. trăm în locaţie. începerii lucrului, tară. 1
V. FUR1R 1
f- — Măi, fîrar să nici unul dintre ei
uwl u J u / U v
C o n stru cto ri harnici marcat că în acest an am cumpărat 8
Constructorii şantierului nr. 4 din muncesc şi cel de la blocul 89. vaci şi 6 viţele numai din fondurile
oraşuî Hunedoara, care au îndeplinit deja Printre brigăzile fruntaşe în execu­
planul anual, depun eforturi susţinute proprii ale gospodăriei noastre.
pentru a traduce în fapte noul lor an­ tarea lucrărilor, se numără cele con­
gajament de a termina încă 120 de duse de Ştefan Roşianu, Damian Dîr- ÎNTREBARE : Cum aţi orga­
apartamente plnâ ia 1 Ianuarie 1961. lea, şi alţii care au terminat în marş nizat munca în sectorul zooteh­
Acum harnicii constructori dau zor parte tencuielile interioare. nic pentru a realiza producţiile
pentru a termina lucrările de finisaj planificate ?
RĂSPUNS : împreună cu îngrijitorii
la blocurile 94 şi 88. Cu acelaşi elan
C o n c u r s ..C in e ş tie c îş tig s r
Clubul muncitoresc al sindicatelor cîştigată pentru şefii de manevră dc
din Teiuş a găzduit zilele trecute un
concurs „Cine ştie câştigă“ pe teme tov. Cornel Boancă, de la staţia Coş-
profesionale, la care au participat şe­
fii de manevră şi manevranţii din sta­ lariu, iar pentru manevranţi de tov.
ţiile Teiuş şi Coşlariu. Întrecerea a fost
Francise Popşa, de la staţia Teiuş.
V1NTILĂ PÎRTESCU
corespondent
T o t m a i m u iţi c itito ri
Biblioteca clubului „I. G. Frimu“ tre cititorii fruntaşi ai bibliotecii amin­
din Vulcan a înregistrat în ultimul
timp succese de seamă în munca cu tim pe minerul Petre Olaru, artificie­
cartea. In ultima parte a lunii noiem­ rul Constantin Hodnea, Petru Albu,
brie şi prima decadă a lunii decem­
brie, au fost citite 1.100 volume. Din- Ştefan Dima şi alţii.
R. NICOLAE
corespondent
Constantin Enache S e p re g ă te s c noi p re m ie re Neîntrecută este fantezia creatoare a poporului nostru. Aceasta se
topitor 1 la cuptorul nr. 3 ai vădeşte cu prisosinţă în bogăţia folclorului, care şi-a cîştigat o bineme­
O.S.M. nr. 2. In perioada I Echipele de teatru ale căminelor cul­ găteşte programul intitulat: „Muncind ritată preţuire. Alături de cîntece şi dansuri, de poezie, stau şi costumele
ianuarie - 8 decembrie a.c. e- turale de pe raza comunei Toteşti, ra­ cu spor, întărim colectiva“. romineşti, variate în colorit, croială şi linie a cusăturilor, lată în clişeul de
chipa sa a produs peste plan ionul Haţeg, se pregătesc intens ca în lată pe tînăra Susana Derman, din formaţia de dansuri populare a clu-
perioada de iarnă să prezinte săteni­ La Pîclişa. piesa „Cel din urmă“ bului „Siderurgistul“ din Hunedoara, înfr-un frumos costum din Oaş.
4.311 tone de otel lor noi piese de teatru. Astfel, la că­ va fi în curînd prezentată spectatori­
minul cultural din Toteşti, artiştii a- lor, iar în satul Nălaţi se pregăteşte
matori repetă piesele „Logodnă furtu­ piesa „Consiliu de familie“.
noasă“ şi „Fata tatii cea frumoasă“,
Cu prilejul acestor spectacole, vor
iar brigada artistică de agitaţie pre­ debuta şi formaţii de dansuri populare.
V. COCHEC1
corespondent