Page 70 - 1960-12
P. 70
)ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1864'
DE LA
EZI!E2gZffiSSaSESW3S 3-it L ib m n t
SU B R E D A C ŢIA V O LU N TA R Ă D IN C Ă LA N
Prin ynîiăţile Să ră s p u n d e m cu g rijă VERSURI
noastre cerinfelor cum părătorilor!
* * * Cîntare Partidului.
Dezvoltarea uzinei „Victoria“ Gălan, noile construcţii industriale şi dej atenţie coivenită aranjamentului Culegere de versuri.
şi curăţeniei din magazin.
îcuinţe muncitoreşti, înfiinţarea şcolii medii, a spitalului şi a altor unităţi< Ion B ănuia: La hotarul
Gestionarul Rendek Ferdi- dintre lumi.
Icial-culturale, au impus şi creşterea numărului de magazine ale comerţu- nand s-a îngrijit să aibă în mia
gazin paltoane, stofe, tricotaje, Dumitru Gorbea: Nu sînt
li socialist. moltoane etc. Nu în aceeaşi mă cîntăreţ de stele.
sură este aprovizionat magazi
Cu sprijinul subredacţiei voluntare din Gălan, zilele acestea s-a organizat' nul cu paltonaşe pentru copii Toma George Maiorescu :
şi, miai ales, cu lenjerie pentru Ritmuri contemporane.
n raid-anchctă în unităţile comerciale din această localitate, pentru a se> femei şi bărbaţi. Lipsesd, de ase
menea, jucăriile şi articolele de Violeta Zamfirescu: Cea
edea în ce măsură acestea sînt aprovizionate cu mărfurile solicitate de con-j toaletă. Acestea pot fi însă a- sul de slavă.
duse în magazin.
umatori, cum sînt deserviţi aceştia şi care este starea de igienă a maga- CRITICĂ LITERARĂ
Ar fi necesar să se acorde * * * Probleme actuale
inelor. 1 mai multă atenţie şi aranjării
vitrinelor, mai ales a celei ou ale literaturii realist-
VWVW/V produse metalo-chimice. socialiste.
Ov. S. Grohmălniiceamu:
Mărfuri din abundenţă (Via trebui să depună mai multă Ccnd domneşte neglijenţa Pentru realismul so
cialist.
Deşi tov. Ioan Mihâ-iescu este stăruinţă, iar gestionara Eleo.- La Călan există un singur S'Mvian Iosifescu: Gr. Ale- Printre cele mai bune ¦ :[M =
puţină vreme gestionar la restaurant. Cei al cooperativei. xandrescu. eleve ale şcolii elementare
nora Durlescu, să aprovizioneze Tatiana Nioalescu : Opera de muzică din Hunedoara DIN EXPERIENŢA UNUI CLUB FRUNTAŞ
agazinul O.A.D.L.F., totuşi, Respons abilul restaurantului, lui Gogol în Romînia. se numără şi pioniera E-
jpă felul cum este aprovizio- magazinul şi cu paltoane bărbă Ştefan Roşu, este un om bine lisabeta Sebestyen. M a n ife s tă ri v ii,
t magazinul şi după cum sînt îmbrăcat, se poate spune, chiar Al. P iru : Opera lui G.
rviţi clienţii, a dovedit că este teşti (în magazin miai sînt trei elegant. Restaurantul însă, bu Ibrăi (eanu. lat-o interpretind la pian rezultate frumoase
1 bun gospodar. In mlaigazin cătăria şi magaziile acestuia, o melodie sub atenta su
seşti tot felul de legume şi bucăţi) şi femeieşti, costume şi sînt departe de a fi după chipul D. Vatamaniuc : I. Popo- praveghere a profesoarei
.rzavaturi, diferite murături în paltonaşe pentru copii, şoşoni vici-Bănăţeanul. Borcea David. .
¦rcane, mi&giun de prune, bu- şi alte sortimente. responsabilului.
,\n, oţet, păsări, ouă proaspă- Tudor Vianu : Alexandru
etc. Rezerva de cartofi (5.000 Vina o poartă conducerea Odobescu.
f.) şi de zarzavaturi, asigură
Droviaionarea locuitorilor pe cooperativei TEATRU
i timp îndelungat. Şl ISTORIOGRAFIE
N-ar strica însă dacă gestio- Tot lingă poarta uzinei se a- Lucia Demetrius: Vlaicu
irul Ioan Mihăiesteu şi-ar flă şi magazinul alimentar nr.
.'himba m!ai des halatul, mai 1 al cooperativei „Muncitorul“. şi feciorii lui. Piesă îff
es că dispune de mai multe, Din magazin lipsesc, deooam)da- 3 acte.
ar le ţine agăţate într-un cui tă, făina albă, ouăle, drojdia, Mihali Vasiiiu : Ion Bre-
i magazin. brînzeturile, vinul vărsat, esen zeanu.
ţele de lichior, zahărul praf şi
Organizare buna, o seamă de dulciuri solicitate în Deşi era ora cînd în restau Anul acesta, clubul muncito clubului stă preocuparea ca în
preajma sărbătorilor de iarnă.
îeserv/re conştiincioasă Pentru toate aceste mărfuri, rant se aflau puţini cetăţeni, resc al sindicatelor din Lupeni, fiecare după-amiază să organi
noul gestionar — l'Oan Bălănea-
Pe gestionarul Schosel Adal- nu — a făcut recent comenzile feţele de masă erau murdare, O valoroasă Propunerile a fost distins cu drapelul de zeze cite o acţiune vie, intere
M't de la „Textila“ nr. 65, îl necesare şi speră să primească scrumierele neşterse. Sub una rezervă fruntaş pe regiune. Această- dis santă, la care să participe un
:ţi găsi oricînd în magazin, cu marfa în 2—3 zile. din mese, un vas plin cu res tincţie i s-a atribuit în primul număr cit mai mare de oameni
¦xspţia zilelor cînd se duce Ia turi de sticle şi gunoi. La bufet,
.C.L. Hunedoara pentru a ri- Privind aspectul din magazi o sobă căreia ii lipsesc burla oam enilor munciiinternă: rmd pentru faptul că la acţiu ai muncii.
ica mărfurile comlandate. nul alimentar, s-ar putea aminti nele. In vitrina bufetului, coji nile multiple şi variate organi Acestea sînt orientate spre
Cumpărătorii ce intră în acest şi de faptul că prin unghere se de caşcaval, resturi de brinză
lag'azin rămîn pla.cut impre- află păienjeniş, că vinzătoarele zate aici, colectivul de condu dezbaterea unor probleme lega
onaţi de abundenţa mărfuri- nu au bonete sau basmale albe.
r, aranjarea lor, curăţenia De asemenea, o bună parte din şi cîteva bucăţi de costiţă afu ndeplinirea planului e asigurată cere al clubului a reuşit să a- te direct de creşterea producţiei
xeTriplară şi felul cum sînt ser- personalul de deservire, inclu mată. Pereţii bucătăriei, nesperaţi tragă mase largi de oameni ai şi productivităţii muncii, de dez
iţi. siv gestionarul, a fost angajat de multă vreme. Pe dulapul Cu ocazia prelucrării cifrelor studiu celor mai buni ingineri muncii din principalele între voltarea inovaţiilor şi raţionali
Se găsesc la „Textila“ nr. 65 fără a trece în prealabil la vi de plan, colectivele de turnă şi tehnicieni ai secţiei, s-au sta
altoane pentru bărbaţi şi femei, zita medicală, încălcîndu-se ast tori de la toate sortimentele bilit termene pentru aplicarea prinderi ale oraşului şi membri zărilor, de formare a conştiinţei
osturne şi încălţăminte, trico- fel prevederile în vigoare. Vina turnătoriei" vechi a uzinei „Vic lor.
a.je de lină şi bumbac, stofe o poartă conducerea cooperati pentru veselă, acordeonul şi toria“ din Călan au făcut multe ai familiilor lor. socialiste, de comportarea în so
ic. vei „Muncitorul“ care a făcut şi valoroase propuneri pentru Ca urmare, o seamă de pro
Vinzătoarele Maria Andrea şi angajările. vioara muzicanţilor (?). Intr-o îmbunătăţirea procesului de pro puneri au fost deja traduse în Frecvenţa medie a celor ce cietate, de educaţia patriotică
iciia Nistor fac cinste m'agazi- ducţie. Comitetul sindical de sec viaţă. .Astfel, au fost procurate participă zilnic la diferite ac etc. In acest sens putem amin
ului şi sînt apreciate pentru Nepăsare faţă de magazie din curte, maşina pen ţie, sub îndrumarea biroului or 3 electrocare noi pentru trans
tenţi a faţă de clientelă. ganizaţiei de partid, a acordat port, a fost pusă în funcţiune ţiuni organizate ti consfătuirea pe
gospodărire tru mititei purta resturi de maşina nr. 2 pentru montat ra aici s-a ridi teme de cons-
Cu toate demersurile făcute,
nagazim.il n-a putut intra încă Magazinul alimentar O.C.L. carne şi urme groase de rugină. cat la 400. In- 2N SPRUîNUL trucţii cu frunta-
n posesia şoşonilor pentru fe are un local corespunzător, re
liei. palton a,şelar şi şoşonllclr novat nu prea demult. Cu toa Pe poliţe. în borcane, varză ro tre aceştia, circa RiRODUOTI! Eli in întrecerea
vebtru capii, căciulilor de ou- te acestea, aspectul magazinu
bare neagră, mănuşilor şi hai lui lasă de dorit: pereţii sînt şie la murat, cu strat gros de o atenţie deosebită acestor pro diatoare, s-a mărit spaţiul de 65 la sută sînt pe profesii „Lo
telor îmblănite. Se .speră însă, murdari, după tejghele, mărfuri
;ă si comenzile pentru aceste aruncate pe jos. Vinzătoarele mucegai. Agăţate de un cui, cinci puneri. Ele au fost supuse spre formare. muncitori — mi cuinţe rnai mul-
nărfuri vor fi primate în scurtă poartă felurite năframe de lină
rreme. colorată, iar unul din vînzători batoane de salam alterat. De la vorbe la fapte neri, constructori, filaturişti — te, mai bune şi la un preţ de
servea fără halat. In frigiderul 20 la sută elevi şi restul func cost cit mai scăzut“, seara te
Ufide se fabrica sifonul neşters eu zilele, salamul era Sînt cîteva aspecte ce denotă
aruncat de-a valma, iar după
Pensionarul Petre Miloşescu o sobă,' cîţiva cetăţeni consu că la restaurantul din Călan Colectivul fabricii „Ardeleana“ din ciu, maistru la secţia tras-terminat, ţionari, casnice etc. Aici îşi des matică intitulată „Munca — fac
j,re peste 70 de ani. Ii respecţi mau în voie alcool.
rirsta şi îl stimezi pentru grija domneşte încă din plin negli Alba lulia a obţinut în anul acesta cu privire la intensificarea controlului făşoară activitatea 4 cercuri de tor principal in educarea comu
:e o depune ca sifonăria coo Lipsesc din magazin f.ăina al
perativei „Muncitorul“ să-şi des* bă. bomboanele şi dulciurile so jenţa. Tot neglijenţă se poate rezultate frumoase în producţie. Pentru reciproc pe fază, a fost aplicată în pictură şi grafică, unul pentru nistă a tineretului“ (urmată de
’ăşoare bine activitatea şi pen- licitate în acest sezon, brînze
;ru ca aici să existe o curăţenie turile (se află numai brinză numi şi faptul că în ziua rai ca acestea să fie şi mai frumoase în toate secţiile. De asemenea, au mai. balet (copii), unul de modelaj un re cital: „Poeţii noştri cîntă
exemplară. Intr-adevăr, peste tot telemea), vinurile de regiune
îste curat şi bine întreţinut: etc. anul care vine. în adunările oare au fost înfăptuite propunerile „Introduce (sculptură), două cercuri de mu munca“, de jocuri distractive şi
aparatele, borcanele cu siropuri,
Poliţele, pardoseala. Bătrînu.1 In cele două magazii de mi dului. nostru, lista de meniuri avut loc cu ocazia dezbaterii cifrelor rea aerului cald în uscătorul de sus“, zică (cu secţiile pian, acordeon, dans), simpozionul „Respecta
Miloşescu ţine cu tot dinadin nă, situaţia este mai gravă :
sul da fiecare lucruşor să fie sacii cu făină şi zahăr sînt a- nu era completată şi expusă în de pian pe anul. 1961, muncitorii a. „Mecanizarea operaţiunii tăiat şi rist vioară şi instrumente de suflat), rea normelor de tehnică a secu
pus la locul lui şi păstrat „ca mestecaţi, astfel că dau mult de
la farmacie“. furcă atunci cînd se cer a fi a- restaurant nici la ora 12.45, cit cestei fabrici au făcut numeroase pro la 'tocul încăIţămintei".complectarea,nu- un cerc literar, unul filatelic, rităţii şi protecţia muncii la mi
duşi în magazie. Au fost găsiţi
Loca! necorespunzător şi saci cu zahăr complect u- şi obişnuinţa ca meniul fix să puneri. mărului de calapoade la toate secţiile, un cerc foto şi altul de croitorie na noastră — garanţie a succe
med 1 Butoaiele cu brinză tele
Cînd intri în magazinul de mea sînt descoperite şi aşeza conţină '/2 din porţia de carne Luînd din timp măsuri pentru apli stabilirea consumurilor specifice pe pentru femei. Paralel cu aces selor în producţie“, convorbirea
textile de lingă poarta uzinei, te unele peste altele. Nu e de
îţi face impresia că te sufoci. mirare deci, că peste conţinu a meniului obişnuit. ' careă în producţie a propunerilor fă fiecare muncitor şi operaţie. tea, îşi duc din plin activitatea cu activul sindical din întreprin
Intr-o încăpere mică şi întu tul butoaielor slnt urme vizibi
necoasă sînt îngrămădite sume le de corpuri străine. Acelaşi Pentru organele de resort cute de muncitori, pînă în prezent pes Prin înfăptuirea încă de pe acum două echipe de teatru (în limba deri pe tema introducerii şi ge
denie de mărfuri, dintre care, aspect în curtea magazinului, tc 75 la sută din ele au fost rezol a propunerilor făcute de muncitori, co romînă şi maghiară), o brigadă neralizării tehnicii noi, confe
pardesiele atîrnă de’asupra ca unde lăzile de ambalaj si sticle Cu ocazia raidului nostru am vate aproape în întregime. Aşa de lectivul fabricii „Ardeleana“ din Alba artistică de agitaţie, o formaţie rinţa „Pentru sporirea eficaci
retelor cumpărătorilor. Tejghe goale stau alături de grămezile constatat că, mai ales la ma lulia îşi asigură îndeplinirea sarcini de dansuri populare, corul, or tăţii economice a investiţiilor“
lele sînt acoperite cu stofe, pla- de gunoi. gazinele alimentare şi La restau
peme şi alte produse. Pînă şi rant, lăzile şi ambalajele folosi pildă, propunerea făcută de ioan Stan lor de pian din anul viitor. chestra semisimfonică şi fan etc.
scaunele din dosul tejghelelor De unde această nepăsare La te stau neridicate multă vreme,
sînt încărcate cu mărfuri. A tă de buna gospodărire ? Prin fngreunînd astfel deservirea. „ M a i e p în ă în i © 6 i ‘ fara. Totodată, alături de manifes
fost. imposibil să se găsească cipalul vinovat se face gestio Cum reuşeşte conducerea clu tările amintite, aici se organi
aici un locuşor pentru monta narul Marin Nicolaescu. pe care Lipsurile constatate se pot în
rea unei oglinzi, aşa că. proba arareori îl poţi găsi la miagazin lătura. Pentru aceasta, Coopera Şi minerii din Teliue şi cei din Ghe- respectiv tov. Gristea de la mina bului să urmărească şi să asi zează periodic expoziţii, cuprin
tul costumelor se face la nime şi despre plecările căruia res tiva „Muncitorul“ din Călan,
tul personalului de deservire nu O.C.L. Produse industriale şi a- Iar au făcut propuneri valoroase cu Ghelar să ne spună ce s-a realizat gure buna funcţionare a tuturor zînd grafice, figuri de fruntaşi
reală. prea are cunoştinţă. limentare din Hunedoara sînt
Sub acest aspect, conducerea chemate, în primul rînd, să ia ocazia dezbaterii cifrelor de plan pen din propunerile făcute cu ocazia dez acestor cercuri şi formaţii artis în producţie, reproduceri de in
Magazinul poate fi măsurile cuvenite.
cooperativei „Muncitorul“ — tru anul 1961. Au fost propuse mă baterii cifrelor de plan. Foarte liniştit, tice de amatori ? Trebuie ară venţii şi inovaţii, planşe cu cb
preşedinte tov. Ioan Roman — aprovizionat cu toate lOSIF CRAŞCA
suri care să îmbunătăţească calitatea tov. Gristea ne-a răspuns că planul tat in primul rînd, că la clubul fre şi fapte din realizările pe tă-
sortimentele lăcătuş
producţiei, reducerea preţului de de măsuri e la „Organizarea muncii“ muncitoresc al sindicatelor din rîm economic din întreprinderile
Despre magazinul „Universal“ CONSTANTIN CHIRIAC
al cooperativei din Călan s-ar cost şi sporirea cantităţii de mi de cînd a fost întocmit. Lupeni există o grijă deosebită din o ra ş ; la bibliotecă există un
putea spune că, în general, este turnător
bine aprovizionat şi că se dă nereu necesar furnalelor din Hunedoa La „Organizarea muncii“ — tov. pentru folosirea condiţiilor ma colţ al inovatorului, în sala de
ANA METEA
ra şi Gălan. Muncitorii au propus, Iordache — ne-a spus însă că planul teriale create, în scopul bunei lectură se organizează deseori
turnătoare
dar... propunerile lor au rămas în pro e Ia sindicat. Aici, însă, s-a mai pre desfăşurări a tuturor acţiunilor recenzii ale cărţilor tehnice etc.
cesele verbale. De fapt, credem că eie cizat un lucru: „...şi apoi măsurile sînt cuprinse în planul de activitate Experienţa pozitivă a clubu
au fost cu desăvîrşire uitate. pentru 1961, Ori pînă atunci mai (săli bine înzestrate pentru des lui muncitoresc al sindicatelor
este 1“. făşurarea lecţiilor, a repetiţiilor din Lupeni în ceea ce priveşte
Ne-am convins de acest lucru cînd artiştilor amatori, conferinţelor, legarea activităţii politice şi cul
Da, ce e drept, e dr.ept. Mai e vreo
am cerut comitetului sindicatului — sâpfămînă şi ceva 1 seratelor etc.). Aceasta n-ar fi tural-educative de masă de pro
de-ajuns, totuşi, dacă n-ar exis blemele producţiei, merită a fi
ta un colectiv activ de sprijini relevată şi generalizată şi de
re a clubului, care e format din alte cluburi muncitoreşti din re
u jm id t ans^ m i o -saîcei mai buni fruntaşi în produc giune, care mai au unele lacu
ţie din întreprinderile oraşului, ne în această direcţie, cum ar fi
ingineri şi tehnicieni, profesori, cele din Ghelar, Uricani, Gura-
Zilnic poşta aduce ia Statui ză periodic şedinţe de instruc tă intr-un colţ de birou, Ia ing. medici etc. Membrii colectivului barza, Vulcan, Petroşani şi in
popular al raionului Hunedoa taj cu salariaţii, în care le adu Gheorghe Viţă de la secţia a- de sprijin fac legătura cu între tr-o oarecare măsură cel din Te-
ra, zeci de scrisori. In cea mai ce la cunoştinţă unele hotărîri gricolă. Cine i-a dat ing. Gheor prinderile şi instituţiile din oraş liuc. In felul acesta munca cul-
mare parte, semnatarii lor sînt şi decizii noi, se interesează de ghe Viţă dreptul de a privi cu in mod direct, la întocmirea pla fural-educativă îşi va atinge li
cetăţenii din oraşele şi satele felul cum sînt rezolvate cererile nepăsare cererile oamenilor nurilor lunare de activitate ve nul din principalele scopuri —
aparţinătoare raionului, prin cetăţenilor etc. muncii ? Pe colţul cererii, rezo nind cu propuneri concrete, iz-
care solicită obţinerea unor ac luţia preşedintelui sfatului popu vorîte din experienţa for vie de formarea în rîndul maselor largi
te, fac diferite propuneri, sesi Contrar însă acestor măsuri lar raionul este clară: „Se va zi cu zi, cuprinzînd cele mai
zează unele stări de lucruri etc. îmbucurătoare, unii salariaţi ai cerceta de urgenţă cazul- şi se principale probleme, care inte de oameni ai muncii a atitudinii
La biroul de sesizări şi recla sfatului popular — ce-i drept, vor lua măsurile corespunzătoa resează în mod special masele
maţii, scrisorile sînt studiate cu puţini Ia număr — manifestă re în termenul prevăzut de le de oameni ai muncii. noi, socialiste faţă de muncă,
atenţie. Fiecare scrisoare este încă multă neatenţie faţă de ce ge“. Dar acest lucru parcă nici
citită apoi fie de preşedinte, fie tăţeni. In centrul atenţiei conducerii faţă de colectiv, tată de între
de alţi membri ai comitetului prinderea unde lucrează.
executiv, şi repartizată spre re
zolvare diferitelor secţii ale sfa I. STRAUf
tului popular. Aceste scrisori a-
jung astfel de cele mai multe Zilele trecute am pornit pe nu l-ar privi pe inginerul Gh.
ori în mina unor lucrători con
ştiincioşi, care le rezolvă ope urmele a trei scrisori, sosite la Viţă. Festivalul filmului la sa ie
rativ şi cu competenţă. sfatul popular cu mult timp în
urmă. Una din ele este trimisă O altă cerere, pe care însă nu Peste 38.000 spectator
De Ia începutul anului şi pî de peste două luni de cetăţean- am găsit-o nicăieri, este înre
Ieftinirea cărbunelui trebuie nă în prezent, la Sfatul popu ca Eva Muntean din comuna gistrată sub numărul 310 din In acest an, în prima etapă a Fes pere ale genului, ca „Pe Donul liniş
să înceapă în abataje! lar al raionului Hunedoara s-au Sîntandrei, prin care solicită 24 noiembrie a.c., şi repartizată tivalului tilmului Ia sate, în regiunea tit“ şi „Pămînt desţelenit“ după roma
rezolvat peste 300 de cereri şi sfatului popular îndrumări în spre rezolvare tot secţiei agrico noastră s-au prezentat cîte 3 filme nele cu acelaşi nume de M. Şolohov,
(Urmare din pag. l-a). Exemplele de mai sus, relevă sesizări ale oamenilor muncii. rezolvarea unor probleme per le. Unii spun că cererea s-ar consecutiv în 48 de localităţi. Numă „Balada soldatului“, „Valurile Dună
faptul că economiile realizate de De menţionat că mai mult de sonale. Dar, cu cită căldură şi afla la tov. Romulus Timaru, rul spectatorilor care au participat la rii“, „Furtuna", „Fata din Kiev“ şi
Preţul de cost al producţiei Combinatul carbonifer sînt ob jumătate din acestea se referă Încredere solicită tov. Muntean alţii că ar fi Ia tov. ing. Gheor aceste manifestări se ridică la peste altele.
b ru te 'a fost influenţat negativ ţinute mai mult pe seama acti Ia buna gospodărire a oraşelor acest lucru, cu tot atîta nepă- ghe Ranta etc. Un lucru însă e 38.000, ceea ce reprezintă un record
şi de penalizările plătite de ex vităţii meritorii a preparaţiilor şi şi comunelor, la îmbunătăţirea sare ii este tratată cererea de sigur : deşi a trecut atîta timp comparativ cu perioada corespunză Dintre filmele documentare, cu mult
ploatări pentru nerespectarea m ai' puţin pe seama producţiei deservirii in unităţile comercia către tov. Nicolae Şindron! de de la primirea ei. cererea nu a toare a anului trecut. interes au fost urmărite cele care tra
normelor de calitate a cărbune brute. Aceasta înseamnă că în le şi sanitare şi la alte probleme. Ia serviciul c'adre, căriua i-a fost încă rezolvată, cu toate că
lui. Astfel, numai în trei tri procesul de extracţie există încă fost încredinţată sarcina rezol tovarăşii amintiţi au fost d:e ne Filmele artistice care s-au bucurat tau probleme legate de preocupările
mestre, mina Lupeni a plătit multe lipsuri, activitatea econo Comitetul executiv a căpătat vării cererii. De peste două luni numărate ori prin satul Peşti- de o largă popularitate sînt capodo ţăranilor muncitori.
drept penalizări suma de peste mică a minelor rărnînfnd sub o experienţă bună în acest do tov. Muntean aşteaptă din par şul Mic, unde locuieşte Gheorghe
1.500.000 lei, iar mina Uricani nivelul posibilităţilor. Or, iefti meniu de activitate. Munca ou tea sfatului popular o îndru Munteanu, autorul cererii. Concurs ,,Să învăfăm din filme"
190.000 lei. Aceasta dovedeşte nirea cărbunelui trebuie să în scrisorile şi sesizările oamenilor mare, un sfat tovărăşesc. Dar
că încă nu se alege cu atenţie ceapă in abataj şi să continue muncii cit şi audienţele sînt tov. Nicolae Şindroni care nici Un asemenea sistem de mun Tot în cadrul festivalului filmului la cinematografiei naţionale, sovietice şi
şistul vizibil, că puşcarea selec pe tot parcursul industrial pînă bine organizate. Cetăţenii care nu mai ştie precis pe unde e că cu cererile şi sesizările cetă safe, din iniţiativa întreprinderii regio din celelalte ţări socialiste.
tivă a sterilului nu se face încă la intrarea şa in furnale, în vin aici. sînt îndrumaţi cu com cererea, nesocoteşte rezolvarea ţenilor este dăunător şi de nead- nale cinematografice, cu sprijinul sec
petenţă spre birourile şi servi ei. mis în aparatul nostru de stat. ţiilor de învăţămînt şi cultură a sfa intre filmele programate în concurs
peste tot unde condiţiile permit termocentrale sau în cazariele ciile unde îşi • pot rezolva tre Cererilor şi sesizărilor oameni turilor populare raionale, s-a organi se numără creaţiile cinematografiei so
si mai ales o cer; locomotivelor ! burile cît mai operativ. Un alt. caz este în legătură cu lor muncii ti’ebuie să li se dea zat Ia 37 cămine culturale un intere vietice: „Isteţul Saşko“, „Drumul l-Iris-
cererea colectivistului G'heor- sant concurs pe tema „Să învăţăm din tinei“, „Departe de patrie“, filmul ro-
Comitetul executiv organizea gbe Toma din satul Valea Nan- curs spre i-ezolvare în mod ope mînesc „Furtuna“ şi altele.
rativ şi cu competenţă şi nu să
dtul ui. trimisă sfatului popu rămînă uitate prin sertarele u- tilme“. Concursul, dotat cu numeroase O atenţie deosebită acordă acestui
lar raional de peste o lună. A- ncr salariaţi de genul celor a- premii, are ca scop atragerea de cît concurs căminele culturale din Dobra,
ceastă cerere, nerezolvată, con rătaţi mai sus. mai mulţi spectatori la filme, popu Baia de Criş, Vinţi11 de Jos, Geoagiu,
tinuă să stea si acum arunca-
1. MANEA larizarea celor mai izbutite opere ale Şibot, Pui, Poiana, Miercurea etc.
