Page 71 - 1960-12
P. 71
bir. 1864 DRUMUL SOCIALISMULUI pac. 3
.Mal inulta s'ăsisiindere Să pornim bine de la î m E C l i i E E I I E M E
faţă de ediiearea început ! Rezoluţia Comitetului Central Vizita delegaţiei
tinerilor ! De curînd, tn gospodăriile a- îriăî bună însuşire a cunoştinţe P .S .U .G . guvernamentale romîne
în italia
grieole colective s-au deschis şi lor predate, se face o scurtă re
RO.AţA 20. Corespondentul A-
Comitetul U.T.M. şi birourile, Nu pot fi trecute însă cu ve au început să-şi desfăşoare ac capitulare. Lecţia respectivă, ca BERLIN 20 (Agerpres). man, C.C. al P.S.U.G. sublinia-' gerpres transm ite:
La 20 decembrie, ziarul „Neu- ză că populaţia din Republica
organizaţiilor de bază din C. S. derea unele lipsuri ce se mani tivitatea cercurile de invăţămint şi cele două predate pînă acum, es Deutschland“ a publicat re Democrată Germană, precum şi In dimineaţa zilei de 20 de
Hunedoara au pus in centrul ac festă în cadrul unor cercuri. De agrozootehnic. Cuprinşi în aces s-a desfăşurat în condiţii bune, zoluţia Comitetului Central al toţi germanii iubitori de pace cembrie delegaţia guvernamen
tivităţii lor sarcina de a asigura pildă organizaţia de bază U.T.M. te forme de invăţămint, colec a fost interesantă, iar cursan Partidului Socialist Unit din sînt adine recunoscători parti tală roniînă condusă de Al. Bir-
desfăşurarea la un nivel ideo de la distileria de gudroane a tiviştii studiază metodele agro ţii şi-au îmbogăţit cunoştinţele Germania cu privire la rezulta delor comuniste şi muncitoreşti lădeanu, vicepreşedinte al Con
logic corespunzător a invăţă- tehnice înaintate ce trebuie fo cu noţiuni noi. tele Consfătuirii de la Moscova pentru aceste aprecieri. siliului de Miniştri, a făcut o vi
zită la Palatul preşedinţiei con
mintului politic U.T.M. muncit nesatisfăcător în aceas losite în lucrarea pămîntului, în Să se ia măsurile a reprezentanţilor partidelor co Comitetul Central al P.S.U.G. siliului de' miniştri al Republicii
Cu sprijinul organizaţiilor de tă direcţie. Ea s-a mulţumit nu creşterea animalelor şi în alte cuveniîe muniste şi muncitoreşti. In a- aprobă şi salută în unanimitate Italiene. Membrii delegaţiei ro-
mai cu deschiderea învăţământu domenii de activitate. Iată cîte- propunerile tov. Walter Ulbricht, mîne, însoţiţi de Pompiliu Ma-
partid, in acest an de învăţămînt lui, dar nu s-a îngrijit ca în va aspecte de la cercurile agro La gospodăria colectivă 'din ceastă rezoluţie Comitetul Cen prim-secretar al G.C. al P.S.U.G., covei, ministrul R.P. Romine la
certuri să se facă un studiu or zootehnice din gospodăriile a- Sîntandrei, invăţămîntul agro preşedintele Consiliului de Stat Roma, au avut o întrevedere cu
politic, au fost aleşi ca propa grieole colective. tral aprobă raportul tovarăşu al R.D.G., ca guvernul R.D.G., Atilio Piccioni, vicepreşedinte al
gandişti tovarăşi bine pregătiţi în interesul coexistenţei normale Consiliului de Miniştri al Ita
lui Walter Ulbricht şi activita a celor două state germane să liei. Au iost de ţaţă ministrul
politic, ideologic şi profesional. ganizat. Asemănător stau lucru Pe înţelesul fu ftir o r zootehnic n-a început la 1 de adreseze guvernului de la Bonn Pier Luigi Aivera de la direcţia
In această perioadă la cursu tea delegaţiei P.S.U.G. la Con următoarele propuneri: pentru problemele economice din
rile şi la staţii şi reţele, unde cembrie, pentru că nu se lua sfătuirea de la Moscova.
rile şi cercurile de invăţămint 1. Să se încheie pace pe 10
politic s-a studiat Raportul C.C. Invăţămîntul politic U.T.M. se Da aproape trei săptămâni, seră măsurile pregătitoare. Des Comitetul Central al P.S.U.G. ani. Să se renunţe în această
al P.M.R. prezentat de tovarăşul declară că este întrutotul de a-
Gheorghe Gheorghiu-Dej la cel desfăşoară slab. In organizaţia în fiecare miercuri seara, la se chiderea lui a fost amînată pen perioadă la folosirea forţei.
de-al IIMea Congres al parti diul gospodăriei agricole colec tru 15 decembrie. Intre timp, cord cu Declaraţia şi Apelul că
dului. Discuţiile purtate pe mar U.T.M. de la O.S.M. II, unii mem 2. Să înceteze orice propagan
ginea acestui vast program de bri ai comitetului, şi in special tive „Drumul , - rcggp au fost selec tre toate popoarele, adoptate la dă de război şi să se ajungă la
dezvoltare a economiei noastre tov. Mihai Tirpescu, nu cunosc Consfătuire.
socialiste a trezit un mare inte stadiul în care se află învăţă- Iui Lenin“ din Invăfămînfu! ţionaţi 60 de
res in rindurile tineretului. Stu mîntul politic U.T.M. Ilia, se strîng cursanţi, din rîn- Relevînd deosebita însemnăta
diul care s-a făcut la acest do
cument nu numai că a îmbogă Un fapt şi mai elocvent ni-1 peste 40 de co a g r o z o o t e h n i c e l e m a s ă dul cărora fac
ţit cunoştinţele tinerilor, şi i-a lectivişti şi co ______________ parte şefii de
înarmat din punct de vedere i-
deologic, dar le-a trezit intere lectiviste. Sînt gj brigăzi, te a aprecierilor cuprinse în De un acord cu privire la încetarea Ministerul Afacerilor Externe,
sul pentru înfăptuirea sarcinilor oferă organizaţia U.T.M. de la membrii cercului agrozootehnic Ingrijitorii-mulgători, colecti
ce le revin. laboratorul central din C.S.H. care vin aici dornici să-şi îm vişti care muncesc în sectorul claraţia reprezentanţilor partide înarmărilor în Germania. funcţionari superiori din Minis
Merită a fi scoasă în eviden-' Tov. Gavrilă Vicol, activist al bogăţească cunoştinţele profe legumicol şi membrii consiliu lor comuniste şi muncitoreşti cu 3. Să se prelungească trata terul Comerţului Exterior.
ţă activitatea rodnică depusă
de propagandiştii Ion Roşian, comitetului U.T.M. pe combinat, sionale, să pătrundă secretul lui de conducere al gospodă privire la rolul R.D.G. în lupta tul comercial cu Germania occi In cadrul convorbirilor ce s-au
Ion Sfetcu, de la construcţii me afirmă că la această organizaţie obţinerii recoltelor bogate. riei. S-a stabilit apoi că vor
talice, Mircea Croitoru, Silviu invăţămîntul U.T.M. se desfă funcţiona două cercuri — unul împotriva militarismului ger- dentală şi să fie încheiat un a- desfăşurat într-un sipirit de în
Joldiş, Nicolae St'anciu, de la In sala bine încălzită, cursan agrotehnic şi unul zootehnic —
U.C.C. etc. La cercurile condu ţii, asemenea unor şcolari sili cord suplimentar. ţelegere reciprocă au fost dez
se de ei majoritatea cursanţilor
au dezbătut pe larg şi cu simţ şoară bine. Aceasta însă după tori, ascultă atenţi expunerea şi s-a întocmit tematica pentru Scrisoarea adresata 4. Cele două state germane să bătute probleme privind relaţiile
de răspundere sarcinile ce le re bîrtii, căci dacă ne deplasăm în făcută de ing. Mari a Bota. Ea fiecare cerc în parte. La rîndul de Maurice Iliorez se pronunţe pentru încheierea economice romîno-italiene —.
vin în procesul de producţie des le vorbeşte curgător, pe înţele socialiştilor francezi unui pact de neagresiune intre constatindu-se că există posibili
prinse din raport. Această acti cadrul secţiei, lucrurile nu stau sul tuturor, despre „Folosirea lor, lectorii, tov. ing. Mircea statele membre ale N.A.T.O. şi tatea pentru lărgirea schimburi
vitate bună desfăşurată de către chiar aşa. In primul rind aici chibzuită a pămîntului prin in Cantemir şi medicul veterinar statele participante la Tratatul lor economice in avantajul am
propagandişti, precum şi de că frecvenţa este slabă, iar tinerii troducerea asolamentelor şi 'Gheorghe Chişe, au procurat
materialul bibliografic necesar, PARIS 20 (Agerpres). — Zia de la Varşovia. belor ţări.
şi în special utemiştii Doina Stî- combaterea eroziunilor“. Lecţia 32 diafilme cu diferite aspecte, rul ,,1’Humanité“ a publicat la z%m
nea, Ana Handraluca, loan Su este interesantă, mai ales prin planşe, mulaje etc.
san şi alţii nu participă cu re- { faptul că este îmbogăţită cu e-
xe'mple din gospodăria lor şi Se părea că lucrurile sînt bine 20 decembrie s:cirisoiarea adre aduse artei romînesti la Hiena
gularitate la invăţămint. Această cuprinde metode practice d'e fo puse Ia punct şi că totul va sată de Maurice Thorez, secre
merge strună. Dar nu s-a în-
stare de lucruri se datoreşte sla losire judicioasă a fiecărui pe tîmplat tocmai aşa. La prima tar general aJ Partidului Comu A ^,\/V \/W V /W VW W Vi i
lecţie, ţinută la data de 15 de nist Francez, lui Edouard De-
bului control exercitat de către tic de pămînt. preux, secretar general al Par l ATENA 20 (Agerpres). — Expoziţia, scrie şi ziarul
tidului socialist unificat, în pro ; Corespondenţă specială: Ex „Avghi“, „este o dovadă con
comitetul U.T.M. pe combinat, Creioanele aleargă pe hîrtie'. cembrie, din cei 60 de cursanţi blema atitudinii faţă de refe cludentă şi caracteristică a
care se mulţumeşte cu o simplă Cursanţii îşi notează tot ceea ce nu §-au prezentat Ia învăţământ rendumul cu privire la organi poziţia de artă plastică con nivelului înalt la care se află
informare dată de secretari, le explică inginera. zarea conducerii Algeriei. Avînd temporană romină, deschisă arta plastică în Republica
nicî măcar jumătate. Au lipsit în vedere faptul că Partidul so la 5 decepibrie la Atena, con Populară Romină. Ea consti
cialist unificat Intenţionează să tinuă să se bucure de o deo tuie totodată un mesaj căl
fără a controla la faţa locului La cercul agrozootehnic, par Aurelia 'IVfunteanu, Petru Băda, boicoteze referendumul, M. Tho sebită apreciere. duros al prieteniei sincere şi
dacă cele raportate sînt reale. ticipă brigadieri şi şefi de echi Avram Băda. brigadierul Miliai rez condamnă această atitudi dragostei poporului romin
pă, colectivişti şi colectiviste Huieţ şi alţi 28 de curs’anţi. Za ne şi subliniază necesitatea des Presa greacă consideră ex pentru poporul grec“.
făşurării unei campanii comune poziţia drept un eveniment
Pe viitor, birourile organiza fruntaşe în muncă. Am recunos darnic au aşteptat cei prezenţi, de către cele două partide pen important in viaţa artistică In cartea de aur a expozi
tru a determina pe cetăţenii a Greciei. ţiei se înscriu zilnic noi nu
tre birourile organizaţiilor de ţiilor de bază, precum şi comite cut printre ei pe brigadierul Io- împreună cu lectorul, aproape francezi să spună „nu“ cu pri me ale vizitatorilor, care e-
Ziarul „Ethnos" 'scrie sub logiază exponatele prezentate
bază respective, se reflectă în tele din secţii şi sectoare sînt sif Vlaicu, pe Iulius Mica, An două ore pentru că cei amin lsemnătura lui Spirosi Pana- de artiştii plastici romîni,
maturitatea politică cu care chemate să ia măsurile cele mai tonie Miclea şi Maria Roncea, tiţi nu şi-au făcut apariţia. iotopolos că „această expo manifestîndu-şl în acelaşi
cursanţii discută pe marginea bune, pentru ca invăţămîntul care un an întreg au participat ziţie constituie un mesaj de timp prietenia faţă de po
sarcinilor ce le revin, în parti politic U.T.M. din C.S.H. să se zi de zi Ia muncă în gospodăria Vinovaţi de această stare 'de prietenie pe care poporul ro-
ciparea cu regularitate la fie desfăşoare la nivelul cerinţelor. colectivă. fapte se fac tovarăşii din con imln îl adresează poporului
siliul de conducere al gospodă
După aproape o oră, inginera riei şi organizaţia de partid, ca
care lecţie. V. FĂNICA a terminat expunerea. Pentru o re au lăsat problema mobiliză
rii doar pe seama lectorilor.
Sînt necesare măsuri care să lejul referendumului. grec prin intermediul artei“. rul romin. I I
Contribuţia întregului colectiv îndrepte această situaţie, iar Sa fie elibera!
cursanţii să vină cu toţii la în Jomo Kenyaiia!
Pe primul trimestru al anu tuirea de producţie, care a avut pe primele 11 luni ale anului. văţământul agrozootehnic. C onferinţa de presă a lui H aile Selassie
lui 1960, colectivul întreprinderii loc în lun;a aprilie, conducerea
„Ardealul“ din Alba Iulia a în întreprinderii a întocmit un plan De asemenea, productivitatea ------- — O ® O —'— — -rrsss
registrat o depăşire' a preţului de măsuri tehnico-organizatori- fizică a muncitorilor de bază la
de cost de 1.276.000 lei. După ce, care a fost imediat pus în a- lucrările miniere a crescut în tri In satul Q b îrş ia ADDIS ABEBA 20 (Ager tor". In legătură cu aceasta
11 luni de activitate însă situa plicare. mestrul III faţă de primul tri pres).
ţia s-a schimbat. Aceasta, dato mestru cu 33 la sută. Acest suc Zilele trecute cetăţenii din sa DAR-ES-SAIÎA'M 20 (Ager Haile Selassie a făcut cunoscut
rită unor măsuri tehnico-organi- De asemenea, conducerea în ces se datoreşte în mare măsu tul Obirşia, raionul Brad, s-au pres). — Agenţia France Pres Agenţia Associated Press a-
zatorice care au fost aplicate în treprinderii a repartizat, odată ră folosirii metodei înaintărilor întrunit în adunare populară se anunţă că conducătorii Con nunţă că Ia 20 decembrie împă că are loc în prezent o anchetă
procesul de producţie de către cu începerea lucrărilor, un grup rapide în sectoarele Cristian şi pentru votarea contribuţiei vo gresului naţional african — u- ratul Etiopiei, Haile Selassie, a
conducerea tehnico-administra- de tehnicieni şi ingineri pentru Vadul Dobrii. Succesul se mai luntare pe anul 1961. Ei au ho- nul din cele mai hiari partide ţinut la Addis Abeba o conferin minuţioasă. ţ
tivă a întreprinderii, sub îndru: a veni in sprijinul muncitorilor. datoreşte organizării lucrului la tărit .ca din contribuţia volunta politice din Tanganlca — au ţă de presă în cursul căreia a
marea biroului organizaţiei de sectorul Cristian în patru schim ră, care se ridică la suma de cerut primului ministru Julius anunţat că rebeliunea din ţară Agenţia France Pres'se anutu
partid. Primele realizări au fost cit buri. 2.200 lei, să se construiască o Nyerere „să facă uz de influ a fost zdrobită complet. împă ţă de asemenea că la Addis A-
se poate de frumoase. Indicii de ţîntînă la şcoala elementară şi enţa sa pentru a grăbi elibe beba a fost dată publicităţii o
Pierderile înregistrate în pri plan au fost lună de lună depă Rezultate frumoase s-au obţi să se procure o sobă pentru în rarea lui Jomo 'Kenyatta“. ratul a subliniat că „cu toate că
mul trimestru al anului în curs şiţi, iar economiile înregistrate nut şi în sectorul industrie, un călzit. La lucrările de construc nu există dovezi evidente des listă a rebelilor "din oare lao
se datoresc în cea mai tnare par au însumat un volum din ce în de productivitatea muncii pe ţie a fîniînei se vor întreprinde Jomo Kenyatta, conducătorul pre un ajutor străin acordat re
te lipsei de proiecte şi documen ce mai mare. cap de muncitor a crescut de la şi acţiuni de muncă voluntară. mişcării de eliberare naţiona belilor, anumite acţiuni ale a- parte generalul Newaye, coman
taţie tehnică, cît şi unui număr începutul anului şi pînă în pre In acest scop, organizaţia lă din Kenya, arestat de colo cestora lasă să se întrevadă că
redus de vagoneţi şi a cantităţii La lucrările de foraj, datorită zent cu 7 la sută, iar economiile U.T.M. şi-a luat angajamentul nialiştii englezi în octombrie ei au primit un asemenea aju dantul brigăzii imperiale oare a*1
insuficiente de aer comprimat folosirii experienţei acumulate in înregistrate peste sarcina plani să fie în fruntea acţiunilor. 1952, este ţinut în închisoare de
la lucrările miniere. Ca urmare, anii precedenţi, cît şi unor mă opt ani intr-o regiune îndepăr fugit, generalul Dibu, prefectul
la sectorul Sîncuiş lucrările de suri tehnice şi organizatorice ficată, se ridică la peste 440.000 NICOLAE TĂMAŞ tată din nordul Kenyei.
construcţii nu au putut fi înce luate, orele neproductive s-au re corespondent poliţiei care a fost ucis, şeful se
pute pînă în luna aprilie. dus in trimestrul III faţă de pri lei.
mul trimestru al anului cu 19,5 curităţii, colonelul Gebeyu şî
Cu toate că la sfîrşitul pri la sută. Prin aceasta a crescut In urma eforturilor depuse de
considerabil viteza fizică de a- alţii. „ , 9, {
mului trimestru s-au primit pro vansare a lucrărilor de foraj. întregul colectiv, de la începu
’r -»r-> r->r
tul anului şi pînă la 1 decem
AI U MJ
brie a. c. s-au înregistrat eco
Fabrica de hîrtie „1 Mai“ cu sediul în comuna Pelreşti,-]
L raionul Sebeş, aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua'J
PENTRU 60SP0DĂRH OVS., [de 30 ianuarie 1961, ora 8, se va ţine în localul întreprin-î
( derii un 3
iectele şi documentaţia tehnică, Toate acestea au condus la nomii suplimentare de peste cumpăraţi de la magazinele | CONCURS )
răminerea în urmă era greu de obţinerea unei economii la lu 1.090.000 lei. c o o p e r a tiv e lo r de c o n su m LJ
recuperat. De aceea la consfă crările de foraj de 753.000 lei
D. ILIE Pentru ocuparea a 6 posturi de maiştri hîrtie şi celuloză şif
¦sessasi
[un post de maistru mecanic.
d in r a i o n u l B r a d , ¦ t Candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute1)
tde hotărîreu C.C. al P.M-R. şi al C.M. al R.P.R. clin 1959. i
i pmrunTneii ©Vase din tablă f înscrierile se îac pînă în ziua de 20 ianuarie 1961, la ser-^
[viciul personal şi învăţămînt alîntreprinderii. ^
PENTRU 24 ORE [ Candidaţii vor depune următoarele acte: ^
23 DECEMBRIE 1960 Vreme schimbătoare cu cerul varia de aluminiu şi emailate ( — cerere; : ’4
bil mai mult acoperit. Vor cădea pre
cipitaţii sub formă de ploaie iar în — certificatul de naştere tip R.P.R. (în copie legalizată);
regiunea de munte sub formă de la-
DEVA: Pămînt desţelenit; cerului; SIMERIA: Doamna cu poviţă şi ninsoare. Temperatura în [ — diplomă de absolvire (în copie legalizată), a unei şcoli']
ALBA IULIA: Intîlnire cu dia căţelul; SEBEŞ : Departe de scădere va fi cuprinsă ziua între 4 şi
volul : Serioja ; BRAD : Bădă patrie; PETROŞANI: ivanna; ©Articole de sticlă, [tehnice de maiştri în specialitate sau a unei şcoli echivalentei
ranii : ILIA : Război şi pace ; Un cîntec străbate lumea; LO- 8 grade iar noaptea între 2 şi minus [ — sau acte din care să rezulte că la data de 1 iulie 1956 can-3
HAŢEG: O zi de odihnă i O- NEA : Katia Katiuşa , TEIUŞ : Ldidatul a avut 12 ani vechimea în funcţia de m aistru’;
RAŞTIE: Lanţul: Pămînt desţe Poznaşa; ZLATNA: Despre prie 3 grade. Vînt potrivit cu intensificări
lenit ; HUNEDOARA: Pasărea tenul meu; APOLDUL DE SUS: din sectorul vest. porţelan şi faianţă — autobiografia; ^
Intîlnire cu viaţa. PENTRU URMĂTOARELE — certificat medical. -J
4gi' 3 ZILE
[ ^ Orice informaţii suplimentare se pot cere zilnic de Ia ser-T:
[ viciul personal şi învăţămînt. T
oare se yăsess dmataca ţi fatoate magazinele ^ Ci • ...................... ........................................... ^
B/ftP 8 0 8 B A M I/L S E Vreme nestabilă cu temperatura în < LO TO CEN TR AL
scădere.
23 DECEMBRIE 1900 CITITORI ! Vizitaţi cu încredere ŞANSE MĂRITE LA LOTO CENTRAL PRIN BILETE MUL- !
ŢIPLE DE 4 NUMERE.
Prograur.il 1 : 6,45 Salut voios de Dionisie; 15,35 Actualitatea în ţările Revistele literare, cultu- j i Magazinele 0. 0. L. Produse industriale din; JOCUL TUTUROR, LOTO CENTRAL’.
pionier; 7,30 Sfatul medicului: Larin- socialiste ; 16,50 Curs de limba rusă ; [ râie şî artistice, publică nu- ^ VREŢI SĂ OBŢINEŢI UN PREMIU IMPORTANT?
gilele ; 8,00 Din presa de astăzi; 9,30 17,35 Melodii distractive de compozitori 1 vele, schiţe, reportaje, arti- ¦} HUNEDOARA, SIMERIA, CALAI, TELIUC ŞI SHELAR, JUCAŢI LA TRAGEREA LOTO CENTRAL' DIN ACEASTA
Prietena noastră cartea; 11,03 Afuzică rcm îni; 18,21 Program muzical pentru L cole de critică literară, ar- 1 SAPTĂMÎNA.
de estradă ; 12,10 Din dntecele şi dan fruntaşii în producţie din industrie şi [ ticoie de istorie literară, ar- ¦] unde găsiţi tot feSui de articole BILETELE MULTIPLE DE 4 NUMERE OFERĂ MARI
surile popoarelor; 13,35 Ce vor produce agricultură : 19,30 Teatru Ia microfon : I- ticoie de artă şi ştiinţă, in- 1 pentru sezonul de iarn ă: SANSE DE CÎŞTIG LA LOTO CENTRAL'. FOLOSITI-LE SI
întreprinderile din industria uşoară în „Parada“ — scenariu radiofonic de L formaţii cultural artistice. DV5.
anul viilor?; 14,35 „Sub steagul păcii Victor Eftimiu • 20,40 Muzică de estra confecţii şi încălţăm inte pentru bărbaţi, femei SĂPTAMÎNAL.
şi prieteniei“ ; 16,15 Vorbeşte Mosco dă ; 21,45 Dansuri populare sovietice; f Abonamentele se primesc ] şi copii, ţe s ă tu ri de bum bac şi lină, a rtic o le de
va ! : 18,00 Program interpretat de cla 22,30 Din lirica bulgară contemporană; ga lan te rie, tric o ta je , cosm etice, a rtic o le de us LOTO CENTRAL
rinetistul llitiţă Rudăreanu, 19,00 Jur- 23,15 Concert de noapie. [ de către oficiile P.T.T.R., ^ casnic, aparate de radio, m otociclete, m otorete,
' naiul satelor; ‘20,30 Din viaţa de con biciclete, maşini de cusut „Ileana" fo rm a t masă CUMPĂRAŢI-VĂ DIN TIMP BILETELE PENTRU TRAGE
cert a Capitalei ; 21,45 Tangouri; 22,30 Buletine de ştiri: 5,00 ; 6,00 ; 7,00 ; 1 factorii şi agenţii poştali, ) REA DIN ACEASTĂ SĂPTAMÎNĂ.
Muzică de estradă. 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 20,00; şi m obilă efc. LOTO CENTRAL. CEL MAI SIMPLU JOC.
22,00; 23,52 (programul I ) ; 14,00; L diîuzorii de presă din în- î ,v v w , w t IN FIECARE SAPTĂMÎNA MII DE PREMII
Programul II : 14,15 Muzică popu 16,00; 18,00; 21,30; 23,00 (progra JUCAŢI DIN TIMP PENTRU TRAGEREA DIN ACEASTA
lară roniînească interpretată de Vlad mul II). [ treprinderi, instituţii, şcoli -j SAPTĂMÎNA.
şi facultăţi. )
—I U . / U Î u—/ \—J «- j u J u f »- ! «— / 1 r- t t I c