Page 72 - 1960-12
P. 72
pag. 4 - DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1864
Lucrările sesiunii Sovietului
Suprem al U. R. S. S.
MOSCOVA 21 (Agerpres). — tantele exploatări maritime „Neî- Moscova trebuie să devină
TASS transmite: La 21 decem
brie sesiunea Sovietului Suprem teanîe Kamni". capitala cea mai frumoasă şi cea A FOST LANSATA Rezolujia Adunării Generale a O.N.U. în
al U.R.S.S. a continuat discuta mai bine amenajată din lume
Cuvîntarea Iui Vâsli! Moskov- — acesta este obiectivul trans
rea proiectelor planului de stat ski, vicepreşedinte al Consiliu formărilor care au loc în oraş,
de dezvoltare a econ.omiei naţio lui de Miniştri al R.S.F.S.R., a
fost consacrată dezvoltării cul
nale şi Bugetului de Stat al turii în Federaţia Rusă. El a a- a declarat Nikolai Bobrovnikov, p ro b le m a Algeriei să fie fradusă în viaţă
U.R.S.S. pe anul 1961 precum rătat printre altele că peste doi preşedintele Comitetului execu Prima racheiă meteorologica
şi a raportului cu privire la e-
xecutarea bugetului de stat pe ani (în 1962) în R.S.F.S.R. va tiv al Sovietului de deputaţi ai în Oceanul Pacific Apelul juriştilor, sovietici
anul 1959. fi terminată trecerea fa învăţă- oamenilor muncii din Moscova.
mîntul general de opt ani, ceea MOSCOVA 21 (Agerpres). drepturilor omului şi a dreptu
In şedinţele de dimineaţă ale ce, după cum a subliniat el, va rilor cetăţeneşti în Algeria, de a
celor două Camere — Sovietul constitui una din etapele impor In anul viitor se prevede darea MOSCOVA 21 (Agerpres). Oceanul Pacific. De opt ori pe TASS transm ite: Juriştii sovie obţine ca rezoluţia în problema
Uniunii şi Sovietul Naţionalită tante în îndeplinirea programu în folosinţă a 116.000 aparta TASS transm ite: De pe bordul zi sînt puse în funcţiune apara tici au adresat juriştilor din toa 'Algeriei, adoptată de Organiza
ţilor, ţinute separat la Teatrul lui de educare în spirit comu mente noi — mult mai multe navei sovietice de cercetări „I. tele instalate în diferite puncte te ţările Apelul de a protesta îm
clin Kremlin şi în Palatul Mare nist a tineretului din U.R.S.S. decît în acest an. Moscova se M. Şokalski" a fost lansată prT- ale navei şi cu ajutorul lor se ţia Naţiunilor Unite, să fie neîn-
a{ Kremlinului au luat cuvîntu! pregăteşte acum pentru expozi ma rachetă meteorologică în efectuează observaţii în cadrul
23 de vorbitori. Deputatul N. Dodhudoev, pre ţia universală din 1967. front tropical în Oceanul Pa programului de cercetări. Un potriva încălcării grosolane a tîrziat tradusă în viaţă.
şedintele Consiliului de Miniştri cific. aparataj telefoto recepţionează -00-
Deputatul Mamed Iskanderov, al R. S. S. Tadjice, a calificat In cuvîntarea sa Leonid Solo-
După cum transmite prin ra cu regularitate hărţile sinoptice De Gaulle vorbeşte din nou despre
preşedintele Consiliului de Mi drept inima energetică a Asiei
niştri al R. S. S. Azerbaidjene centrale hidrocentrala de la Nu- viov, secretar al C. C. S. din dio A .,Muromţev, doctor în şti şi hărţile undelor eoliene. aşa-zisa „Algérie algeriană*
rek cu o putere de 2.700.000 kW., U.R.S.S. a vorbit despre creşte inţe geografice, şeful expediţiei Dr. Muromţev comunică că în
a subliniat că Azerbaidjanul so rea bunăstării poporului sovie de pe nava „I. M. Şokalski", ra PARIS 21 (Agerpres)- — matei franceze în Algeria, care
a cărei construcţie va începe în tic. El a subliniat printre altele, cheta a fost lansată cu succes. centrul taifunului Ofelia care s-a TASS transm ite: In seara zi înăbuşă de peste şase ani prin
vietic va spori producţia chimică 1961 pe rîul Vahş. Darea în ex dezlănţuit la sîîrşitul lunii no lei de 20 decembrie, preşedinte torţa- armelor mişcarea de eli
cu 41 la sută în cel de^al trei ploatare a acestei centrale elec că pentru plata pensiilor în 1961 Nava „I. M. Şokalski" efec iembrie s-a determinat cu ajuto le Franţei, de Gaulle, a ros berare naţională a poporului al-
trice, a spus el, va revoluţiona se alocă fonduri cu 8,7 la sută tuează de aproximativ două luni rul unui radiolocator limita su tit un discurs la posturile de gerian. Aiirmind că Franţa
lea an al septenalului. profilul economiei republicii: va mai mari decît în anul curent. cercetări hidrometeorologice în perioară a nebulozităţii, Ia o al radio şi televiziune, in care s-a „propune pace“ şi că „este ga
ocupat de referendumul ce ur ta să primească în orice moment
Scoţînd în evidenţă dezvol începe o epocă de dezvoltare a ; titudine de 12 km. mează să aibă loc la 8 ianua pe reprezentanţii celor care lup
industriei chimice, metalurgice, In lucrările de cercetări, co rie in problema organizării ad tă împotriva ei“, preşedintele
tarea lucrărilor capitale în re electrotehnice şi a altor ramuri Un triumf al prieteniei popoarelor ministrării Algeriei. Franţei a cerut capitularea miş
ale industriei. munică dr. Muromţev, sînt de cării de eliberare naţională. Ast
publică, Iskanderov a anunţat de De Gaulle a vorbit din nou fel, el a declarat că numai după
asemenea începerea construirii E. G u e v a r a d e sp re viziSa sa în fariie so e iaiisfe un ajutor de nepreţuit rachetele despre aşa-zisa „Algerie alge încetarea „ultimelor ciocniri şi
meteorologice. Lansarea lor a riană“, idee care stă la baza atentate“ guvernul francez va
unei conducte de petrol care va PARIS 21 (Agerpres). — Er- gat să achiziţioneze de la noi devenit deja un procedeu obiş proiectului de lege al guvernu putea discuta cu reprezentanţii
trece pe fundul Mării Caspice nesto Guevara, şeful misiunii e- un milion tone de zahăr“. nuit. Prima rachetă meteorolo lui cu privire la organizarea ad „diferitelor curente“ condiţiile
conomice a guvernului revolu gică lansată în front tropical a ministrării Algeriei. Declarînd în care va li înfăptuită „auto
şi va lega oraşul Baku de impor ţionar al Cubei, a subliniat în Numai intr-un singur an, a permis studierea structurii verti că după ce pacea va fi restabi determinarea libera“ a Algeriei.
interviul acordat unui cores continuat Guevara, am reuşit lită în Algeria, poporul alge-
Acţiuni p ro v o c a to a re ale forţelor să schimbăm întreaga structu rian va avea posibilitatea să-şi In încheierea cuvîntării sale,
maritime militare americane hotărască singur soarta, gene generalul de Gaulle a cerut din
pondent al ziarului „Le Mon ră a comerţului nostru exterior cale a acestui front. ralul de Gaulle a subliniat tot
AÎOSCOVA 21 (Agerpres). — Afacerilor Externe al U.R.S.S. de“, miarea însemnătate oare o în faţa agresiunii imperialiste. Nava de cercetări îşi menţine nou alegătorilor să acorde in
TASS transm ite: Guvernul so ambasadei S.U.A. se spune că are pentru Cuba acordul co In anul 1960, 60 la sută din co odată că Franţa consideră rela
vietic a cerut guvernului S.U.A. acţiunile distrugătorului ameri mercial sovieto-cuban încheiat merţul nostru exterior îl repre ruta spre sud. In curînd ea va timpul referendumului din 8 ia
să pedepsească aspru pe cei ce can faţă de motonava comercia recent la Moscova şi vizita sa zintă comerţul cu ţările capita ancora într-un port din insulele ţiile sale cu Algeria ca o „aso
în ţările socialiste. liste, iar 40 la sută — cu ţările Fidgl, unde expediţia se va opri nuarie sprijin „masiv“ politicii
s-au făcut vinovaţi de acţiunile lă sovietică „Faleştî“ nu pot îi „Vizita mea, a spus el, este socialiste (numai cu patru ţări pentru o scurtă odihnă după cele ciaţie“. guvernului în problema Alge
provocatoare ale distrugătorului calificate altfel decît ca provo un triumf al relaţiilor dintre socialiste). In anul 1961 vom două luni de activitate. El a elogiat „serviciile“ ar riei. ‘ - - v- ¦
nr. 817 aparţinînd forţelor mari catoare. care încalcă principiul ţările noastre, un triumf al face comerţ cu toate ţările so
time militare ale S.U.A. care, libertăţii navigaţiei în largul prieteniei popoarelor, o demon cialiste fără excepţie. Noi, vom
la 4 noiembrie a simulat în mării şi normele elementare ale straţie a faptului că întregul primi din partea lagărului so Prima parte a sesiunii
lagăr socialist se străduieşte să cialist toate mărfurile principa
Marca Mediiterană timp de o dreptului internaţional.
ajute prin toate forţele revo le. In prezent sîntem apăraţi de
oră un atac împotriva motona Guvernul sovietic, se subli luţia eub'ană. se înţelege, Uni orice' manevre ale ţărilor capi G enerale a O. N. U. Ş l833!!
vei comerciale sovietice „Fă niază în notă, speră că guvernul unea Sovietică1 cea mlai puter taliste.
leşti“, care naviga spre Odesa nică ţaTă ne poate ajuta mai
S.U.A. va lua măsuri pentru a Uniunea Sovietică’, a 'subliniat
împiedica în viitor asemenea ac
venind din Marsilia, ţiuni faţă de navele comerciale mult decît' altele. Noi am sem şeful misiunii cub'ane, este de încheiat lucrările
.V?
i In nota adresată de Ministerul sovietice. nat acorduri Ou toate ţările, d'e partea noastră în lupta pentru
% 's- pildă cu.' China care s-a obli inciepenldenţă. *»•!-•“"
¦t NEW YORK 21 (A gerpres)— El trebuie să ţină seama că tlemens agreement". S-a stabi
In şedinţa plenară din după-a- mai puţin de jumătate din ţări lit că Liberia se alege pe o' pe
Situaţia din Laos Dezlănţuirea unui conflict miaza zilei de 20 decembrie a le membre ale O.N-U. au votat rioadă de un an, iar la cea de-a
Adunării Generale a O.N.U.; au în favoarea noilor însărcinări 16-a sesiune se vor ţine alegeri
HANOI 21 (Agerpres). — ţionare. Războiul dezlănţuit în luat cuvîntul delegaţii Indiei şi ale secretarului general care ar speciale pentru Irlanda tot pe
TASS transm ite: Postul de ra Laos de imperialiştii americani mondial poate fi împiedicată U.R.S.S. pentru a-şi motiva vo consolida situaţia existentă din o perioadă de un an. Totodată
dio al guvernului laoţian legal ameninţă pacea în Indochina şi tul în legătură cu proiectele de Congo. In acelaşi timp aproxi delegatul U.R.S.S-, V. A. Zorin
— „Vocea Laosului“ a declarat în 'Asia de sud-est. R e z o l u ţ i a C. C. a! P. C. I t a l i a n rezoluţii privind problema situa mativ o treime din ţările mem
că este necesar să se întruneas ţiei din Congo. bre ale O.N.U., printre care se a arătat că un asemenea acord
In prezent imperialiştii ame ROMA 21 (Agerpres). — Co gului partid să intensifice lupta află principalele state africane depăşeşte cadrul Cartei O.N.U.
In timp ce problema situaţiei şi de aceea nu poate ii conside
că grabnic reprezentanţii ţărilor ricani şi reacţionarii tailandezi, mitetul Central al Partidului pentru pace, pentru dezarmare, din Congo, a declarat reprezen şi asialice, au criticat cu aspri rat ca fiind obligatoriu pentru
tantul Indiei, Krishna Menon,
participante la conferinţa de la împreună cu clica trădătoare din Comunist Italian a adaptat o pentru coexistenţă paşnică, re continuă să rămîriă pe ordinea me activitatea secretarului ge delegaţii.
Geneva pentru Indochina din a- Laos, au dezlănţuit o agresiune rezoluţie îtn care aprobă activi levă gravitatea faptului că gu de zi a sesiunii, organele neral şi au cerut schimbări ho- Adunarea Generală a trecut
nul 1954’ făţişă împotriva acestei ţări, au tatea delegaţiei sale la Consfă vernul italian sprijină în pre O.N.U. s-au dovedit a li inerte. tărîte în Congo, restabilirea
atacat capitala Vientiane urmă tuirea de la Moscova a repre zent planurile imperialiştilor a- activităţii parlamentului şi gu în continuare la alegerea celui
Situaţia în Laos, subliniază rind să răstoarne guvernul le zentanţilor partideior comunis mericani de creare a aşa-nu|mi- Făcind bilanţul discuţiilor, vernului, a tuturor normelor de-al 6-lea membru al Consiliu
! ostul de radio, a devenit ex: te şi muncitoreşti şi documen telor „forţe atomice europene“, reprezentantul U.R.S.S., V. A. constituţiei şi curmarea hotărî- lui social şi economic. împotri
va candidaturii Indiei puterile
trem de gravă în urma agresiu gal şi săGcreeze in locul lui un tele adoptate la Consfătuire. precum şi colonialismul fran Zorin a declarat că consideren tă a amestecului colonialiştilor occidentale au prezentat candi
nii directe a imperialiştilor a- cez. C.C. cheamă toată organi tele expuse de delegaţia sovieti în viaţa poporului congolez. datura Belgiei. Intrucît nici In
mericaai, a partenerilor lor tai- guvern marionetă in scopul Comitetul Central al Partidu zaţiile de partid şi pe toţi co că in problema Congoului coin dia, nici Belgia n-au întrunit
landşzi şi a altor grupări reac lui Comunist Italian este întru- muniştii să se încadreze ime cid în mare măsură cu punctul Apoi, Adunarea Generală a majoritatea necesară de voturi
înfăptuirii planurilor lor mon totul de acord cu teza că în diat în lupta împotriva planu trecut la discutarea altor punc s-a propus ca alegerile să fie a*
struoase. momentul de faţă poate fi îm rilor forţelor fasciste', colonia de vedere al acelor ţări asiati te de pe ordinea de zi. S-a pro minate pentru cea de-a doua
piedicată dezlănţuirea unul con liste şi reacţionare din Europa ce şi africane care sînt sincer cedat la alegerea celui de-al parte a lucrărilor celei de-a 15-a
Adunarea activului organizaţiei flict mondial, poate fi instau occidentală în lupta pentru in interesate în asigurarea inde sesiuni a Adunării Generale,
rată coexistenţa paşnică şi poa dependenţa Algeriei, pentru li pendenţei politice şi a integri treilea membru nepermanent al care se va deschide ia martie
beriineze a P. S. G . te fi propusă drept ţel real ex tăţii teritoriale a acestei tinere Consiliului de Securitate. Dat 1961.
cluderea războiului din practi chidarea bazelor atomice stră republici africane. Totodată, po fiind faptul că ţările Asiei şi
BERLIN 21 (Agerpres). — consacrat raportul problemei ca Societăţii omeneşti încă îna ziţia reprezentanţilor puterilor Africii s-au pronunţat împotri -ir
La 19 decembrie, la Berlin a a- Berlinului occidental. inte de victoria socialismului pe ine de pe teritoriul Italiei, pen va candidaturii Portugaliei, a-
vut loc o adunare a activului plan mondial. tru o nouă orientare a politicii occidentale şi a aliaţilor lor a ceasta a lost nevoită să şi-o re NEW YORK 21 (Agerpres):
organizaţiei beriineze a Partidu Hermann Matern, membru al externe a ţării. arătat că ele, ca şi in trecut, tragă. In locul Portugaliei gru La 21 decembrie la ora 0,57, ora
lui Socialist Unit din Germania, Biroului Politic al G.C. al Comitetul Central al Partidu nu intenţionează să renunţe la pul ţărilor afro-asiatice a pro New Yorkului (ora 7,57, ora
consacrată discutării rezultate P.S.U.G., luînd cuvîntul la' a- lui Comunist Italian este de a- C. C. al Partidului Comunist promovarea politicii subversive pus candidatura Liberiei. Dar, Bucureştiului), s-a încheiat pri
lor Consfătuirii de la Moscova eord cu aprecierea făcută de Italian îşi exprimă convingerea faţă de Republica Congo, nu in din cauza opoziţiei puterilor oc ma parte a lucrărilor celei ae-a
ă reprezentanţilor partidelor co dunare, a vorbit despre impor Declaraţia Consfătuirii asupra că importanţa Declaraţiei şi A- tenţionează să renunţe la încer cidentale ea n-a reuşit să întru 15-a sesiuni a Adunării Gene
muniste şi muncitoreşti. După tanţa Declaraţiei Consfătuirii cările de a o readuce în situa: nească majoritatea necesară a rale a O.N.U.
cum anunţă ziarul „Neues Deut sarcinilor ce stau în faţa cla peluilui către popoarele din lu ţia de colonie. Dar indiferent cu voturilor. Liberiei i-a fost opusă
schland“, ’Paul Verner, prim- de la Moscova a reprezentanţi mea întreagă, adoptate de Con ce cuvinte şi-ar camufla puteri candidatura Irlandei.' Intrucît Intrucît discutarea mai mul
. secretar al Organizaţiei distric sei muncitoare din ţările capi sfătuirea do la Moscova, va fi le coloniale adevăratele lor sco după cîteva tururi de . scrutin tor probleme, inclusiv a proble
lor partidelor comuniste şi mun apreciată în modul cuvenit de puri faţă de Congo, a subliniat nici Liberia, nici Irlanda n-au mei dezarmării şi problemei
tuale Berlin a P.S.U.G., care citoreşti. taliste înaintate şi asupra rolu forţele democratice şl socialiste reorezentantul U.R.S.S., ele nu întrunit majoritatea necesară de Congoului, nu s-a terminat, se
vor reuşi să înşele opinia pu voturi, ele au ajuns la un „gen- siunea îşi va relua lucrările la
a luat cuvîntul la adunare, şi-a Participanţii la adunare au a- lui important al clasei munci din Italia, că aceste documen blică mondială. 7 martie 1961-
toare. te vor constitui baza întăririi
probat in unanimitate această unităţii şi vor fi utile nu nu Secretarul general, a spus în
Declaraţie. Comitetul Central al Partidu mai comuniştilor, ci şi tuturor qontinuare V. A. Zorin, trebuie
să tragă învăţăminte serioase
lui Comunist Italian cere între-
italienilor care luptă pentru din discutarea problemei congo-
pace, democraţie, progres social. 1 leze şi din votarea rezoluţiilor.
¦sat ¦MOSCOVA 21 (Agerpres). — TASS vitoare la planul economiei naţionale
transmite : Un grup de oameni de şi Ia bugeiul pe anul 1961, precum
in Senatul italian ştiinţă de seamă sovietici printre care şi la îndeplinirea planului pe anul
academicienii Alexandr Nesmeianov, 1959. Raportul asupra primului punct
R aporfu! lui Segni cu p riv ire a Alexandr Topciev, Nicolai Semenov, de pe ordinea de zi a fost pre
Evgheni Fedorov, Bobodjan Gaîurov, zentat de deputatul Fugeniusz Einen-
politica externă a Italiei protestează cu hotărîre într-o scri kel (P.M .U.P.).
soare publicată în numărul din 21 de
ROMA 21 (Agerpres). — La 20 de dar a cerut senatului j(să nu acorde cembrie al ziarului „Pravda“ împo PRAGA 21 (Agerpres). Agenţia Ce-
importanţă^ bazelor militare străine“ triva crimelor monstruoase ale co teka anunţă că echipa de mineri con*
cembrie, ministrul Afacerilor Externe al deoarece, potrivit celor afirmate de lonialiştilor în Algeria şi Congo. dusă de Rarei Ranter de la mina
el, „ele nu prezintă nici o primejdie Dukla de lîngă Orlova, lucrînd cu o
Italiei, Segni a prezentat în Senatul pentru populaţia civilă“. LENINGRAD 21 (Agerpres). — combină sovietică „Donbas" a stabilit
TASS transmite : La 20 decembrie un nou record mondial la extracţia de
italian un raport cu privire la politica Trecînd apoi la problema colonială, la Uzina de construcţii metalice din cărbune. In 27 de zile echipa a ex
Segni a declarat că Italia recunoaşte Leningrad s-au încheiat cu succes în tras peste 38.000 tone de cărbune. Re
externă a Italiei. Segni a declarat că dreptul poporului algerian la autode cercările la banc ale turbinei cu a- cordul anterior, aparţinînd aceleaşi e-
terminare, adăugind că guvernul ita bur cu un singur arbore cu o putere ehipe a fost de 37.632 tone.
„există diferite metode de a menţine lian a recomandat Franţei să ducă tra de 325 M.W. După cum a declarat
tative deoarece problema algeriană nu unui corespondent al agenţiei TASS LONDRA 21 (Agerpres). — TASS
pacea“ şi că, după părerea guvernului poate fi rezolvată prin forţă. Segni Vasiii Naumov, proiectant-şef al uzi transmite: La 20 decembrie a sosit la
nu a putut însă să explice de ce re nei, potrivit datelor publicate, aceas Londra scriitorul sovietic M.A. Şolohov
italian „cea mai eficientă“ din aceste prezentantul Italiei a votat împotriva ta întrece cu 75 M.W. puterea maximă împreună cu familia sa. Şolohov va
rezoluţiei afro-asiatice în problema al a turbinei cu abur cu un singur ar vizita Anglia timp de 10 zile.
metode — nu este dezarmarea gene geriană prezentată în Somitetul Politic bore, construită în S.U.A. de către
al O.N.U. şi a aprobat în mod făţiş firma Westinghouse, care pină în pre PARIS 21 (Agerpres). — După cum
rală şi totală, ci „menţinerea echili politica autorităţilor franceze în A lg e-, zent era considerată un record. anunţă corespondentul agenţiei France
ria. Presse din Dar-Es-Salam (Tanganica),
brului forţelor opuse una alteia“. VARŞOVIA 21 (Agerpres). — După la 19 decembrie s-a încheiat greva
In încheiere Segni s-a pronunţat pen cum anunţă agenţia PAP, Ia 20 de celor 1.500 de muncitori africani de
Ministrul Afacerilor Externe al Ita tru continuarea cursei înarmărilor, de- cembrie s-a deschis sesiunea Seimului la minele de diamante din Wilianson,
clarînd că „Italia nu poate să nu-şi care a durat 12 zile. Administraţia a
liei a respins categoric ideea neutra reafirme dorinţa de a aduce o con Republicii Populare Polone, avînd pe fost nevoită să satisfacă revendicări
tribuţie ia întărirea apărării Occiden le greviştilor cu privire la sporirea
lităţii, întrucît potrivit logicii sale, du tului“. ordinea de zi proiectele de lege pri« salariilor.
cerea unei politici de neutralitate ar
necesita din partea Italiei... „cheltuieli
uriaşe pentru înarmare independentă“.
Segni a spus că în principiu Italia
este pentru dezarmare şi pentru crea
Fomcilc clin R. F. Germană luptă împotrivă înarmării atomice a Bundeswehrului. Recent rea unor zone de înarmare limitată. El
a avut loc la Lubeck (R.F.G.) o mare adunare de protest la care au participat 400 delegate
din ambele state germane precum şi numeroase invitate din Anglia, Danemarca, Suedia şi Nor- a declarat însă că guvernul italian este
vegia. totodată împotriva interzicerii armelor
IN FOTO: Aspect d e la adunarea d e la Lubeck. In-dreapta sus, salutul femeilor engle
atomice. ‘
ze este adus de d-nâ Dates.
Vorbitorul mi a negat faptul că în
Sardinia se află trupe vest-germane,
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188i 189) 75, Taxa plătită ia conloan apiobării Direcţiunii Generale PJ.IJL nr, 263.320 din o noiembrie 1949, « !Tjgarulj Întreprinderea Sol !grafică Äl. Mai“ » Deva, ,^r