Page 73 - 1960-12
P. 73
Bihfio-teca •G'.-.ntrală.i
a Hunéeieaan !>eva '
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! D e s c h i d e r e a c e l e i c!e»a I X -a s e s i u n i
a M arii 1 M a p o n a le
Consfătuirea de Ia Moscova—eveniment .Joi 22 decembrie s-au deschis lucrările celei 2. Proiectul de lege pentru îmbunătăţirea îtm
de-a 9-a sesiuni din attuala legislatură a Marii părţirii administrative a teritoriului Republicii
de însemnătate istorică mondială Adunări Naţionale. Populare Romîne.
Darea de seamă a tovarăşului Gheorghe Deputaţii au primit cu puternice aplauze pe 3. Proiectul de lege pentru modificarea arti
la plenara din 19-20 decembrie 1960 a C. C. al P.M. R. conducătorii partidului şi statului. colelor 18, 19 şi 39 din Constituţia Republicii
Populare Romîne.
La plenara din 19-20 decembrie a.c. a O.C. al rîtor al dezvoltării societăţii omeneşti. Pe scară in toată vigoarea lupta împotriva oricăror forme ale In loja din dreapta incintei au luat loc tova
P.M.R., tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a pre răşii : Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, 4. Proiectul de lege pentru ratificarea decrete
zentat o dare de seamă cu privire la Consfătuirea ternaţională precumpănesc din ce în ce. mai mult ideologiei burgheze, ale naţionalismului şi şovinis Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Boriiă- lor emise de Prezidiul Marii Adunări Naţionale.
reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti, Nicojae Ceauşescu, Alexandru Drăghici, Dumi
care a avut loc la Moscova, şl cu privire la acti forţele socialismului şi ale păcii, limitînd conside mului. ale anticomunismului, pentru triumful ideo tru Coliu, Leonte Răutu, general de armată Din însărcinarea Consiliului de Miniştri al
vitatea desfăşurată la Consfătuire de delegaţia Par rabil posibilităţile de acţiune ale imperialismului. logiei marxist-Ieniniste. Politica de coexistenţă paş I.eontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Mihai Dalea. R. P. Romîne, tovarăşul Aurel Vijoli, ministrul
tidului Muncitoresc Romîn. Redăm în rezumat acea Consfătuirea a ajuns la concluzia, pe deplin justă, finanţelor, a prezentat proiectul Bugetului de
că, în epoca contemporană, principalul conţinut, di nică nu înseamnă cîtuşi de puţin împăcarea inte In loja din stingă incintei au luat loc tova Stat al R. P. Romîne pe anul 1961.
stă expunere. recţia şi particularităţile principale ale dezvoltării reselor de clasă ale burgheziei şi proletariatului, re ră ş ii: Ion Gheorghe Maurer, MihaiI Ralea, An
Consfătuirea de la Moscova a reprezentanţilor societăţii omeneşti sînt determinate nu de forţele nunţarea la lupta ideologică anticapitalistă. ton Moisescu, Gheorghe Stoica şi ceilalţi mem Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, membru al Bi
imperialismului, ci de sistemul socialist mondial, de bri al Prezidiului Marii Adunări Naţionale. roului politic şi secretar al G.G. al P.M.R., ă
partidelor comuniste şi muncitoreşti — a spus to forţele care luptă împotriva imperialismului, pentru Interesele dezvoltării mai departe a mişcării co prezentat proiectul de lege pentru îmbunătăţirea
varăşul Gh. Gheorghiu-Dej — la oare, din însăr muniste şi muncitoreşti cer să se continue şi de La deschiderea sesiunii au asistat şefi ai mi împărţirii administrative a teritoriului Republicii
cinarea Comitetului Central, a participat şi dele acum înainte lupta împotriva revizionismului, care siunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Au Populare Romîne.
gaţia partidului nostru, are o importanţă istorică rămîne pericolul principal în mişcarea muncitorească fost de faţă, de asemenea conducători ai institu
pentru mişcarea comunistă internaţională. Ea a su ţiilor centrale, ai organizaţiilor obşteşti, frun Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele
pus unei profunde analize marxist-Ieniniste proble taşi în muncă din întreprinderile ©aipitalei, oa Prezidiului Marii Adunări Naţionale a prezentat
mele fundamentale ale epocii contemporane şi ale meni de ştiinţă şi cultură, ziarişti romîni şi co proiectul de lege pentru modificarea articolelor
strategiei şi tacticii actuale a partidelor comuniste respondenţi ai presei străine. 18, 19 şi 39 din Constituţia Republicii Populare
şi muncitoreşti. Romîne.
Tovarăşul Constantin Pîrvulescu, preşedintele
Referindu-se la Declaraţia Consfătuirii de la Mos Manii Adunări Naţionale a1deschis lucrările se După şedinţă sesiunii, comisiile economico-îi-
cova din 1957, vorbitorul a arătat că tezele acesteia siunii. nănaiiară, administrativă şi juridică s-au întrunit
au fost confirmate de desfăşurarea situaţiei interna
ţionale în ultimii trei ani şi ele continuă să rărnînă Ma'rea Adunare Naţională a adoptat în una pentru a examina problemele de pe ordinea de zi.-
în vigoare, ca îndreptar în activitatea partidelor nimitate următoarea ordine de z i :
comuniste. Lucrările _sesiun;i| continuă vineri cînd vor
1. Proiectul de lege pentru aprobarea Bugetu avea loc discuţii asupra punctelor de pe ordinea’
In darea de seamă se subliniază însemnătatea lui de Stat pe anul 1961. de zi.
Intîlniriî de la Bucureşti a reprezentanţilor celor 51
partide comuniste şi muncitoreşti, care au luat parte (Ager preş)’.
la Congresul al IlI-lea -al partidului nostru, întîl-
nire care a constituit o mare manifestare a uni socialism. internaţională, împotriva dogmatismului şi sectaris Cu planul anual în
tăţii mişcării comuniste mondiale pe baza princi
piilor marxist-Ieniniste. La întîtnire, partidele fră Această concluzie are o imensă fmportanţă poli mului, care într-o etapă sau alta a dezvoltării unor S. M. TeSiuc
ţeşti au fost de acord ca, în luna noiembrie, cu
prilejul aniversării Marii Revoluţii Socialiste din tică, ea ne arată că astăzi pot fi rezolvate într-un partide pot de asemenea să devină pericolul prin
Octombrie, să aibă Ioc la Moscovia o nouă Consfă
tuire, la care să participe reprezentanţii partidelor mod nou, cum nu era posibil înainte vreme, pro cipal dacă nu vor fi combătute cu consecvenţă, pre Furnalul nr. 2 a intrat In cursul zilei de ieri, colec ior tehnico-organizatorice pe
comuniste şi muncitoreşti din întreaga lume. blemele fundamentale ale politicii internaţionale şi cum şi împotriva oricăror forme ale oportunismu tivul I.M. Teliuc şi-a îndeplinit care le-au aplicat In cursul a-
îndeosebi problema cea mai arzătoare a timpului lui în mişcarea muncitorească, a oricăror defor în funcfiune planul anual la producţia glo
La Consfătuirea partidelor comuniste şi muncito nostru: problema păcii şi războiului. mări şi abateri de la marxismul creator. bală pe anul 1960. In afară de cestui an şi a desfăşurării u-
reşti care s-a deschis la 10 noiembrie 1980 la Krem La Combinatul siderur aceasta, in primele 11 luni ale nei însufleţite întreceri socialis
lin, au participat reprezentanţi ai 81 de partide co In darea de seamă se subliniază că, pentru prima In darea de seamă se arată că cercurile imperia gic Hunedoara, după exe anului, el a realizat o econo te între brigăzi, sectoare şi pe
muniste şi muncitoreşti din cele 87 cîte există în dată în istorie, împotriva războiului luptă forţe uriaşe liste nu şi-au ascuns speranţele şi dorinţele ca cutarea reparaţiei capita mie suplimentară la preţul de profesii.
prezent în întreaga lume. Cele mai multe delegaţii şi organizate: puternica Uniune Sovietică, întregul această Consfătuire să ducă la zdruncinarea uni le, a intrat ieri în funcţiu cost de 639.000 lei.
au fost conduse de primi secretari ai comitetelor lagăr socialist; un număr mereu crescînd de state tăţii partidelor comuniste şi a ţărilor lagărului so ne furnalul nr. 2. Dintre sectoarele minei, cele
centrale ale partidelor frăţeşti. întreaga istorie a iubitoare de pace din Asia, Africa, America Latină: cialist. Presa imperialistă era plină, săptăinîni în Acest succes al minerilor es mai frumoase rezultate le-a în
mişcării muncitoreşti n-a cunoscut un forum inter tregi, de tot felul de pronosticuri, speculaţii şi ca Datorită experienţei oiş te o urmare firească a măsuri- registrat colectivul sectorului
naţional atît de larg şi de reprezentativ ca această tigate la executarea repa II.
Consfătuire. Delegaţii au păşit la lucru conştienţi clasa muncitoare internaţională şi organizaţiile el lomnii cu privire la desfăşurarea şi rezultatele dez raţiilor altor agregate si
de răspunderea cele incumbă şi de menirea istorică derurgice şi ca urmare a
ce revine acestei Consfătuiri, convocată în condi in primul rînd partidele comuniste; mişcarea de eli baterilor Consfătuirii. organizării mai judicioase
ţiile creşterii continue a forţelor socialismului şi a locurilor de muncă, co
adîncirii crizei generale a sistemului capitalist, eînd berare naţională a popoarelor din colonii şi din ţă Un cunoscut comentator american declara că lectivul secţiei de montaj
în faţa partidelor marxist-Ieniniste şi a mişcării co şi reparaţii siderurgice a-
muniste în ansamblul ei se pun probleme deosebit rile dependente: mişcarea mondială a luptătorilor „conferinţa de Ia Moscova a lăsat nerezolvate pro parţinînă secţiei mecanic Fabrica de ciorapi „Sebeşul“
de complexe, legate de lupta pentru victoria socia şef din combinat, a execu
lismului şi pentru salvarea omenirii de război. pentru pace: ţările neutre, care se manifestă pen bleme importante ale lumii comuniste“, iar ziarul tat reparaţia capitală a Colectivul fabricii de ciorapi brie a.c., să îndeplinească pla-,.
tru coexistenţă paşnică. englez reacţionar „Daily Telegraph“ dezvăluia care furnalului nr. 2 în numai „Sebeşul“ din Sebeş, aplicînd nul producţiei globale pe anul
La dezbaterile Consfătuirii, a arătat tovarăşul este substratul interesului atît de intens al cercu 26 zile, ceea ce constituie în producţie metode avansate 1960. Productivitatea muncii pe'
Gh. Gheorghiu-Dej, au luat parte activă delegaţii Prin eforturile unite ale tuturor forţelor iubitoare rilor capitaliste faţă de dezbaterile din mişcarea co un record la reparaţiile de muncă şi desfăşurînd larg cap de muncitor a fost realizată
tuturor partidelor reprezentate la Consfătuire. O de pace războiul mondial poate fi preîntîmpinat, în munistă internaţională. ,,0 forţă divizată — scria capitale ale furnalelor, in întrecerea socialistă între bri in acest an in proporţie de 101
puternică impresie asupra participanţilor au pro tărirea continuă a forţelor socialismului şi păcii des- acest ziar — este o forţă slăbită şi acest lucru este timpul economisit prin re găzi, echipe şi pe profesii, a la sută.
dus cuvîntările strălucite rostite de tovarăşul N. S- chizînd omenirii perspectiva excluderii războiului de natură să bucure apusul“. paraţia înainte de termen reuşit ca in ziua de 19 decem
Kruşciov, în numele delegaţiei P.G.D.S. Delegaţii mondial din viaţa societăţii încă înaintea victorie!
care au luat cuvîntul au dat o înaltă apreciere Trebuie — a spus vorbitorul — să apreciem ca a furnalului, se pot produ
acestor cuvîntări. ce în plus cel puţin 500
-Reprezentanţii partidelor frăţeşti, în expunerile depline a socialismului pe pămînt. unul din cele tnaj importante rezultate ale Consfă tone fontă.
lor cu un conţinut bogat, variat şi multilateral, au
împărtăşit experienţa dobîndită în activitatea revo Declaraţia Consfătuirii subliniază că cercurile tuirii faptul că aşteptările duşmanilor păcii şi so O nouă gospodărie
luţionară pe care o desfăşoară partidele lor, po
trivit cu particularităţile şi condiţiile specifice ale agresive imperialiste continuă să primejduiască pa cialismului au primit o lovitură dintre cele mai pu colectivă in Vaiea Jiului
fiecărei ţări, călăuzîndu-se după principiile marxism-
leninismului. Cuvîntările delegaţilor au demonstrat cea lumii: puterile imperialiste — în primul rînd ternice. Partidele marxist-Ieniniste vor păzi şi pe ieri a avut loc la sîngă-
maturitatea politică şi ideologică crescută a parti tin, raionul Sebeş, inaugu
delor comuniste, întărirea influenţei lor politice şi Statele Unite ale Americii — intensifică cursa înar viitor unitatea şi coeziunea lor, principala chezăşie rarea gospodăriei agricole In cursul zilei de ieri şi-a în lui că prin măsurile luate, au
a capacităţii lor organizatorice, fidelitatea faţă de colective din localitate, in deplinit planul pe anul 1960 co sporit considerabil productivita
ideile marxism-leninismuluî, spiritul internaţionalist mărilor, plănuiesc extinderea armamentului termo a tăriei mişcării comuniste şi a victoriei socialismului. lectivul sectorului I al minei U- tea muncii.
de care sînt pătrunse. gospodărie au intrat 210 ricani. Astăzi, extrag ultimele
nuclear şi a bazelor militare, încearcă să înăbuşe Darea de seamă se referă la răsunetul uriaş pro familii cu peste 900 nec tone de cărbune in contul aces Din 21 decembrie lucrează In
Discuţiile purtate au constituit o valoroasă con tare tei'en. tui an colectivele sectoarelor I contul anului viitor şi colectivul
tribuţie Ia analizarea de pe poziţiile marxism-leni- lupta popoarelor pentru libertate şi independenţa na dus în întreaga lume de Declaraţia şi Apelul Con B Lupeni şi II Aninoasa. oficiului raional P-T.T.R. Petro
nismului creator a problemelor fundamentale ale Recenzie şani. In primele 11 luni ale a-
contemporaneităţii: caracterizarea epocii contempo ţională. sfătuirii de la Moscova, care exprimă sentimentele Succesul minerilor din aces nului, el a realizat o economie
rane, coexistenţa paşnică între state cu sisteme so Joi după-amiază, in sa te sectoare se datorează faptu •la preţul de cost de'30.500 lei.
ciale diferite, căile preîntîmpinării unui nou război De aici decurge necesitatea demascării şi zădăr şi năzuinţele cele mai arzătoare ale tuturor popoa la Clubului din Gurabar-
mondial, mişcarea de eliberare naţională şi căile de za a avut loc o interesantă
dezvoltare a ţărilor foste coloniale şi dependente, nicirii planurilor agresive ale cercurilor imperialiste, relor. Masele muncitoare din toate ţările au primit recenzie pe marginea ro
formele de trecere de la capitalism la socialism şi altele. manului „Bătălie în marş“
întărirea continuă a vigilenţei împotriva uneltirilor cu însufleţire documentele Consfătuirii, în care văd a scriitoarei sovietice Ga-
Intr-o atmosferă de mare însufleţire a avut loc, lina Nicolaeva. Organizată
în ziua de 1 decembrie, ultima şedinţă a Consfă de război. In interesul menţinerii păcii în întreaga o puternică armă de luptă pentru interesele lor vi de conducerea bibliotecii
tuirii, în care şefii delegaţiilor an semnat, în nu din localitate, recenzia s-a
mele partidelor lor, Declaraţia Consfătuirii repre lume este necesar cel mai larg front unic al parti tale, împotriva oricărei asupriri şi exploatări naţio bucurat de o caldă apre
zentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti şi ciere.
Apelul către popoarele din lumea întreagă, demon- zanilor păcii, al luptătorilor împotriva politicii impe nale şi sociale, pentru pace, democraţie şi socia
strînd încă odată unitatea de monolit a mişcării
comuniste mondiale, fidelitatea ei nemărginită faţă rialiste de agresiune şi război, politică inspirată de lism. Aceste documente au fost salutate cu simpa
de ideile marxism-leninismului, hotărîrea fermă de
a păzi ca lumina ochilor unitatea ei de luptă. imperialismul american. Pacea poate fi menţinută şi tie de către reprezentanţi ai celor mai diferite or 211 lingouri laminate pe schimb
In darea de seamă se face o profundă analiză a un nou război poate fi preîntîmpinat prin acţiunile ganizaţii obşteşti şi cercuri largi ale opiniei pu Muncind cu entuziasm, co lectivul de muncitori, inginşri şi
istoricelor documente adoptate de Consfătuire, care tehnicieni din schimbul condus de ing- Nicolae Safaliu, de la
sînt rodul muncii colective a tuturor partidelor par unite şi energice ale tuturor forţelor iubitoare de pace. blice mondiale, care apreciază documentele Consfă laminorul bluming 1.000, a reuşit să înregistreze cel mai
ticipante, o generalizare a experienţei multilaterale înalt virf de producţie din isto ria acestui modern ag reg at:
a întregii mişcări comuniste mondiale. Declaraţia Proclainînd ca principală sarcină a partidelor co tuirii drept o nouă dovadă a consecvenţei şi per 271 lingouri laminate pe schimb — ţaţă de 228 oît şe realiza pîoă
Consfătuirii reprezintă un document-program al acum.
mişcării comuniste internaţionale, de excepţională muniste lupta pentru apărarea păcii, Declaraţia Con severenţei politicii de pace dusă de ţările lagărului
importanţă teoretică şi practică, un ghid care ajută Acest succes se datoreşte creşterii vitezei de laminare, a-
fiecărui partid să se orienteze corespunzător con sfătuirii confirmă pe deplin justeţea şi eficacitatea socialist, de partidele comuniste. provizionării ritmice cu lingo uri şi remedierii defectelor in
diţiilor specifice în care acţionează. timpul cel mai scurt.
luptei pentru coexistenţă paşnică dusă cu consec Primul ministru al Indiei, Nehru, a declarat în
Intemeindu-se pe tezele Declaraţiei din 1957 şi venţă şi fermitate de partidele comuniste şl mun cadrul unei conferinţe de presă la 15 decembrie: Printre cei care au muncit bine se numără mănevrantul
ale Congreselor XX şi XXI ale P.G.U.S., Declaraţia Nicolae Tornis, cuptorarul Ciaş par Rădoane, maistrul Samoilă
Consfătuirii din noiembrie 1960 dă o caracterizare citoreşti, de ţările lagărului socialist. Principiul le „Declaraţia Consfătuirii de la Moscova subliniază Semciuc, Adrica Ludovic şi alţii.
ştiinţifică a trăsăturilor fundamentale ale epocii con
temporane. Caracteristic astăzi în raportul de forţe ninist al coexistenţei paşnice este singurul principiu necesitatea coexistenţei paşnice, de aceea salut acea
pe arena mondială este creşterea puternică a forţei
şi influenţei internaţionale a sistemului socialist just în relaţiile internaţionale, în condiţiile cînd lu stă Declaraţie“. Preşedintele secţiei internaţionale a
mondial, procesul activ de destrămare a sistemului
colonial, creşterea luptelor de clasă în lumea ca mea este împărţită în două sisteme social-econo- Partidului Socialist din Japonia a dat o înaltă
pitalistă, procesul adînc de decădere şi descompu
nere a sistemului capitalist mondial, care a infrat mice opuse. apreciere Declaraţiei Consfătuirii, subliniind îndeo
într-o nouă etapă a crizei sale generale. Sistemul
Referindu-se Ia analiza făcută în Consfătuire pro sebi faptul că ea pune accentul pe politica de coe Pe SGena sidensrglştitor t a e d o r e n i
socialist mondial s-a transformat în factorul hotă- blemelor esenţiale şi legilor de bază ale dezvoltării xistenţă paşnică, în vederea preîntîmpinării războiului.
sistemului socialist mondial, vorbitorul a arătat că Teatrul de stat din Sibiu, a „Şcoala nevestelor? 'de Molldre.
* . jf- principala constatare ce se desprinde este intrarea Nu mai puţin semnificativă este recunoaşterea prezentat ieri, 22 decembrie a.c., Regia artistică este semnată
sistemului socialist mondial într-o etapă nouă a dez torţei şi influenţei sporite a partidelor comuniste,
voltării sale, caracterizată prin aceea că în prezent a mişcării comuniste internaţionale. Ziarul ameri în sala teatrului nou din Hu- de Vasile Brezeanu, artist eme-
nu numai în Uniunea Sovietică, dar şi în celelalte can „New York Times" scrie că un fapt/capital care nedoara., spectacolul cu piesa rit al R.P.R.
ţări ale lagărului socialist au fost lichidate posibi reiese din documentele Consfătuirii constă în aceea
lităţile sooial-economice de restaurare a capitalis că „comuniştii sînt mai ferm convinşi decît ori- s
mului. Unitatea şl forţele mereu crescînde ale lagă cînd că reprezintă viitorul. Ei îşi susţin convinge JQzfna coc-sochiinică a C, S. Hunedoara. Aspect general.
rului socialist reprezintă o garanţie de nădejde pen rea referindu-se la o mare varietate de factori care
tru fiecare ţară socialistă împotriva atentatelor reac- merg de la actualul declin economic al Statelor
ţiunii imperialiste şi asigură, în cadrul întregului Uniite şi pînă la eşecurile politice pe care le-am
sistem socialist, victoria deplină a socialismului. 1« suferit în unele ţări străine“. Preşedintele Partidu
darea de seamă se arată că delegaţii tuturor parti lui Social Democrat German, Ollenhauer, a făcut
delor la Consfătuire au relevat rolul de excepţio o declaraţie cu privire Ia necesitatea studierii amă
nală însemnătate pe care l-au avut şi îl au pentru nunţite a Declaraţiei; îndemnînd să se împiedice
întărirea sistemului socialist mondial colaborarea şi prin toate mijloacele răspîndirea continuă a comu
într-ajutorarea frăţească dintre ţările socialiste, aju nismului, el a subliniat că ar fi neserios să se con
torul frăţesc, internaţionalist, acordat permanent de sidere tezele acestei Declaraţii cu privire la vic
către Uniunea Sovietică fiecăreia din ţările lagă toria asupra sistemului oapitatist ca un vis utopic sau
rului .socialist romantic. Iar organul partidului laburist „Tribune“,
apreciază că rezultatele Consfătuirii vor influenţa
Voibitorul a subliniat că dezbaterile Consfătuirii evenimentele mondiale în anii următori.
au demonstrat din nou unitatea şi coeziunea de
nezdruncinat a partidelor comuniste şi muncitoreşti. Aceste recunoaşteri din partea adversarilor ideo- .
logici ai mişcării comuniste constituie încă o do
In Declaraţia Consfătuirii se arată că apărarea ho- vadă a victoriilor pe oare Ie repurtează ideile mar
tărîtă a unităţii mişcării comuniste, pe baza princi xism-leninismului, a forţei pe care o reprezintă pu
piilor marxism-leninismului, ale internaţionalismului ternicul lagăr socialist, unitatea ţărilor socialiste şi
a partidelor comuniste şi muncitoreşti, a rolului
proletar, neadmiterea oricăror acţiuni care ar putea uriaş pe care îl joacă în lumea contemporană clasa
submina această unitate, reprezintă condiţia obliga muncitoare revoluţionară şi avangarda ei, partidele
torie a victoriei în lupta pentru independenţă na comuniste.
ţională, democraţie şi pace, pentru rezolvarea cu
succes a sarcinilor revoluţiei socialiste, ale con Tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a accentuat, în
strucţiei socialismului şi comunismului. Aplicarea în darea de seamă, că pentru partidul nostru, ca şi
relaţiile dintre partidele frăţeşti a normelor leni pentru celelalte partide frăţeşti, dezbaterile şi do
niste, bazate pe egalitate în drepturi şi sprijin reci cumentele Consfătuirii de la Moscova au o uriaşă
proc, asigură unitatea de voinţă şi de acţiune a importanţă teoretică şi practică. Tezele Declaraţiei
mişcării comuniste mondiale. In Declaraţie se arată constituie o nouă confirmare a justeţei liniei poli
importanţa consfătuirilor dintre partidele marxist- tice a partidului nostru, a aprecierilor şi hotărîrilor
Ieniniste pentru schimbul de experienţă şi cunoaş Congresului al IlI-lea al partidului. Luptînd, sub
terea reciprocă a părerilor şi poziţiilor, pentru ela conducerea partidului, pentru avîntul neîncetat al
borarea punctelor de vedere unice pe calea consul economiei şi culturii socialiste, oamenii muncii din
tărilor şi coordonarea acţiunilor comune. ţara noastră îşi vor da neprecupeţit aportul lor, ală
turi de oam enii, muncii din celelalte ţări socialiste,
Partidele participante la Consfătuire au dat în la întărirea continuă a unităţii şi forţei sistemului
unanimitate o înaltă apreciere Partidului Comunist mondial socialist.
al Uniunii Sovietice, oa avangardă a mişcării co-,
muniste şi muncitoreşti mondiale, ca detaşamentul Studierea profundă a documentelor Consfătuirii va
ei ce! mai experimentat şi mai călit. Pentru întreaga contribui la ridicarea nivelului politic, la călirea
mişcare comunistă internaţională are o însemnătate şi înarmarea ideologică a activului de partid, a
principială experienţa acumulată de P.GjU.S. în tuturor membrilor partidului nostru. Ele sînt un
lupta pentru victoria clasei muncitoare, în constru tezaur de noi învăţăminte care îmbogăţesc expe
irea socialismului şi în înfăptuirea construcţiei des rienţa noastră în lupta pentru îndeplinirea sarcini
făşurate a comunismului. Exemplul P.6.U.S. şi so lor construcţiei socialiste şi apărarea păcii.
lidaritatea lui frăţească însufleţesc toate partidele
comuniste în lupta lor pentru pace şi socialism şi In încheiere, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a pro
constituie o expresie a aplicării în practică a prin pus- Comitetului Central al partidului să aprobe De
cipiilor revoluţionare ale internaţionalismului proletar. claraţia şi Apelul către popoarele din lumea în
treabă, adoptate de Consfătuirea de la Moscova.
Darea de seamă subliniază însemnătatea deose
bită acordată de Consfătuirea de la Moscova luptei Aşa cum se arată în Comunicatul cu privire la
şedinţa plenară a G.C. al P.M.R., plenara a apro
partidelor comuniste pe frontul ideologic. Partidele bat în unanimitate documentele adoptate de Con
sfătuire şi activitatea delegaţiei P.M.R. la Consfă
comuniste — a arătat vorbitorul — desfăşoară cu tuire.
