Page 74 - 1960-12
P. 74
pas 2 D:<CMUL SOCIALISMO LUI Nr. 1865
wmaamamajMSMamsmi BBW— pg««
La y j.c . Munca politică şl culturală 01 S M S S IIL E
de m asă —strâns legată «le SOSITE LA REDACŢIE
Zlatna sarcinile ec®n©mlee
Succesele ceferiştilor
Comitetul de partid al U.M.C. noi, oum au f o s t : lansarea pia audiţii colective au fost organi De planificarea judicioasă a activUăfii depind in bună măsură rezultatele muncii co-
Zlatna, a avut şi are o perma nului de producţie po anul 1961, zate cu prilejul transmiterii la Antrenaţi în întrecerea socialistă, ce iectiviştilor in viitor. De aceea, conducerea G.A.C. din Cristur, acordă o deosebită atenţie în
nentă preocupare ţaţă de con lucrările cetei de-a XV-a se radio a cuvîntării tovarăşului feriştii ce deservesc regulatorul de cir tocmirii planului de producţie pentru anul 1961.
ducerea şi îndrumarea muncii siuni a Adunării Generale a Gh. Gheorghiu-Dej la cea de-a culaţie şi mişcare din Simeria, obţin
politice şi culturale de masă în O.N.U. etc. XV-a sesiune a Adunării Gene noi şi importante succese. Astfel, indi In clişeu: Membrii consiliului de conducere discutind asupra prevederilor cuprinse în
toate secţiile şi sectoarele uzi rale a O.N.U. şi cu alte prilejuri. catei ul sarcinii statice a fost realizai proiectul planului de producţie al G.A.C. pe 1961.
nei, pentru antrenarea în aceas Comitetul de partid a organi tn proporţie de 100 la sută, reprezen-
tă activitate a unui număr cit zat periodic plenare cu agitato Un alt aspect al muncii poli lînd o îmbunătăţire de 1,3 Ia sută faţă ~ 1— ...... -....... .................. Iu......... .......... ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 1 B B I H B « ; —
mai mare de muncitori, tehni rii şi secretarii organizaţiilor de tice de masă şi culturale este de aceeaşi perioadă a anului trecut 1¦¦ .. — *.
cieni şi ingineri. bază, în faţa cărora s-au făcut cea desfăşurată pe tărîm artis l.a obţinerea acestor succese au con-
expuneri privind probleme c a : tic. In cadrul spectacolelor pre Iribuit în mare măsură consfătuirile Construcfiile zootehnice
In programul de conferinţe al progresul tehnic, productivitatea zentate de echipa de teatru au finute cu reprezentanţii întreprinderi
comitetului sindicatului din în muncii, problemele situaţiei In rost alese piese c a : „Oaspetele lor beneficiare, în urma cărora acestea să iie grabnic term inate!
treprindere, au fost incluse mai terne şi internaţionale şi altele. tn faptul serii“. „Chestiuni fa folosesc tot mai bine volumul util al i_
multe teme care privesc produc miliare“. Spectacole teatrale vagoanelor. Gospodăriile agricole colecti cu satisfacţie că prevederile co: gospodăriile agricole colective
ţia, productivitatea, muncii şl Fiind temeinic pregătiţi, agi au fost prezentate atît in faţa ve din raionul Haţeg dispun de lectiviştilor privind construcţiile s-au realizat pină acum în în
reducerea preţului de cost, care tatorii au desfăşurat o largă muncitorilor uzinei cit şi în fata Aşa s-a aiuns ca staţia Simeria-că- condiţii favorabile creşterii ani au tost în bună măsură reali tregime 8 grajduri, iar alte 5,
să contribuie la îmbunătăţirea muncă politică de masă In rîn- locuitorilor comunei Zlatna. In lători să-şi realizeze planul global a- malelor de producţie, în special zate. dacă timpul se va menţine favo
continuă a producţiei şi la spo durile muncitorilor, reuşind să-i cadrul programelor prezentate tiual Ia data de 11 noiembrie, staţia a vacilor de lapte şi oilor. De rabil, vor fi date în folosinţă in
rirea interesului muncitorilor mobilizeze la lupta pentru înde de către brigada artistică de G.F.R. Peştiş a realizat la 1 decembrie aceea, ele şi-au prevăzut ca în La gospodăria agricolă colec cel mult 10 zile. S-au mai cons
pentru perfecţionarea procedee plinirea planului de producţie agitaţie, a fost stabilită o tema planul anual al încărcărilor şi expe anul acesta să sporească sim tivă din Sarmizegetusa, bunăoa truit şi amenajat saivane pen
lor tehnologice. Conferinţele: la toate sortimentele şi in mod tică legată de specificul uzinei, dierilor din Combinatul siderurgic Hu ţitor efectivul animalelor de ră, colectiviştii au construit in tru oi la gospodăriile colective
„Gospodărirea socialistă la ritmic. Ca urmare a muncii des au fost abordate probleme lega nedoara, iar de ta 20 noiembrie sta producţie, proprietate obştească. din Crăguiş şi Ostrov si s-a ri
U.M.C. Zlatna“, „Reducerea pre făşurate, angajamentul anual Ia te de educarea .omului in spiri fia C.F.R. Călan lucrează în contul a- Drept rezultat al răspunderii cu numai 4 luni un grajd în care dicat în roşu o maternitate pen
ţului de cost“ şl altele, au fost economii — 800.000 lei — a fost tul moralei comuniste, a dragos nulul viitor. care a fost privită această pro tru 10 scroaie la gospodăria a-
tratate în strlnsă legătură cu depăşit numai în 10 luni cu tei faţă de partid şi patrie. blemă, prevederile stabilite in pot fi adăpostite 150 vite mari.
specificul fiecărei secţii a între peste 160.000 lei. EMIL CREŢU planurile de producţie privind
In cadrul clubului Întreprin creşterea animalelor, nu numai Grajdul prevăzut cu linie deco-
prinderii. Agitaţia scrisă s-a bucurat de derii Zlatna', funcţionează o bi impiegat de mişcare că au fost realizate, dar în cele
Comitetul de partid al uzinei asemenea de atenţia cuvenită. bliotecă centrală. Din totalul mai multe dintre gospodăriile !n raionul Haţeg gricolă colectivă din satul Bre
In toate secţiile stat lozinci a- de 1.900 volume, 340 an carac Ţăranii muncitori învaţă colective au fost chiar depăşite. tea Strei.
a' îndrumat cabinetul tehnic în xate pe Sarcinile trasate de ter tehnic, 685 daracter politlc- Aşa se tace că de la începutul
desfăşurarea muncii de propa Congresul al III-lea al P.M.R., Ide'plogic, Iar 875 beletristice. ¦ i> anului şi pină acum numărul Deşi am intrat în iarnă, la li
gandă tehnică1 şl în dezvoltarea legate de specificul fiecărui loc Biblioteca Centrală are un ma taurinelor a crescut cu 298 ca
mişcării d)e inovaţii şi Naţiona de muncă1, grafice şl panouri cu re număr de cititori. Pentru In vederea cunoaşterii metodelor pete, al vacilor de lapte cu 100 nele gospodării colective lucră
lizări. Ca urmlard, numărul de fruntaşi în prcdu'cţie. Presa cen popularizarea cit mal largă a înaintate de lucrare a pămîntului, -pes capete, al junincilor cu 83 ca
Inovatori şl inovaţii a crescut trală, regională,, precum şi cea cărţilor cuprinse In bibliotecă, te 100 colectivişti şi ţărani întovărăşiţi pete, al ovinelor cu 3.043 cape vil, lumină electrică, pod pentru rile de construcţii pentru adă
mult. Prin apllcar'ea inovaţiilor raională pătrunde în uzină in s-au format în uzină 5 biblio din satele aparţinătoare comunei Vin- te, iar al porcinelor cu 208 ca furaje, camere pentru pregătirea postul animalelor se alia încă
prtolpuse’, s-au obţinut rezultate tr-un tiraj din ce în ce mai teci volante, încredinţate res ţul de Jos, raionul Alba, au fost înca
bune atît în ceea ce priveşte mare’. ponsabililor culturali din cadrul draţi în învăţămîntul agrozootehnic de pete- ... .... furajelor ş. a. i-a costat pe co destul de întîrziate. Aşa stau lu
creşterea capacităţilor rd!e pro comitetelor sindicale de secţii. inasă. Cum era şi iiresc, odată cu
ducţie a instalaţiilor, d t şi In In cadrul uzinei activează. 6 Numărul cititorilor bibliotecilor lectivişti doar 70.000 lei, aceas crurile în satele Bretea Romînă,
reducerea consumurilor Specifi gazete dd perete, din care 5 ale volante este de peste 180. Tn ca La Vinţul de Jos a luat fiinţă un creşterea numărului de ani
ce cie Materii prime şi m ate organizaţiilor de bază şi una drul clubului s-au organizat 6 cerc agrozootehnic, la Sibişenl un cerc male a crescut în aceeaşi mă-, ta ca urmare a folosirii mate Plopi, Demsuş, Găuricea şi Ga
centrală, a comitetului de partid recenzii, un concurs pe temă zootehnic, iar în satele Vurpăr şi Me- sură şi necesitatea de a se asi
riale. şl a comitetului sindicatului în ..Iubiţi cartea“ la care au par reteu, cîte un ciclu de conferinţe agro gura acestora adăposturi cores rialelor din resurse locale şi a laţi, unde lucrările de construc-
Pentru a putea aduce un a- treprinderii. Activitatea gazete ticipat 80 dC tineri, din care, zootehnice. In cadrul primelor lecţii punzătoare pentru perioada de
lor de perete se desfăşoară pe 47 au şi primit insigna de care s-au predat în jurul datei de 5 iarnă. muncii voluntare prestată de —ţie a grajdurilor sau saivanelor
port cit Mal mare în desfăşu baza unui plan legat de sarci „Prieten al cărţii“. decembrie, s-a vorbit cursanţilor des
rarea unei lărgi Munci politice nile specifice ale fiecărei secţii. pre „Sarcinile oamenilor muncii din S-au prevăzut spre executare
de m'asă în vederea’ traducerii Un rol important în combaterea Realizările frumoase obţinute agricultură pentru traducerea în via numeroase obiective printre ca
tn viaţă a hotărMlof partidu unor atitudini nejuste faţă de de muncitorii, tehnicienii şl in ţă a Directivelor celui de-al III-lea re 16 grajduri cu o capacitate
lui şi guvernului, cel 170 de a- muncă şi avutul obştesc îd are ginerii de la U.M.C. Zlatna, atît Congres al P-.M-R.“. de 50—150 vite mari, 7 saiva
gifatori au fost instruiţi pe' Paza colţul satiric al gazetei de pe în ce priveşte îndeplinirea şi de ne pentru oi şi 8 maternităţi
unui program de le'cţii, indicate rete centrale. păşirea planului de producţie la Dr. SORIN STOICA pentru scroafe. Acum, cînd mai
de 'către biroul comitetului ra toate sortimentele, cit şi în rea sînt doar cîteva zile pină la fi:
ional de partid. In afară rde In cadrul întreprinderii, la lizarea de economii, au fost po vicepreşedinte al Sfatului popular nele anului, se poate constata
această’, agitatorii au fost In toate secţiile productive şi auxi sibile datorită antrenării între comunal Vinţul de Jos
struiţi cu regularitate de două liare, există difuzoare ale sta gului colectiv în întrecerea so
ori pe lună de către birourile ţiei de amplificare, in pauze, se cialistă şi muncii politice şi Pregătiri la căminul
organizaţiilor de bază, cit şi în organizează audiţii colective ori culturale de masă condusă şi cultural
plenare organizate de 'eOfhltetul
de cite ori există un eveniment îndrumată de comitetul de par Seară de seară, căminul cultural
de paricid, ou cele mial actuale tid din întreprindere. „Nicolae Băteescu“ din Ilia cunoaşte
probleme ale' producţiei. Agita Important petrecut în ţară sau o vie animaţie. Formaţiile artistice se
P. NICOS adună aici şi, sub îndrumarea instruc
torii au Mai fost pregătiţi ori peste hotare. După audiţiile co torilor, pregătesc tir? program pe care
lective au loc discuţii. Asemenea il vor prezenta la sfîrşitul lunii decem
de oiţe ori s-au ivit probleme brie.
Formaţia de teatru, pregăteşte pie către fiecare colectivist. O a- .. planificate; Şe. află .în fază inci
sa „Cuiul lui Pepelea“. Componenţii — t ¦¦ t ) . • l l f '. - 'H I l
formaţiei, printre care tovarăşii Iosil
Stoica. ludt Florica şi Elena Toma. semenea -construcţie s-a realizat pientă sau chiar abandonate.
6Îudiază cu mult interes rolurile re
partizate şi sînt nelipsiţi la repetiţii- în anul acesta şi la gospodăria Faptul că multe din construc
Instructoarea formaţiei, prof. Laura
O - tM tlt* de H- n ic q l a id e 5anteî. pune mult suflet Ia ridicarea agricolă colectivă din satul ţiile de adăposturi pentru ani
nivelului artistic al spectacolului.
Sintem intr-o uzină unde se cesar, a pus accentul în primul cu-Henţ), care a evidenţiat com Ruşi. Aici, ca de altfel în toate malele proprietate obştească ale
munceşte cu sirg. In armonia rind pe evoluţia în scenă a meş plexitatea personajului (sportiv, Prof. losiî Costea. răspunde de bri
muncii creatoare însă, distonea terului Udrea. In jurul lui e cen inovator talentat). Protagonistul gada artistică de agitaţie. Sub îndru gospodăriile colective din raio gospodăriilor colective nu au
ză comportarea celor trei băieţi trată întreaga acţiune, ceea ce lui Manole — Ioan Cristescu—j marea sa, artiştii amatori Fekefe Ro- nul Haţeg, cărămida, lemnul, va tost terminate pină acum, tre
veseli: Manole (care se află în evidenţiază rolul activ al comu deşi a avut momente realizate, dica, Cornel Popa, Tenzi Popa şi alţii,
uzină numai pentru a-şi crea niştilor în educarea tineretului, totuşi nu s-a ridicat la nivelul au pus în repetiţie programul de bri rul şi alte materiale au fost pro buie să dea de gîndit membrilor
;¦ trambulină către facultate), încrederea lor în oameni. Opti de interpretare al celorlalţi „bă gadă „Bine-i în gospodărie“.
Băsc.uţă (care printr-un carnet mismul, sensul educativ, silit ieţi veseli“. curate pe plan local., Drept rezul consiliilor de conducere, birou
ccnţinind numere de telefon caracteristicile spectacolului. Intense pregătiri fac şi cei peste 70
vrea să-şi creeze o taimă de Don Piesa s-a bucurat de o distribu- Valeriu Donca. în rolul lui de corişti. Dirijorul Effîmîe Bugaru a tat, pentru construcţia care are o rilor organizaţiilor de partid din
Juan) şi Popescu-Henţ, „micro Mihai, cu apariţii discrete, fără pus deja în repetiţie prelucrarea de
bistul“ (care-şi consacră mai Cronica teatrală ostentaţie, a înfăţişat tipul omu folclor „Floare dragă“. capacitate pentru 80 vite mari gospodăriile respective pre:um
iot timpul-fotbalului)- Deşi cu lui sîrguincios, pe care tendin
„preocupări“ atît de deosebite, ţie bună, aducindu-se în lumi ţele de chiul îl revoltă şi nu SILVIU CERCEA s-au cheltuit doar 55.000 lei fa şi comitetului executiv al Sta
cei trei „băieţi veseli“ au o sin na rampei multe elemente tinere poate înţelege ca cineva să fie ţă de 160.000 lei cit se prevede tului popular raional.
gură m eteahnă: toţi trei con din teatru (vîrsta medie a inter în afara rin durilor fruntaşilor directorul, căminului cultural
tribuie la rămînerea în urmă a preţilor este de 26—27 de ani). in producţie. Viaţa însă, contac din Ilia in deviz. Pe întregul raion, in V. PÎŢAN
brigăzii de strungari din care tul cu meşterul Udrea, îl face
fac parte. Intervenţia la timp a Intepretînd rolul meşterului să priceapă că în munca cu oa » Ce dorim să se organizeze Ia duhul nostru“
meşterului comunist Udrea, ex Udrea, actorul Dumitru Drăcea menii sînt necesare răbdarea,
perienţa şi dragostea sa faţă de a înfăţişat un portret veridic al dragostea şi înţelegerea. Geor- Propuneri care nu se realizează
oameni, treptat-treptat îi trans unui om cu grijă pentru soarta ge Doru. interpretorul celuilalt
formă pe aceşti băieţi veseli. tinerilor aflaţi în preajma sa. strungar fruntaş (Dan), a fost In numărul 1.815 din 26 octombrie colectivele teatrelor ce între insuficient. De asemenea, nu s-a leagurile !patriei noastre. Con
mai puţin firesc, s-a mişcat prind .turnee prin regiunea noa urmărit eficacitatea acţiunilor ducerea clubului şi comitetul
In desfăşurarea acţiunii apar Vorbind despre cei trei „bă greoi în scenă, nu.şi-a interiori a.c., ziarul nostru a publicat articolul stră. întreprinse. sindicatului nu au preţuit acest
şi alte tipuri de- oameni ai mun ieţi veseli“, in primul rind se zat personajul. ajutor ce li s-a oferit şi nu au
cii, care ii determină să se reţine jocul lui Lucian Temelie intitulat: „CE DORIA1 SA SE ORGA . Conducerea întreprinderii a TOV. ING. NICOLAE BÎSCA, organizat nici o întîlnire a ti
schimbe: strungarul fruntaş (Băscuţă). Actorul şi cu acest A plăcut jocul Anei Colda însărcinat pe tov. ing. Ioan Ior- ŞEFUL SERVICIULUI PROTEC nerilor cu pensionarii.
Mihai, inimos dar pripit, Dan, prilej a dovedit bogate resurse (Anca). Ea participă activ la NIZEZE LA CLUBUL NOSTRU“, în dache să sprijine activitatea ŢIA MUNCII, a cerut ca la club
sincer şi bineintenţionat, dar interpretative, arăfînd posibili acţiune, dînd viaţă unui perso TOV. TOMA ILEANA ST1N-
fără experienţă in munca cu tăţile ce le are în privinţa tre naj autentic, avînd apariţii sce care minerii din Ghelar propuneau clubului. In perioada care a tre să fie organizate întîlniri ale GACIIJ, a cerut în numele soţii
oamenii, Anca, studentă, Maria cerii de la un gen la altul. nice bine controlate. Pe aceeaşi lor de mineri să se deschidă
na, bibliotecară. Fiecare în felul In acelaşi fel se poate vorbi des linie se situează şi jocul Stelei conducerii clubului şi comitetului sin cut de la apariţia articolului, şefilor de echipe la care să se două cercuri: unul de menaj şi
său îşi aduce contribuţia la pre Gheorghe Dorollei (Popes Popescu (Mariana). Traian Dă- unul de croitorie, aşa cum a
transformarea atitudinii faţă de nescu (Brînduş) este în ton cu dicatului să organizeze unele acţiuni teatrul de stat „Valea Jiului“ a discute despre metodele cele fost cel din primăvara acestui
muncă şi viaţă a „băieţilor ve an. Tot in numele gospodinelor,
seli“. nota generală a spectacolului. menite sâ-i ajute în munca lor de zi prezentat la Ghelar spectacolul mai bune folosite de către aceş ea a cerut ca biblioteca să folo
VICTOR F'OLEŞl sească metoda colportajului. Şi
La Teatrul de stat „Valea Jiu cu zi. cu piesa „Vlaicu şi feciorii săi“, tia pentru ridicarea calificării aceste propuneri au rămas ne
lui“ din Petroşani spectacolul iar teatrul de stat din Arad, profesionale a minerilor, pre împlinite.
cu această piesă a dus la o rea Să luăm pe rînd aceste propuneri piesa ,jTaifuh“,
lizare izbutită. Un colectiv de urmînd ca sec cum şi întîlniri •il
actori au dat viaţă (in regia lui şi să vedem în ce măsură conduce ţia de invăţă- ale muncitorilor
D. Căpitanu), unui spectacol ti mineri cu ingi Tovarăşii din comitetul sindi
neresc. Ideile majore ale piesei rea clubului şi comitetul sindicatului mînt a sfatului nerii, unde să se catului în cel măi scurt timp
au fost reliefate pe deplin. Re popular regional discute despre trebuie să îmbunătăţească acti
gia, aşa cum de altfel era şi ne- au ţinut seama de ele. să obţină apro cele mai înain vitatea clubului. E necesar să
barea de la tate metode de se coopteze în comitet un res
Sn preajma E vorba de o audiţie? intr-adevăr, dar nu de o audiţie 'TOV. IOAN CIUNGU, MINER, O.S.T.A. Bucu muncă, introdu ponsabil cultural priceput şi cu
muzicală ci una de... poveşti imprimate pe discuri. Elevi din ci a propus ca, în cadrul clubului, reşti pentru ca şi dragoste ide muncă — în locul
turneului clul 1 al şcolilor elementare din Deva, sînt prezenţi la ora de să se organizeze întîlniri între cerea tehnicii fostului responsabil plecat la
poveşti a Casei pionierului din localitate. tovarăşii din raioanele şi brigă celelalte colecti noi etc. De ase şcoala de maiştri — şi să trea
La clubul „I. C. Frimu" din zile din mină şi, cei care au ob ve de teatru ce menea, el a sub că la reorganizarea muncii cul
Vulcan activitatea artistică de ţinut rezultate bune. să împăr ne vizitează re liniat necesita turale în funcţie de cerinţele
amatori s-a îmbunătăţit simţi tăşească din experienţa lor. De giunea să prezinte spectacole la tea popularizării cărţii tehnice
tor. Numărul coriştilor a sporit asemnea, pentru a stimula inte Ghelar. printre mineri. producţiei, de interesul Mani
cu încă 20 de persoane, a luai resul minerilor pentru ridicarea festat- de către mineri pentru
fiinţă o echipă de teatru la care calificării profesionale să se or Comitetul sindicatului şi clu Nici una dintre aceste propu continua îmbunătăţire a pro
activează 10 artişti amatori şi ganizeze concursuri „Cine ştie bul au. organizat excursii încă neri nu au fost concretizate în cesului de producţie. Este inad
una de dansuri populare care meserie, cîştigă“. La 26 noiem înainte de apariţia articolului acţiunile clubului. In ceea ce misibil ca un club să neglijeze
reuneşte 12 perechi. brie a.c., comitetul U.T.M. al amintit, la C.S. Hunedoara, la priveşte munca cu cartea teh propuneri atît de' preţioase por
LM. Ghelar în colaborare cu bi Călan şi la Doft an a. Dorinţa nică, biblioteca clubului nu or nite din masa muncitorilor.
De curind, în faţa a peste blioteca clubului, a organizat ganizează niciun fel de acţiuni
700 de spectatori, artiştii ama un concurs „Cine ştie cîştigă“ muncitorilor de a vizita şi alte atractive. Bibliotecara, tov. Ele Odată cu numirea noului di
tori ai clubului au prezentat uri pe tem a : „Perspectivele lumi localităţi exprimată în articol, na Tincea, nici nu a aflat cel rector de club —- care este pe
frumos program artistic, ca o noase ce le deschide şesenalul nu i-a mobilizat pe tovarăşii puţin de propunerea în acest cale de a se realiza — comi
avanpremieră a turneului pe care tineretului“. Acest concurs a fost din comitetul sindicatului şi de sens apărută în coloanele zia tetul s’ndidatului trebuie să. la
ii vor întreprinde în cursul lu mult apreciat de mineri, dar la club să continue această fru rului nostru. măsuri ca activitatea cnltu’-oiă
nii decembrie în regiunea Cra ei doresc să se organizeze şi moasă acţiune. să se îmbunătăţească, să răs
iova. concursuri de acest fel pe teme TOV. IOAN ALIC, MINER pundă sarcinilor actuale.
legate şi de profesiunea lor, TOV. IOSIF CREŢU, TEHNI PENSIONAR, a exprimat in nu
N ROVENŢA ceea ce conducerea clubului, CIAN MINER ŞEFUL RAIONU Comitetul de partid al între
corespondent deocamdată, nu face. LUI IT. a propus ca în cadrul mele pensionarilor dorinţa de a prinderii miniere din GhelaN
clubului să aibă loc cit mai ajuta clubul în educarea tinere trebuie să controleze mal des
TOV. ARSENIE ILCA, MINER, multe ''acţiuni educative pentru felul cuín1 se înfăptuiesc sarci
a exprimat în propunerile fă tinerii muncitori, care să ajute tului în spiritul patriotismului
cute, dorinţa muncitorilor ea ac şi al dragostei de muncă. Ce nile culturale, şi să ia măsurile
tivitatea clubului să fie mai la îmbunătăţirea disciplinei în poate fi mai emoţionant decît necesare.
mult sprijinită de către condu producţie. Această valoroasă să asculţi un miner pensionar
cerea întreprinderii, ca prin D. CRICOVEANU
club să se organizeze excursii propunere a stat prea puţin în vorbind despre condiţiile de
în ţară, iar secţia de învăţă-
mînt şi cultură a Sfatului popu atenţia conducerii clubului. Ceoa muncă din trecut şi despre via
lar regional să intervină pe ce s-a făcut în acest sens este ţa nouă care a înflorit pe me
lingă organele în drept, pentru
ca şi Ghelarul să fie vizitat de
