Page 75 - 1960-12

Nr. 1865 DHL MUL SOCIALISMULUI J)h8. 3

De la Şcoala Noutăţi dintr-o fabrică Ne scriu activişti DIN PROGRAMUL

profesională din Intr-una din dimineţile tre­ staţii, o maşină de presat ai sfaturilor populare 24 DECEMBRIE 1960 C.*I25T522SC2KSaM :*
cute, ne-am îndreptat paşii branţ şi altele, in curlnd se
Deva către Fabrica de încălţămin­ va introduce şl aici o bandă Cu s p i r i t g o s p o d ă r e s c precum şi diferite alte lucrări. Programul 1 : 6,30 Emisiunea pen­ 24 DECEA4BRIE 1960
rulantă, la fel ca aceea de la! Din dorinţa de a se înfăptui cît mai tru sate : Carnet ştiinţific; 7,30 Sfatul
Colectiv voluntar te „Ardeleana“ din Alba Iu- Fondurile din contribuţia voluntară medicului: Nervozitatea la co p ii; 8,00 DEVA: Pămînt desţelenit;
Ua¦ Fabrica s-a schimbat secţia cusut. destinate în raionul Orăştie pen­ repede obiectivele propuse şi votate, Din presa de astăzi; 10,30 Aîuzică u- ALBA IULIA : Intllnire cu
la bibliotecă mult în acest am. Primul po­ tru construirea de obiective social-cul- unii cetăţeni din raion, au achitat în în­ şoară; 12,30 Gîntece create în primii diavolul; B R A D : Bădăra­
pas l-am făcut la secţia cro­ In secţie, graficele indică turale, pentru electrificări de sate, a- tregime sumele din contribuţia volun­ ani ai puterii populare; 14,00 Muzică nii ; ILIA: Război şi pace ;
I Pe lingă biblioteca Şcolii it. O sală mare, luminoasă rezultate frumoase : ¦planul menajări de drumuri şi alte lucrări de tară pe 1961, chiar în cadrul adună­ populară romînească; 15/15 Actualita­ HAŢEG: O zi de odihnă; O-
profesionale de construcţii din şi curată. Mesele de croit interes obştesc, cresc de la un an la rilor populare. tea literară în revistele noastre ; 16,15 RAŞTIE: Lanţul; Pămînt desţe­
Deva, a luat fiinţă un colectiv confecţionate cu suporţi din de producţie depăşit cu peste altul. Acum, în raionul nostru nu mal Vorbeşte Moscova 1; 17,15 Muzică u- lenit ; HUNEDOARA: Pasărea
voluntar format din 15 elevi. ţevi metalice,. dau posibilita­ 6 la sută, calitatea îmbună­ găseşti sat în care în ultimul timp NICOLAE PIPER şc.ară sovietică interpretată de Larisa cerului; SIMERIA: Doamna cu
Colectivul are grijă ca toţi ele­ tea muncitorilor să lucreze tăţită cu 1,03 la sută faţă de să nu fi apărut o şcoală nouă, un Avdeeva şi Victor Guriev; 19,05 Scri­ căţelul: SEBEŞ : Departe de
vii să citească volumele de cărţi în condiţii bune. Aici lucrea­ planificat; economii cu 3,03 cămin cultural, un dispensar etc. Ast­ activist al Sfatului popular sori din ţară ; 20,00 Muzică vocală în patrie ; PETROŞANI: ivanna ;
din dotarea bibliotecii. ' ză şefele de brigadă Ana la sută peste plan. L-am gă­ fel, numai în anul 1960, prin munca raional Orăştie interpretarea soliştilor noştri; 20,30 Un clntec străbate lumea: LO-
Moldovan şi Paraschiva sit aici şi pe fruntaşul in în­ şi contribuţia voluntară a cetăţenilor, Muzică de d a n s; 21,30 Din cîntecele NEA: Katîa Katiuşa ; TEIUS :
In primele două zile de acti­ Scheau, fruntaşe in întrece­ trecerea socialistă, Kovalslci au fost date în folosinţă circa S km. Pesie W0.QG0 l e i e c o n o m i i şi dansurile popoarelor ; Poznaşa; ZLATNA: Despre prie­
vitate a colectivului voluntar rea socialistă pe profesii.' Wtngfein. El a realizat numai tenul meu; APOLDUL DE SUS:
de la bibliotecă, s-au împrumu­ in luna septembrie o econo­ Ş'i în satele raionului Hunedoara Programul 11 : 14,15 Muzică uşoară Intllnire cu viaţa.
tat circa 30 de cărţi. Au fost Am intrat apoi în secţia mie de peste 5.800 lei la con­ s-au înfăptuit în acest an multe de compozitori din R.P. Albania ; 14,30
mult solicitate rom anele: „Aşa de pregătit feţe. Aici ne-au lucruri bune. In comuna Rapoltul Ma­ Muzică populară romînească ; 16,15 —ooo— ,
s-a călit oţelul“, „Nicoară Pot­ atras atenţia şirurile de fe­ Gîntă Ştefan Lăzărescu: 17,00 Arii
coavă“, „Neamul şoimăreştilor“ mei aşezate de o parte şi de sumul de talpă. linie de curent electric în satul Gaoa- re, comitetul executiv al sfatului popu­ din opere; 17,30 Melodii populare ar- &Ui&MNETLOBQLOŞip
şi altele. alta a unei benzi rulante. Lu­ La secţia tras-tălpuît-fini­ giu, un cămin cultural în satul Vine­ lar, sub îndrumarea comitetului comu­ gentiniene; 18,05 Vreau să ştiu ! ;
cru nou! Banda a fost insta­ rea, s-a radioîicat satul Rîpaş, s-au nal de partid şi cu sprijinul deputa­ 19,30 Pe teme internaţionale; 20,20 PENTRU 24 ORB
Cel mai mare aport în acti­ lată în cursul anului acesta. saj, tov. director ne-a vorbit construit săli noi de clasă la şcolile ţilor, a reuşit să schimbe mult aspec­ Noapte bună, copii: „Băiatul cu picioa­
vitatea colectivului voluntar al Datorită ei. productivitatea din satele Foit, Orăştioara de Sus, tul comunei. Astfel, prin antrenarea ce­ rele lungi“ de Mioara Cremene; 21,10 Vreme schimbătoare cu cerul mai
bibliotecii îl aduc elevii Iosif muncii la această secţie a despre noua bandă rulantă Din cele mai cunoscute cîntece sovie­ mult noros. Vor mai cădea ploi sla­
Socaci şi Aurel Moga din anul crescut considerabil. S-a re­ instalată numai de două luni. tice ; 21,30 Moment poetic: M. Beniuc; be. Temperatura staţionară; ziua în­
III, Constantin Simina din anul dus simţitor cons'iimul de so­ 21,35 Muzică de dans; 22,30 Simfonia tre 5 şi 11 grade iar noaptea între
II şi Petru Turcu din anul I. luţie, cauciuc şi ace de cusut; — Fină la Instalarea benzii, Almaşul de Aîijloc. tăţenilor la munci voluntare, s-a ame­ în Do major de Mihail Jora — Inter­ minus 1 şi 6 grade. Vînt potrivit din
calitatea produselor s-a îm­ najat de curlnd un dispensar medical, pretează orchestra simfonică a Radio- sectorul vest şl sud-vest. Dimineaţa şi
încălzire centrală bunătăţit. „A fost greu la în­ această secţie era împărţită Itnbuourător este şl faptul că în s-a lărgit un drum pe o distanţă de televiziunii | 23,15 Muzică de dans. seara ceaţă locală.
ceput — ne spunea maistrul 2,7 km., s-au săpat şi curăţat şanţuri
La Şcoala profesională de Tofan Reghina. Acum însă în 3. Trasul pe calapod se fă­ cadru! adunărilor populare ţinute re­ pe o lungime de 3.200 m. şi s-au exe­
construcţii din Deva au început merge totul strună“. cutat lucrări de îmbunătăţiri funciare,
lucrările de montare a instala­ cea sus la etaj, tălpuitul se $ cent, cetăţenii din raionul nostru au dizlocîndu-se 2.700 m.c. pămînt. Dato­
ţiei de încălzire centrală- Pînă Coborlnd scările spre sec­ rită acestor lucrări, s-au ferit de inun­
în prezent s-a terminat instala­ ţia stanţă, tov. inginer A- făcea aici In partea stingă, şi ' ţinut seamă de nevoile comunelor şl daţii peste 100 ha. teren arabil.
rea conductelor in sălile de cla­ lexandru Fogarosy. directorul
să, dormitoare şi coridoare, iar întreprinderii, spunea: finisatul tot aici, dar în au discutat cu însufleţire asupra posi­ La toate aceste acţiuni au participat
de citeva zile a început şi mon­ în mod activ deputaţii loan Danciu,
tarea radiatoarelor. — Secţia în care intrăm, dreapta. Intîmpinam greutăţi bilităţilor de realizare a unor noi con­ Petru Mărunt, Toma Branea şi alţii,
şi-a schimbat complect as­ care mobiiizînd cetăţenii Ia muncă vo­
După întoarcerea elevilor din pectul. Numai în ultimele mari în transportul calapoa- strucţii de şcoli şi poduri, de radiofi- luntară, au realizat o economie în va­
vacanţa de iarnă, întreaga in­ cinci luni s-am adus aici 4 loare de 102.225 lei.
stalaţie de încălzire centrală va delor şi a încălţămintei de la cări de sate etc. S-a hotărît apoi ca la
fi pusă în funcţiune. CORNEL DAVID
o 'secţie la alta. Acum, toate toate aceste lucrări să se folosească
ALEXE MANOILA activist al Sfatului popular
aceste neajunsuri slut evi­ din plin resursele locale. Astfel, în raional Hunedoara Hlilflli
elev tate. cadrul adunărilor populare, au fost vo­
tate lucrări deosebit de importante c a : i DORIŢI să petreceti un\
Secţia a mai fost dotată radioficarea satelor Foit, Boiu, Gig-
de curlnd cu o maşină „Dop- mău, Geoagiu Băi şi Bozeş, construi­ I R E V E L I O N plăcut? <
pel“, cu o maşină de scos ca­ rea de cămine culturale în satele Bu­
lapoade, cu una de glăzuit şi cium, Vaidei şi Spini, pietruirea stră­
una de tras în părţi. Majori­ zilor din Orăştioara de Jos şi Gugir,
tatea maşinilor vechi au fost

înlocuite.

Vizita la Fabrica „Ardelea­ Bilanţ rodnic
na“ a fost plină de surprize
plăcute. 'Multe lucruri s-au

Folosirea izotopilor radioactivi schimbat aici în ultimul timp, In ctîrsul acestui an, meşteşugarii „Drum nou" Hunedoara, „Viaţă nouă" Reţineţi din timp mese la RESTAURANTUL I
atît în procesul tehnologic, rcoperatori din regiunea noastră au Orăştie şi altele, au raportat îndepli­
nirea planului de producţie pe anul
cît şi în viaţa oamenilor! abţinut importante realizări în proce­ 1960 încă în luna noiembrie.

în ştiinţă şi tehnică I. CORCOZ sul de producţie. In frunte cu comu­ Eforturi susţinute au depus coope­ eoeperaţiei de eensira din localitatea Dvs.
niştii, membrii cooperativelor „Unirea“ ratorii în lupta pentru realizarea de cît
mai multe economii De pildă, numai
(Colecţia S. R. S. C.) corespondent Sebeş, „Mureşul“ Alba Iulia, „Spriji- in primele 10 luni ale anului s-au ob­
ţinut economii în valoare de 860-000
In ultimii ani, aplicaţiile izo­ bazează pe proprietatea lor de jinul minier“ Lupeni, „Moţul“ Brad, lei, cu 302.000 lei mai mult decît pre­ © meniu asortat
vedea angajamentul luat pe întreg anul.
topilor radioactivi s-au •răspîn- a emite radiaţii şi metoda care @ băuturi alese íî
Pentru a satisface pe deplin cerin­
dit in foarte multe domenii de se bazează pe folosirea anumi­ ţele mereu crescînde ale populaţiei, 0 muzică excelentă
s-au deschis în acest an 84 de noi u-
activitate, cuprinzind atît cerce­ tor proprietăţi specifice radia­ nităţi de deservire. Printre acestea se
numără Complexul de deservire din
tările tehnico-ştiinţifice de labo­ ţiilor nucleare. Hunedoara, unităţile din centrele mtin-
citoreşti Valea Jiului, Hunedoara, Brad,
rator, cit şi industria, agricul­ Cunoştinţe privitoare la izo­ Cugir etc.

tura, medicina, biologia etc. In topii radioactivi se găsesc şi în Şi gama activităţilor de deservire a
fost extinsă. Astfel, o serie de unităţi
toate aceste ramuri, atît de va­ al doilea capitol, unde se arată ale cooperativelor meşteşugăreşti asi­
gură întreţinerea în termenul de ga­
riate, utilizarea izotopilor radio­ ce sînt reacţiile nucleare, pro;- ranţie a motoretelor, motocicletelor, fri­ Magazinele cooperaţiei de consum
giderelor, maşinilor de spălat rufe, din raionul Sebeş
activi a permis rezolvarea unor prietăţile lor, cum se obţin izo­ Orele de edu­ aspiratoarelor de praf, ceasornicelor
probleme complexe care nu au topii radioactivi artificiali şi cî- caţie fizică sînt etc., cumpărate de către public din u- sînt aprovizionate
putut fi soluţionate cu metode­ teva aplicaţii ale lor în labora­ mult îndrăgite nifăţile comerţului de stat. In acelaşi
le „clasice“. toarele de fizică. Următoarele de elevi. timp se execută noi produse, aproape pentru toamnă şi iarnă cu:
capitole se reieră la folosirea In clişeu: E- in toate unităţile cooperativelor.
Autorii broşurii de faţă (acad- izotopilor radioactivi in chimie, levele clasei a c o n fe c ţii şi încălţăm inte pentru bă rb a ţi, fem ei şi
Raluca Ripan, prof. univ. D. Da- metalurgie, industria petroliferă, X-a B de la Strungarii în îemn Nicolae Boca şi c o p ii, ţ e s ă t u r i din b u m b a c , Sînă şi m ă ta s e , t r i c o ­
videscu — membru corespon-" ştiinţa şi practica agricolă şi Şcoala medie Krauss Karol, de la cooperativa „Uni­ taje, articole de galanterie, parfum erie şi cosme­
dent al Academiei R.P.R., prof. medicină. Expunerea este înso­ „Decebal“ din rea“ din Sebeş, au realizat două ino­ tice, a rticole de menaj, chimicale, articole de
univ. FI. Ciorăscu şi alţii) reu­ ţită de exemple, o bună parte vaţii : dispozitivul pentru frezarea lin­ sport, electrice, aparate de radio, maşini de cu­
şesc să explice clar cum sînt dintre ele referindu-se la ţara Deva, urmăresc gurilor de lemn şi dispozitivul pentru sut, jucării etc.
aplicaţi izotopii radioactivi în siiungirca popicelor. Ambele inovaţii
diferite domenii ale ştiinţei şi noastră. cu atenţie pe aduc economii anuale anfecnlculafe DE ASEMENEA SE P O T GĂSI T O T FELUL DE
tehnicii, precum şi rezultatele în valoare de 59.411 lei. PRODUSE A L I M E N T A R E , DSJLCIUPJ, V I N U R I
In material se arată perspec­ colega lor San­ •••*•—•.....A.... jiE-¦*M ëm .... ..
NICOLAE DONOVICI SI DIFERITE BĂUTURI.
obţinute prin aplicarea lor. tivele care se deschid folosirii da Chira, care
corespondent
încă din primul capitol al izotopilor radioactivi In ţara lucrează la pa­
broşurii, cititorul află despre noastră, în lumina Directivelor ralele inegale.
rolul pe care-1 joacă izotopii ra­ celui de-al III-lea Congres al

dioactivi în diferite domenii şi partidului.

cum sînt folosiţi ei in ţările so­ B roşura: „FOLOSIREA IZO­

cialiste şi în ţările capitaliste. TOPILOR RADIOACTIVI IN

Tot în acest capitol se indică ŞTIINŢĂ ŞI TEHNICĂ“ consti­

metodele de cercetare cu aju­ tuie un bogat material ştiinţi­

torul izotopilor radioactivi şi a- fic care contribuie la îmbogăţi­

num e: metoda „atomilor mar­ rea cunoştinţelor generale ale

caţi“ sau a trasorilor care se cititorilor. VI II T A TI

Se împline'slc 40 de ani de Dela Volhovsiroi Ie hib’derne. Electrificarea asi­ MAGAZINELE DE PRODUSE
cînd Congresul al VIT-Iea al So­ gură mecanizarea şi automati­ ALIMENTARE
vietelor pe întreaga Rusie a a- mal puternică din lume, va pro­ trala „Lenin“ de pe Volga cu din lume. In U.R.S.S. se con­ zarea pe scară Jargă a produc­
doptat planul de electrificare e- duce anual 14 miliarde kWh e- o putere de 2.300.000 kW., ca struiesc în prezent două noi ţiei. ale cooperativelor de consum
laborat de Comisia de Stat pen­ nergie electrică — de 8 ori mai cea de la Irkuţk pe Angara. In centrale atomo-electrice. La
tru electrificarea Rusiei, plan mult decît produceau toate cen­ 1961 urmează să intre în func­ una dintre acestea, cu o putere Faţă de 300 miliarele kWh cit sliiB B i S I , G U R A B A R Z A , !I;
elaborat cu participarea direc­ tralele electrice din Rusia în ţiune hidrocentrala de la Bratsk, de 600.000 kW., primul agregat a fost prevăzută producţia pe C R l Ş f f i i e ^ Şl B i l l . UE ©RSŞ, $
tă a lui V. I. Lenin. Intrat în 1913 ! ceia de-a doua treaptă a uria­ de 100.000 kW„ a dat în 1958 anul 1960, peste 10—12 ani, în
Istorie sub numele comisiei ca­ şului sistem de hidrocentrale curent industrial. Uniunea Sovietică se vor produ­ I un^e w se oferă u n bogat sortiment de
re l-a elaborat — GOELRO — In numiai 40 de ani, poporul dispuse în cascadă pe fluviul ce 920 miliarde kWh. energie
planul prevedea construirea în sovietic a realizat aproximativ siberian Angara, care va fi de In cursul septenalului, pro­ electrică pe an. Aceasta repre­ ®• ® i
decurs de 10—15 ani a 30 mari 30 planuri GOELRO, iar in peste două ori mai puternică ducţia anuală de energie elec­ zintă peste jumătate din întrea­ I
centrale electrice. cursul septenalului va înfăptui decît cea mai mare hidrocen­ trică va creşte de 2,2 ori, ajun- ga producţie realizată de toate DULCIURI, BĂUTORI SPIRTOASE
alte 30 GOELRO-uri. trală americană „Grand Cou­ gînd la peste 500 miliarde kWh. centralele electrice din lume în Si NATURALE, LICHIORURI SI ¦
In condiţiile grele în dare se lée“,
afla Uniunea Sovietică în acea Giganţi ai construcţiei Pe calea în fă p tu irii 1958. Socotită pe cap de locui­ VINURI E MASA. «
perioadă, este limpede că pla­ In anii ce urmează liidrocon- tor, această producţie reprezin­
nul GOELRO era cutezător, energetice structorii vor avea mult de lu­ lozincii leniniste tă aproximativ 4.000 kWh., iar > <2
grandios. Marele Lenin a crezut cru. Saratov şi Astrahan pe această cifră înseamnă de fapt
cu tărie în forţele şi posibilită­ Primul vlăstar al planului Volga, Bratsk şi Ust-Uimsk pe Comunismul îndeamnă pute­ belşugul de bunuri materiale, ' i ' i — > r , r - ' r - '! — »y— » /— >/—¦»r ^i—1r->r~i i—ir->r-' f /->f 1r->r
ţile inepuizabile, în forţa crea­ GOELRO a fost Volkovstroi, rea sovietică plus electrificarea satisfacerea necesităţilor multi­
toare a poporului eliberat de lingă Leningrad. Au trecut anii 40 m l de !a adoptarea întregii ţări, a spus marele Le­ I1USI 1
exploatare. Văzînd în energia şi în diferite regiuni ale Ţării laterale ale omului sovietic. Cu "1
electrică o gigantică forţă care Socialismului victorios au intrat planului 00ELR0 nin. Dar ce înseamnă electri­ ajutorul a 4.000 kWti. de ener­ 4
în funcţiune, una după alta, ficarea întregii ţări ? La aceas­ gie electrică se pot extrage
poate transforma radical atît noi terme şi hidrocentrale. Mă­ Angara, Krasnoiarsk şi Eni- tă întrebare a răspuns N. S. două vagoane de cărbune, se pot C . Fabrica de hîrtie „\ Mai“ cu sediul în comuna Pelreşti.l
industria şi agricultura, cît şi reţul drum de la Volkovstroi la seisk pe Enisai, Nurekskoe pe produce 10.000 metri de ţesături,
însăşi viaţa omului, V. I. Le­ Stalingrad, de la prima centra­ Vahs — iată doar citeva gigan­ Hruşeiov în noiembrie 1959 la se pot confecţiona 2.000 pere­ [raionul Sebeş, aduce la cunoştinţa celor interesat! că în ziua 1
nin a lansat istorica lozincă: lă electrică construită în Uniu­ tice şantiere ale septenalului în Consfătuirea unională pentru chi 'cie ghete şi 5.000 becuri e-
„Comunismul înseamnă puterea nea Sovietică pînă la ultima cursul căruia vor intra în func­ problemele construcţiei energe­ lectrice^ [de 30 ianuarie 1961, ora 8, se va ţine în localul întreprin-3
sovietică, plus electrificarea în­ care a intrat în funcţiune, este ţiune noi capacităţi energetice tice. tderii un 11
tregii ţări“. jalonat de astfel de realizări cu o putere totală de aproxi­ Pentru a ajunge la acest re­
ca hidrocentralele Dneproghes, mativ 60 milioane kW. Aceasta Aceasta este temelia temeliilor zultat se dezvoltă larg construc­ [ CONCURS 1
Şi în pofida tuturor acelora Ribinsk, Ugllci şi altele, ca ter­ depăşeşte de aproape două ori dezvoltării economiei naţionale, ţia de reţele electrice pentru a
care socoteau că planul mocentralele Stalincgorsk, Sred- puterea centralelor electrice din a spus N. S. HruŞciov, care a cuprinde în sistemul energetic 1
GOELRO este un vis de nerea­ ne-Uralsk, Celeabinsk şi altele. Anglia. arătat în continuare că V. I. unic întreaga parte europeană 1
lizat, poporul sovietic nu numai Pe şantierele primelor termo şi Lenin ne învaţă că pentru vic­ a U.R.S S., inoiuslV Uralul, pen­
că l-a îndeplinit, dar l-a de­ hidrocentrale au crescut cadre­ In anii septenalului se vor toria comunismului este necesar tru a se crea un sistem energe­ [ Pentru ocuparea a 6 posturi de maiştri hîrtie şi celuloză şi.1
păşit. In 1935, la 15 ani după le calificate de ccnstructori-e- construi in Uniunea Sovietică 40 să se asigure cea mai înaltă tic al Siberiei Centrale, Cau'ca-
termocentrale puternice şi se productivitate a muncii. Fără a- zului. Asiei CentVale. In 1965. tun post de maistru mecanic, 1
adoptarea sa. Uniunea Sovietică nergeticieni, care s-au acoperit vor reconstrui 60 mari termo­ ceasta n;u poate exista o înain­ lungimea liniilor de înaltă ten­
a produs de trei ori mai multă centrale. tare cu succes spre comunism. siune va depăşi de' opt ori lun­ t- Candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzutei
energie electrică decît prevedea de glorie în lupta pentru tra­ In societatea socialsită o înaltă gimea Ecuatorului.
planul GOELRO. ducerea în viaţă a istoricii lo­ Şi energia atomică va contri­ productivitate a muncii se obţi­ [de hotărîrea C.C. al P.M-R. şi al C.M. al R.P.R. din 1959. -
bui la electrificarea Uniunii So­ ne datorită folosirii mai decli­ Strălucitele realizări de' pînă
Ca un grăitor simbol al ine­ zinci leniniste. vietice, unde a fost construită ne şi mai raţionale a realizări­ acum îndreptăţesc năzuinţele [ înscrierile se iac pînă în ziua de 20 ianuarie 1961, la s e r j
puizabilei forţe creatoare a oa­ Anii din perioada postbelică prima centrală atomo-electrică lor ştiinţei şi tehnicii moderne, oamenilor sovietici. Aşa cum a
menilor sovietici, hidroconstruc- datorită aplicării. energiei fur­ Post depăşit planul GOELRO, [viciul personal şi învăţămînt al întreprinderii. -j
torii au făcut ţării un dar de se caracterizează prin ridicarea nizate de puternicele staţiuni aşa cum au fost îndeplinite toa­
preţ cu prilejul împlinirii a 40 electrice care pun în mişcare te planurile elaborate sub con­ L Candidaţii vor depune următoarele acte: )
unor asemenea giganţi ai con­ maşinile, strungurile, automaté- ducerea eroicului partid comu­ ^ — cerere; -)
de ani de la adoptarea planului nist. va fi cu siguranţă înfăp­
GOELRO : Ia 9 decembrie, hi­ strucţiei energetice ca hidrocen- tuită şi istorica lozincă leninis­ [ ~ certificatul de naştere tip R.P.R. (în copie legalizată);}
drocentrala de la Stalingrad a tă eu privire la electrificarea
intrat în funcţiune cu întreaga întregii Uniuni Sovietice'. [ — diplomă de absolvire (în copie legalizată), a unei şcoliJ
sa putere — 2.415.000 kW. Nu­
mai această hidrocentrală, cea . T. SIMION [tehnice de maiştri în specialitate sau a unei şcoli echivalente^

- sau acie din care să rezulte că la data de 1 iulie 1956 can-j

Ldidahii a avut 12 ani vechimea în funcţia de maistru; \

t — autobiografia; -j

L — certificat medical. -i

[ _ Orice informaţii suplimentare se pot cere zilnic de la ser-^J

' viciul personal şi învăţămînt. ^

* — ^ '— 1 '— 1 1 1— 1 1— f i— 1 1 f i f f i —f i r, t. t, ţ. ţ, ţK f , *ţ