Page 77 - 1960-12

I ßibli#

pfsw 3 - • ...

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI LUCRĂRILE SESIUNII

MARII ADUNĂRI NAŢIONALE

Vineri au cocrtintîaî lucrările celei de-a iX-a dezbaterilor Ia proiectul de buget au luat ou-

sesiuni din actuala legislatură a Marii Adu­ vîntul deptuaţii Gheorghe Nicula, circumscripţia'

nări Naţionale. electorală Alexandria, regiunea Bucureşti, Nico*

In lojile oficiale au luiat loo conducătorii par­ lae Hudiţeanu, circumscripţia electorală Negru

tidului şi statului. Vodă, regiunea Constanţa, Gheorghe Prodan,

Io şedinţa de dimineaţă, deputatul Constantin circumscripţia electorală Miercurea, regiunea

Scarlat a prezentat raportul Comisiei economi* Hunedaaira, Raluca Ripan, circumscripţia elec­
co-fioanoiare asupra proiectului Bugetului de
Anul XII. Nr. 1866 Sîm bătă 24 decem brie 1960 4 pagini 20 bani Stat al R. P. Romîne pe anul 1961. torală Beclean, regiunea Gluj şi ministrul In­

szssaszs La dezbaterea proiectului de buget au luat cU- dustriei Grele, Constantin Tuzu.
vîntul deputaţii Dumitru Balalia, circumscrip­
La preparafia Pefrila ţia electorală Văleni, regiunea Plosşti, Nicolae Marea Adunare Naţională a votat apoi lua­

rea în considerare a proiectului de lege asupra'

Bugetului de Stat pe anul 1961. i

Automatizarea Popa, circumscripţia electorală Băceşti, regiunea După citirea pe articole a proiectului de lege,
Iaşi, Ştefan Boboş, circumscripţia electorală Marea Adunare Naţională a adoptat, prin vot

capătă teren larg Sagna, regiunea Bacău/ Smaranda Vasile, cir­ secret, în unanimitate Legea pentru aprobarea
cumscripţia electorală Gheorghe Doja, regiunea Bugetului de Stat al R. P. Romîne pe anul 1961.
Bucureşti, Florian Dănălache, circumscripţia
Treoîndu-se apoi la următorul punct al ordi­

Banda care duce cărbunele contactoare, aflat la extremită­ electorală Rahova, oraşul Bucureşti, Iosif Nagy, ne! de zi deputatul Ion Predescu a prezentat ra<

de la cuptor spre interiorul uzi­ ţile de mişcare a cupei, inver­ circumscripţia electorală Peoica, regiunea Timi­ portul Comisiei administrative asupra Proiec­

nei, la separare şl spălare, mer­ sează mersul motorului şi pune şoara, Demostene Botez, circumscripţia electo­ tului de* lege pentru îmbunătăţirea împărţirii ad­
ge lin, încărcată „ochi". Aşa e în stare de funcţionare celelalte
rală, ©asa Seinteii, oraşul Bucureşti, Vasile ministrative a teritoriului R. P. Romîne.
de ani de zile, şi nimeni nu utilaje.
Vaida, circumscripţia electorală lleanda, regiu­ La dezbaterea acestui proiect de lege ău luat
vede în aceasta ceva deose­ La preparaţia Petrila se fo­
bit. Totuşi, oamenii aflaţi acum losesc şi alte aparate automate. nea Cluj, Cornel Fulger, circumscripţia electo­ ouvîntuil deputaţii Ene Ţurcanu, circumscripţia

în jurul benzii, uitîndu-se ne­ Aşa de pildă, pentru indicarea rală Brazda lui Novac, regiunea Graiova, Ioan electorală Rădăuţi, regiunea Suceava, Kovacs

răbdători la ceas, lasă se se în­ nivelului de încărcare a silozu­ Iiie, circumscripţia electorală Feldioara, regiu­ Gyorgy, circumscripţia electorală Gristurul Se*

ţeleagă că obişnuitul nu mai e... rilor de cărbuni bruţi, se folo­ nea Stailin, Constantin Nistor, circumscripţia cue9d, Regiunea1Autonomă Maghiară, Oprea Că­

obişnuit. sesc o serie de contactoare elec­ electorala Negreşti, regiunea Iaşi, Angela Lu- lin, circumscripţia electorală Gighera:, regiunea

Minutele trec prea încet pen­ trice instalate la diferite înăl­ chin, circumscripţia electorală Lovrin, regiunea Graiova, Ioan Gluvacov, circumscripţia electo­

tru nerăbdarea inginerului Flo- ţimi, în fiecare siloz ş3 care, prin

rea Sabin, şeful preparaţiel Pe- presarea lor de către cărbune, Timişoara, Radu Dulgheru, circumscripţia elec­ rală Giacova, regiunea Timişoara, Iosif Stoica,
trila, şi a celorlalţi oameni din stabilesc circuite electrice, care
torală Viziru, regiunea Galaţi, Tiberiu Andra- circumscripţia electorală Abrud, regiunea Cluj.

grup. avertizează optic şi acustic me­ soîszky, circumscripţia’ electorală Miercurea Ni- Lucrările sesiunii Marii 'Adunări Naţionale

— Au mai rămas doar două canicul de la benzile de trans- rajuluii, Regiunea Autonomă Maghiară. continuă sîmbătă dimineaţa. • <

minute, spune ..........-....... ¦¦¦------------ - port. Acest sis- In şedinţa de după-amiază, în continuarea • ’(Agerpfgs);

tov. Demeter Io- ^ , ,i . tem este deosebit dlSg2?4

sif, responsabi- P T O g r e S U l t e f î M C ~ de util, deoarece

lpurioducucţiecialidteatelaa , n r rUh l'un cpini C7 îlll cpli cua?uremazeăcanimcuul,uni: Se pregătesc noi cadre
mina Petrila. === = — şi dă indicaţii

Minutele au trecut şi deodată... precise asupra nivelului de în­ de electricieni C ififi în pag. 2-a
banda s-a oprit fără ca cineva cărcare după care, la spălare, textul prescurtat al
să fi mişcat vreun întrerupător, se pot lua operativ măsuri asu­ lilp i întreprinderea regională, de Prin grija conducerii între­ raportului cu privire
după ce mai întîi masa de do­ pra mersului în plin a agrega­ electricitate Hunedoara-Deva, a prinderii, celor peste 40 d'a ia proiectul Bugetului
zare de sub culbutor se oprise telor de spălare, asigurîndu-se Prin aplicarea perforajulul umed în minerit se înlătură pericolul de deschis zilele trecute un curs cursanţi li s-au asigurat toate de S tat pe anul 1961,
singură. In acel moment, deasu­ astfel o încărcare uniîormă şl la îmbolnăvire de silicoză, iar productivitatea muncii creşte simţitor. Apli- de calificare pentru pregătirea condiţiile de studiu, precum şi prezentat de tovară­
pra benzii, o cupă de metal, ai­ capacitate maximă a utilajelor. cînd perforajul umed, minerul Nicolae Jiga, de la I. M. Glielar, împreună electricienilor necesari în sa­ cazare şi masă’corespunzătoare. şul Aurel Vijoii, m i­
doma celor de excavator,- dar cu echipa sa, au reuşit să realizeze în primele 12 zile ale acestei luni o tele ce urmează să fie electrifi­ Toţi cursanţii sînt bursieri. nistrul Finanţelor.
mai mică, porni să adune căr­ Tot automat se face şi numără­ înaintare de 14 m.l. galerie. cate în anii viitori. Cursul are
bunele de pe bandă aflat în o durată de un an : 6 lumi pre­ In cadrul întreprinderii mai
dreptul său, îl trase pînă la un toarea cupelor cu cărbune care gătire teoretică şi 6 luni pre­ funcţionează un curs de califi­
buncăr, al cărui capac se des­ vin pe îunicular de fa Aninoasa. gătire practică. care (cu participare în produc­
chise singur, îl vărsă acolo, a- ţie) pentru electricienii de linii
poi din nou se retrase la locul inovatorii şi raţionalizatorii necesari întreprinderii, la oare
de unde a plecat. Iu momentul participă 35 de muncitori.
cînd cupa a ajuns ia locul său, de la preparaţie au realizat de
asemenea şi alte automatizări [u planul şi «!ajámentele anuale îndeplinite

la procesele de producţie. In

secţia de Notaţie, de pildă, apa
rezultată de la filtrarea prin cir­

cuitul de vid al cărbunelui se

banda s-a pus în mişcare, apoi decantează şi elimină rezidurile

a început să funcţioneze şi do- în Jiu, printr-un sistem automat. Exploatarea minieră lectrică prin reducerea consu­ O f i c i u l r e g i o n a l P.T.T.R.

zatoarea. Totul s-a petrecut în Prin aceasta, snui creat condi­ P e frila mului propriu tehnologic şi a Hunedoara — Deva
mai puţin de un minut. ţii bune de funcţionare pentru pierderilor pe reţea.
pompele de vid, care nu se mai Azi, colectivul exploatării mi­ In anul 1960, lucrătorii oficii­
Cele relatate mai sus sînt fap­ degradează datorită apei cu sus­ niere Petrila sărbătoreşte un L F. Petroşani lor P.T.T.R. din regiunea Hune­
te autentice, petrecute recent. pensie de cărbune care pătrun­ mare evenim ent: îndeplinirea doara au obţinut o seamă de
Este vorba de automatul pentru dea la lagăre, iar discurile de planului producţiei globale pc In cursul zilei de azi, fores­ succese importante. Printre aces­
colectarea probelor de cărbune filtrare au o durată de funcţio­ întreg anul 1960. Succesul pe tea, amintim creşterea produc­
pus în funcţiune nu de mult Ia nare mai lungă. care l-a înregistrat, se datoreş- tierii de la I. F. Petroşani, dau tivităţii muncii cu 3,8 la sută
preparaţie. Rod al muncii crea­ te în mare parte sporirii pro­ faţă de plan şi realizarea unei
toare a unui colectiv de inova­ Datorită acţiunii largi pentru ductivităţii muncii şi introdu­ ultimele produse în contul a- economii de 500.000 lei.
tori, în frunte cu şeful prepara- introducerea tehnicii noi, pentru cerii pe scară tot mai largă a
ţiei, ing. Florea Sabin, automa­ tehnicii miniere noi. nului 1960. Strădluindu-se să Realizarea ritmică a sarcini­
tul acesta, deocamdată unic în automatizarea unor procese de lor de plan a permis oficiului
Valea Jiului, dă rezultate mulţu­ producţie, cît şi a măsurilor lua­ Minerii de la Petrila au acor­ îmbunătăţească continuu indi­ regional P.T.T.R. Hunedoara-
mitoare. Este format dîntr-un te pentru bunul mers al produc­ dat în anul acesta o atenţie Deva ca la data de 22 decem­
sistem sincronizat de relee care ţiei, colectivul uzinei poate ra­ deosebită reducerii consumului cele de utilizare a masei lem­ brie să raporteze îndeplinirea
Ia fiecare 30 minute de func­ porta acum succese de seamă. de material lemnos şi îmbună­ planului de producţie pe între­
Muncitorii sectorului de briche- tăţirii calităţii cărbunelui. Ast­ noase şi să obţină o producti­ gul an-
fel, de Ia începutul anului, ei au
armat peste 3.900 m.l. galerie şi vitate a muncii mereu erescin­ Secfia furnale — Călan

da, ei au realizat în primele Îl

luni din acest an o economie la

preţul de cost de peste 1.400.000

lei.

Cele mai frumoase rezultate

le-au obţinut colectivele sectoa­

relor Lonea şi Lupani. ţ

ţionare a benzii, decuplează au­ taj lucrează în contul anului au primit bonificaţie pentru ca­ I. E. „ A r d e a l u l " După ce au raportat îndepli­ Luna decembrie este luna cadourilor. In magazinele comerţului de
tomat masa de dozare, apoi la 1961, iar preparaţia a obţinut o litate de peste 1.000.000 lei. E- nirea planului anual de produc­
8 secunde ( atît durează mişca­ economie suplimentară Ia pre­ conomiile realizate de ei la pre­ In cursul zilei de ieri, colec­ ţie cu aproape două luni mai de­ stat creşte zilnio afluenţa de cumpărători.; Se pregăteso cadouri pentru cei
rea prin inerţie), decuplează mo­ ţul de cost în 11 luni, în valoare ţul de cost se cifrează la aproa­ tivul întreprinderii de explorări vreme, furnaliştii din Călan au
torul benzii de transport şi la de peste 800.000 lei faţă de an­ pe 2.000.000 lei. „Ardealul“ din Alba Iulia şi-a înregistrat zilele trecute un nou mari şi cei mici.
alte 4 secunde pune în mişcare gajamentul anual majorat la îndeplinit planul anual de pro­ şi strălucit succes. Este vorba
Uzina electrică — Vulcan ducţie la lucrări geologice. De de îndeplinirea angajamentului In clişeu: La raionul de jucării al magazinului sport.foto-muzică din

oraşul Deva. .....

cupa de colectare acţionată de 960.000 Iei. Colectivul uzinei electrice Vul­ asemenea, în cursul acestui an, anual la producţia de fontă.
el a realizat o economie la pre­ Pînă ieri, furnaliştii din Că­
un mic motoraş. Un sistem de GH. DUMITRESCU can şi-a îndeplinit planul anual ţul de cost de circa 1.100.000 lan, din rîndurile cărora s-au
de producţie pe 1960 cu 10 zile lei. evidenţiat în mod deosebit Si-
------- s g ESI mai devreme. mion Stănculea, cauperist 1, In primele li luni
Succesul exploratorilor se da­ Munteanu Ionaşcu, şef de
Utilaje noi în m ine In cursul acestui an munci­ torează eforturilor depuse de co­ schimb, Dumitru Jenariu, doza­ Circa 3.500.000 lei s-au eco­ nea economie se datorează in­
torii, tehnicienii şi inginerii a- lectivele sectoarelor, sub îndru­

în acest an, exploatările mi­ Acum se studiază îmbunătăţirea cestei uzine au depus eforturi marea organizaţiilor de partid, tor şef, Ioan Stăniloiu, prim-fur- nomisit la preţul de cost în pri­ troducerii încă de la începutul
niere din ţara noastră au fost calitativă a ventilatoarelor tu­ deosebite pentru reducerea con­ pentru îmbunătăţirea continuă a nalist, şi Dumitru Marin, fur- mele 11 luni ale acestui an la anului a metodei gospodăririi
înzestrate ou nod utilaje de buläre pneumatice pentru aeraj sumurilor specifice şi întreţine­ organizării muncii şi sporirea nalist 1, au produs peste anga­ U. M. Cugir. Din aceştia, peste chibzuite pe ateliere. In felul
mare productivitate, realizate secundar, a ventilatoarelor cen­ rea agregatelor în cele mai bu­ vitezei de avans pe granic. jamentul anual aproximativ 500 2.800.000 lei revin colectivului acesta, consumul de materiale
de industria noastră construc­ trifugale şi a altor utilaje mi­ ne condiţiuni. Astfel, au reuşit tone fontă. sectorului maşini de cusut. a putut fi urmărit mai îndea­
toare de maşini c a : locomoti­ niere. să economsiească peste 4.700 Dintre sectoarele care acti­ proape, iar întrecerea socialis­
ve de mină, maşini de încăr­ tone combustibil convenţional vează în regiunea noastră, cele C. CONSTANTIN Faptul că Ia sectorul maşini
cat, perforatoare electrice, cio­ şi circa 221.000 kWh. energie e- mai frumoase rezultate le-a în­ de cusut s-a realizat o aseme­ tă pentru sporirea indicilor de
registrat sectorul Poiana Rusca. M. SEMCIUC
utilizare ai maşinilor unelte a
corespondenţi

cane pneumatice etc. Construc­ Putut fi organizată mai judi­

torii de maşini au trimis mi­ cios.

nerilor, în plus faţă de plan, pe FRUNTAŞI-IM PRODUCŢIE RE ILA U. M l CUGIR Printre fruntaşii întrecerii so­
primele 11 luni din acest an, a- cialiste de la acest sector se

proape 6.500 vagoneţi de mină numără maiştrii Avram Oltean,
pentru transportul în subteran, Ştefan Vodă, Viorel Seni, mun­
270 tone piese de schimb pen­ citorii G-h. Chirilă, Alexandru
tru diferite utilaje şi instalaţii Perean, Vasile Lupşan, Viorel
miniere, ciocane şi perforatoa­

re electrice şi pneumatice, tro- Vladimir şi alţii.

îii de mină, pompe de aeraj etc. *
Constructorii au adus în cursul Din cei 19.674.000 led cît s-au
acestui an importante îmbună­ angajat să economisească în a-
tăţiri la principalele utilaje cu

care lucrează minerii. La cio­ cest an, colectivele întreprinde­

canele de abataj de 15 k'g. a rilor din Petroşani, au realizat

fost schimbat sistemul ele dis­ ¦ÎXvXvt’Xv ¦ în primele 11 luni ale anului
tribuire a aerului Comprimat. peste 14.500.000 lei. Rezultat©
Ciocanul perforator ’de 19 kg., W&mmm deosebite au obţinut colectivele
a fost transformat într-un uti­ minelor Petrila, Aninoasa şi
laj similar mai uşor, cu număr EMIL' MĂRGINEAN GHEORGHE PANTEA CORNEL BERIAN MARIA CRISTIAN IOSIF CLONŢA Vulcan, preparaţiel Petrila, au­
(¦Lucrează ca lăcătuş în secţia Utemista Maria Cristian lucrea- Inginerul Iosif Clonţa, candidat ^ tobazei C.C.V.J., Filaturii Lu-
de bătăi şi forţă de- lovire 'miai [sculărie. El îşi depăşeşte norma Turnător fruntaş, membru de Strungarul Cornel Berian, mem- ză ca lăcătuş la gravarea in- de partid, lucrează în sectorul ^-j peni, I.G.O. Petroşani, autoba-
mări şi cu consum redus de aer j-de lucru cu 30-35 la sută şi se scripţiei maşinii de cusut „Ilea- maşini de cusut şi este unul din -j zel I.R.T.A., termocentralei Pa-
comprimat. La acest utilaj a ( ocupă cu multă grijă de ridica- partid şi perşedintele comitetu­ bru de partid, lucrează în sec- na“, in sectorul maşini de cu- roşeni, I.I.L. Petroşani şi I. F.
fost redus şi consumul de me­ i-rea calificării muncitorilor eu inovatoni de frunte ai secţiei şi ) Petroşani, oare şi-au depăşit cu
tal. lui de secţie sindicală, Gheor­ ţia sculărie. Ei îşi depăşeşte sut. Ea îşi depăşeşte norma cu mult angajamentele luate in
care lucrează. 25-30 la sută. cinstea celui de-al Hl-lea Con­
îmbunătăţiri simţitoare au ghe Pantea îşi depăşeşte norma norma de lucru cu 33 la sută gres al P.'M.R.
fost aduse vagonetelor de mină » t—J y
şi transportoarelor ou rablete. de lucru cu 20-28 la sută şi dă ,i da piese numai de bună ca- număr de 8 in07aţii care aclu.c j

piese numai de bună calitate. litate. o economie de peste 300.000 lei. ]

r'—1'—u— o '— j i t i r i * i t / i— ! u J '— ’ '— t ». - J y— I \ ~ J w 7 «__ ~ J y— l \ __! v_7 \—J