Page 78 - 1960-12

pă'R. 2 mzmxs&'iusnm DRUMULV SOCIALISMULUI
¦bsbşotwhb

Raportul cu privire !a proiectul bugetului de Cărţi apărute

pe anul 1961 prezentat de tovarăşul Aurel Vjjoli, LITERATURĂ POLITICA
* * * Declaraţia consfătuirii re­

ministrul Finanţelor prezentanţilor partidelor co­
muniste şi muncitoreşti —

La prima şedinţă a sesiunii Din volumul total al cheltuie­ liarde lei. Cheltuielile bugetelor (noiembrie 1960) — Apel că­
sfaturilor populare vor creşte cu tre popoarele din lumea în­
Marii Adunări Naţionale care lilor bugetare, 61,5 la sută slnt 1,292 miliarde lei faţă de anul treagă.
1960. Circa 38 la sută din inves­ 80 pag. — 0,90 Iei.
s-a deschis la 22 decembrie, mi­ destinate finanţării economiei tiţiile sfaturilor populare — pre­
văzute pe anul 1961 in sumă de Ed. politică.
nistrul Finanţelor, Aurel Vjjoii, naţionale. Volumul investiţiilor 3,547 miliarde lei — sînt aloca­ G. V. OSIPOV : Tehnica şi pro­
te pentru îmbunătăţirea condiţii­
a prezentat spre examinare şi din fondurile statului este de lor de locuit ale oamenilor mun­ gresul social. — Studiu cri­
aprobare proiectul Bugetului de 27,9 miliarde lei, cu o creştere tic asupra teoriilor sociolo­
stat al R. P. Romîne pe anul de 24 la sută faţă de 1960. A- gice reformiste şi revizioniste
1-961, subliniind că el a fost în­ proape 57 la sută din -totalul
tocmit in lumina hotărîrilor is­ investiţiilor vor fi destinate in­ cii. contemporane.
torice âle Congresului al IlI-lea dustriei, asigurîndu-se resursele
al P.M.R. necesare pentru dezvoltarea in Ministrul Finanţelor a arătat * 356 pag. — 9,95 Iei.
continuare a industrializării ţă­ în încheiere că volumul sporit Ed. ştiinţifică.
înainte de a expune principa­ rii. al bugetului, natura veniturilor
lele caracteristici ale Bugetului şi destinaţia cheltuielilor prevă­ LITERATURĂ
pe 1961, A. Vijoli a prezentat Pentru dezvoltarea producţiei ŞTIINŢIFICĂ
spre aprobare Marii Adunări agricole, se prevede a se aloca
Naţionale cifrele execuţiei defi­ de la buget şi din resursele pro­ zute în buget, oglindesc succe­ MEDICINA
nitive a bugetului de stat pe prii ale unităţilor de stat din sele istorice obţinute de poporul
agricultură, suma de 7,346 mi­ G .. BUTNARU şi a lţii: Explora­
1959, precum şi execuţia preli­ liarde lei.
minată a bugetului pe 1960 sub­ romîn în opera de construire a rea clinică, de laborator şi
liniind că acesta va fi realizat Ministrul Finanţelor a arătat
cu un ex cedent de 2,350 mili­ că dezvoltarea producţiei bunu­ socialismului. In R. P. Romină cardiologie! a tubului diges-,
arde lei, superior celui planificat. rilor de consum şi creşterea sis­
tematică a puterii de cumpărare a învins socialismul, forţele de tiv.
Ministrul Finanţelor a arătat a populaţiei vor determina spo­
că succesele obţinute în 1960 au rirea cu aproape 15 la sută a producţie cunosc o creştere im­ 256 pag, — 23,10 lei.
determinat creşterea venitului volumului desfacerii de mărfuri
naţional, iar impozitele şi taxe­ cu amănuntul prin comerţul so­ petuoasă, economia naţională se Ed. medicală.
le de la populaţie scad faţă de cialist.
1959 cu 466 milioane lei, ca ur­ caracterizează prin echilibrare şi * ® * Pediatria — voi. II. Sub
mare a scutirilor şi reducerilor Cheltuielile destinate acţiuni­
de impozite acordate salariaţilor lor social-culturale se ridică la stabilitate, printr-o dezvoltare redacţia prof, f. Nicolau, prof.
in a doua jumătate a anului 15,199 miliarde lei, cu o creş­
tere de 1,518 miliarde lei faţă sănătoasă continuu ascendentă. A. Rusescu, prof. C- Gonstan-
1959. Din bugetul pe 1960 s-a de 1960. Pentru dezvoltarea în-
cheltuit pentru învăţămînt:, şti­ văţămintului de toate gradele Impunătoarele succese dobin- tinescu.
inţă şi cultură, ocrotirea sănă­ sint prevăzute alocaţii de 4,155
tăţii şi alte acţiuni cu oarabter miliarde lei, cu 19,4’la sută mai dite, ca şt victoriile către care 944 pag. — 68 lei (perg.).
soeial-cultural suma de lei 13,681 mult decit în 1960. Fonduri tota-
miliarde lei, adică aproape a pa­ lizînd 1,173 miliarde lei — cu ne îndreptăm — a spus A. Vi­ Ed. medicală.
tra parte din totalul cheltuielilor 15,3 la sută mai mult decit în
bugetare. In 1960 a fost îmbu­ 1960 — sînt destinate dezvoltă­ joli — sînt indisolubil legate de LINGVISTICA Năzărel Fechet, este unul dm Peíais*!! ©rgaulaarea
colaborarea frăţească şi multila­ membrii cercului de artă plas­
terală cu Uniunea Sovietică şi * * * Materiale şi cercetări dia­ tică a clubului „Şiderurgistul“ din unei vacanţe plăcute
celelalte state, cu care formăm lectale — voi. f. Hunedoara. In prezent, alături Ţe
împreună marea familie a ţări­ 292 pag. — 12 lei. ceilalţi membri ai cercului, mun­ După un trimestru de muncă In şcoli, în casele de cultură
lor socialiste, Sprijinul reciproc, Ed. Acad. R,P-R. citorul artist pregăteşte noi lu­ asiduă elevii au primit vacanţa raionale, în cluburile întreprin­
folosirea tuturor avantajelor u- crări pentru expoziţia „40 de ani derilor, in căminele culturale, pe
LITERATURĂ TEHNICĂ de iarnă — prilej*de odihnă, re- întreaga perioadă a vacanţei de
nităţii şi coeziunii ţărilor lagă­ INDUSTRIE CHIMICĂ de ia constituirea Partidului Co­ creiere şi de aprofundare, sub iarnă, vor avea loc acţiuni cui
nni multe aspecte, a cunoştin­
rului socialist, constituie cea M. LOBEL: îndreptarul tehni­ munist Romîn“.
cian ului chimist.
mai importantă condiţie interna­ 548 pag, — 15 lei (cart.).

ţională a realizărilor noastre- Ed. tehnică.

~ ¦ ..... ....... =

nătăţită salarizarea cadrelor teh­ rii ştiinţei şi culturii, iar o su­ Greutăţile au fost înviase ţelor dobîndite in şcoală. tural-educative cu prilejul căro
nice, economice şi de cercetare mă de 4,239 miliarde lei se va ra vor fi popularizate realizări
In vederea organizării în bu­ le regimului democrat-popular
ştiinţifică şi au îos-t reduse pre- folosi pentru sănătate şi preve- ne condiţiuni a vacanţei de iar­ tradiţiile de luptă ale partidului
nă a pionierilor şi şcolarilor, şi poporului nostru. Vor fi or
ţurile cu amănuntul la unele deri sociale. Lărgirea acţiunilor secţia de învăţămînt şi cultură ganizate de asemenea întîlniri
ă Sfatului popular regional în
produse, ceea ce a dus la spo­ cu caracter social se reflectă şi încă din prima zi după. veni­ cum de brigada complexă a lui liere (partere şi etaje) de blocuri colaborare cu Comitetul regio­ cu fruntaşi în producţie, cu scrii­
rea pe şantier, Franeisc Szabo Franeisc Szabo eu mîndrie. fiecare cu cîte 5 apartamente. tori, excursii în localitate şi în
rirea puterii de cumpărare a în proiectul bugetului Asigură­ s-a dovedit a fi un zidar harnic. nal U.T.M., au elaborat un plan împrejurimi, vizite la întreprin­
Fusese repartizat într-una din e- „Este cea mai bună brigadă. C în d e v o rb a d o ciswînt de măsuri. deri etc. De asemenea, se vor
populaţiei cu circa 2 miliarde rilor Sociale de Stat pe 1961, chipsle de zidari mai vechi de A obţinut cei mai buni indici de desfăşura activităţi ca seri de
care se ridică la 3,745 miliarde pe şantier. depăşire a normei. A înregistrat In luna noiembrie, brigada şi-a Cei mai harnici pionieri şi şco: basme pentru elevii claselor mici,
lei anual. Au fost date în folo­ lei, cu 240 milioane lei mai mult un ritm record pe şantier ia lu­ depăşit sarcinile de plan cu 38 lari, care au obţinut rezultate vizionări de filme şi spectacole,
sinţă în 1960 peste 30.000 apar­ decît in 1960. In anul 1961 se — Noi ne realizăm norma în crările de roşu“. Aşa este carac­ la sută. Acest rezultat deosebit bune la învăţătură şi în activi­ recenzii de cărţi cu conţinut e-
tamente, cu circa 35 la sută mai fiecare zi. Dar oare atît este terizată în şantier brigada com­ din ultima lună îşi are explica­ tatea extraşcolară, vor avea o- ducativ, seri al’e cintecului şi
mult decît în 1959. destul ? Cred; că trebuie să ne plexă a lui Franeisc Szabo. ţia şi într-un angajament al cazia să-şi petreacă vacanţa de dansului, concursuri sportive etc.
Proiectul Bugetului de stat asigură şi fondurile necesare organizăm mai bine munca, să brigăzii. iarnă în taberele special amena­
dăm mai mult. Dar drumul pînă aici nu a fost jate pentru ei la Geoagiu-Băi/ In toate instituţiile culturale,
pe anul 1961 prevede veniturile pentru construirea şi darea în chiar atît de simplu. Oamenii Pe la mijlocul lunii trecute pe copiii să fie îndrumaţi să înveţe
Unii din echipă au fo;st de a- la început nu erau obişnuiţi cu şantier s-au prelucrat cifrele de raionul Orăştie şi ia Timişul de pluguşorul, pentru ca, în grup,
în sumă de 65,651 miliarde lei, folosinţă a circa 37.000 de apar­ ceeaşi părere. Alţii însă, n-au munca1pe şantiere mari. Cu rna- plan pentru 1961. Au discutat Sus, regiunea Stalin. să ureze muncitorilor fruntaşi,
cu o creştere de 14,2 la sută fa­ tamente. impărţăşit părerea lui Szabo. caiiale nu mai lucraseră. Şi apoi atunpi un mare număr de con­ colectiviştilor, ţăranilor munci­
Din păcate a învins părerea ce­ chiar şi lucrul în lanţ le-a dat structori. S-au făcut propuneri tori, învăţătorilor şi profesorilor
ţă de realizările preliminate din In bugetul de stat al R. P. lor din urmă. puţină bătaie de1cap. Majorita­ de îmbunătăţire a muncii, s-au noi succese în activitatea lor.
tea nu mai lucraseră aşa. Dar luat angajamente. A luat cu-
1960, iar cheltuielile in sumă de Romîne pe anul 1961, cheltuieli­ Dar Franeisc Szabo nu s-a s-au obişnuit. Acum brigada lu­ vîntul şi tov, Fvă.ncisc Szabo. In perioada de la 28 decem­
descurajat. A cerut şefului de crează simultan la trei blocuri brie a.c. la 8 ianuarie 1961 se
64,801 miliarde lei, cu o creşte­ le de apărare reprezintă 5,4 la şantier să-i dea o echipă de cu cite 20 apart amente. Şi in — Eu am făcut aici o mică Pentru elevii care nu pleacă va organiza serbarea pomului
oameni pe care s-o conducă el. timp ce la unul se execută zi­ socoteală. Pînă acum noi ne-am in tabere de odihnă, şcolile de
re de 17,6 la sută faţă de 1960. sută din totalul cheltuielilor bu­ Vroia să demonstreze că se poa­ dăria, la celălalt se montează depăşit lună de lună planul şi 7 ani, medii, pedagogice, profe­ de iarnă pentru copiii de ia 7 la
te face şi mal mult. Numai că nu fîşiile ia plaPşeu iar la a4 treilea făceam zilnic cîte 17 m.c. de zi­ sionale, casele de pionieri şi 14 ani, iar pentru elevii din
Creşterea considerabilă a veni­ getare. Suma prevăzută este a- a găsit înţelegere deplină. Oa­ se montează cofragul şi se toar­ dărie. Pentru anul viitor, mă casele de copii au datoria de a clasa VIII — XI se vor organi­
meni i-au fost daţi, dar ce folos nă betonul între fişii. Dar lucrul angajez că voi face însă 19 m.c. organiza în vacanţă acţiuni in­ za periodic reuniuni precedate
turilor este urmarea lărgirii proximativ la acelaşi nivel ca că nici unul nu era calificat. S-a de zidărie pe zi. Ba mai mult, teresante, atractive, cu un bogat de programe artistice, la care vor
străduit un timp să-i înveţe, dar în lanţ cere şi respectarea unui voi economisi şi cîte 8 bucăţi conţinut de idei, care să urmă­ fi invitaţi şi tineri muncitori. In
şi întăririi continue a bazei teh- în anul 1960. rezultatele nu erau 'deloc îm­ cărămidă pe m.c. de zidărie. Cit rească completarea cunoştinţe- seara zilei de 31 decembrie, în
bucurătoare. Franeisc Szabo s-a ciclu de lucru. Zidarii, dulgherii despre calitate, va fi numai şcoli, se vor organiza pentru ei
nico-materiale a socialismului, Subliniind că dezvoltarea tu­ văzut astfel în faţa unor noi bună. lor“căpătate în şcoală, să forme-- revelioane.
greutăţi. Ce era de făcut ? S-a sau betonişţi} trebuie să-şi ter­ ze noi deprinderi, să contribuie
a sporirii intr-un ritm şi mai turor regiunilor ţării se reflectă adresat din nou conducerii şan­ Membrii brigăzii, care erau în la educarea în spirit socialist a Gonducerea şcolilor şi a celor­
tierului. mine lucrarea într-un anumit sală au aprobat. Au aplaudat cu tineretului şcolar. lalte instituţii culturale vor tre-
înalt a producţiei şi productivi­ şl în creşterea bugetelor sfatu­ toţii angajamentul îndrăzneţ. bui să^ajbă grijă ca majoritatea
— Eu zic să mă lăsaţi să-mi timp1. Neîncadrarea în timp poa­ Dar ei nu s-au oprit aici. încă activităţilor cultural-educative
tăţii muncii. Ponderea impozi­ rilor populare, ministrul Finan­ aduc oameni aici pe şantier asa de pe acum au atins nivelul an­ pentru copii să se desfăşoare in
cum1 ştiu eu şi apoi ’om mai sta te 'duce la' perturbarea întregu­ gajamentului pentru anul viitor. perioada 24 decembrie — 2 ia­
telor şi taxelor de la populaţie ţelor a arătat că pentru anul de vorbă. Astfel, în luna noiembrie au e- nuarie, urrnînd ca rostul timpii-'
lui flux de producţie. De aceea xecutat 652 m.c. de zidărie în lui să fie rezervat pentru odihnă.
în totalul veniturilor bugetare 1961 veniturile şi cheltuielile L'a începutul lunii august pe loc de 500 m.c. cit este anga­
şantierul noului oraş muncito­ conducerea formaţiilor de lucru jamentul. Brigada complexă a Imbinînd în mod armonios u-
scade de la 6,7 la sută în 1960 bugetelor sfaturilor populare sînt resc din Călan s-a format o tov. Franeisc Szabo a fost de­ Pentru ca manifestările cul­
nouă brigadă. Şaisprezece oa­ a fost încredinţată celor mai pri­ clarată astfel fruntaşă pe şan­ tural-educative ce se vor desfă­ tilitl cu frumosul, vacanţa de iar­
la 6 la sută în 1961. prevăzute în sumă de 10,858 mi- meni, zidari, dulgheri, betonişti tier. îşi are de altfel toate me­
şi necalifie'aţi au format o bri­ cepuţi muncitori. Simo Deneş ritele. şura în perioada vacanţei să tre­ nă va fi o continuare a procesu­
=s a; gadă complexă. Prima: brigadă zească interesul elevilor, la pre:
organizată astfel pe şantier. Şe­ conduce dulgherii, Silvester A- V. BRAŞOVEANU gătirea acestora şcolile vor tre­ lui instructiv-eduoativ cu miji
bui să colaboreze îndeaproape loace noi.
'dalbert şi Papp Io’sif, zidarii. cu organizaţiile de masă, precum
şi cu conducerile unor întreprin­
'Munca fiind bine organizată
deri industriale şi agricole.
s-au obţinut rezultate tot atît
Stradă dată uitării Trebuie să se acorde o atenţie
de bune. In cele aproape 5 luni deosebită adunărilor festive în­
Călanul, ca orice altă localitate, are de textile bine aprovizionat. Gum să chinate sărbătoririi celei de a
mai multe străzi. Unele din ele au fost treci însă pe strada amintită cînd no­ brigada a ridicat in roşu 13 pa­
modernizate. Altele, însă — ce-i drept roiul împiedică orice fel de circula­ XllI-a aniversări a proclamării
mai puţine la număr — au fost date ţie?
cu totul uitării. R.P.R., cu care prilej vor fi în-'
Părerea muncitorilor este că, prin
Să luăm, de pildă, strada din spatele mai mult interes, strada în cauză s-ar minate şi primele distincţii pio­
staţiei G.F.R,, stradă suficient de cir­ putea reda circulaţiei normale.
culată, ţinînd seama că la capătul ei se niereşti. i
află depozitul de lemne şi un magazin CONSTANTIN CIHRIAC
ful ef, tov. Franeisc Szabo. Bri­ JOOţXXXJPOOOCOXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXînOOOOOOOOOOaCCXXXX üDSX&ttGOaOQQQQaOQacaVGZXSÚGOCOOQQQQQQCQGOS&ooaaoad
turnător gada a preluat pe bază de a-

cord global lucrările de la blo­ IN SALA-LABORA TOR

Acţiuni ale comisiei de femei curile punct, cu parter si patru

etaje. ’^

Sînt numeroase acţiunile întreprinse Profesoara Nadejda Avram — lec­ Primii paşi in fiecare miercuri seara, laborator a secţiei agricole a cei, el o urmăresc cu atenţie, La întrebările puse de Toma
de femeile ce aparţin circumscripţiei nr. toră a cercului de citit, Lucreţia Tudor într.una din sălile Sfatului Sfatului popular orăşenesc. La luîndu-şi notiţe. Tov. ing. Nico­ 'Manciulea, Ion Haţegan, Ma­
11-Deva. Printre altele, ele au colectat — responsabilă a cercului de citit, cit Au trecut de atunci aproape 5 popular, orăşenesc din Alba ria Toma şi alţii, lectorul dă
1.067 kg. fier vechi, ajuta comitetul de şi tovarăşele Eugenia Oniga, Maria luni. Pe şantier se vorbeşte a- lulia, luminile rămîn aprinse acest cerc s-au înscris 25 de lae Bărbănţan, lectorul cercu­ lămuririle necesare pe larg.
sprijin al Spitalului unificat, participă Birovescu, Elisabeta Tolgy şi altele, ma­ pină seara ţîrziu. De mărime
activ la cercul de citit şi la cursul de Din nou despre potrivită, cu un şir de bănci colectivişti, însă în mod obiş­ lui, le vorbeşte despre sol şi Cum reuşeşte tov. ing. Ni­
îndrumare ce funcţionează la biblioteca nifestă mult interes ţaţă de acţiunile încăpătoare, cu catedră şi ta ­ nuit la cursuri participă mal despre lucrările solului. Expli­ colae Bărbănţan să ţină lecţii
regională. 28 de femei din circumscrip­ aceleaşi lipsuri blă, sala pare a fi a unei şcoli. mulţi. Colectiviştii doresc să în­ că clar, ca un veritabil profe­ interesante, atractive, cu un
ţie sînt abonate pe 1961 la reviste ca: întreprinse de comisia de femei. De pe pereţii acestei săli, plan­ veţe. Şi cum să nu dorească sor, insistînd asupra părţilor bogat conţinut instructiv ? Se
„Femeia“, „Săteanca“, „Doigozo No“, ln ziarul „Drumul socialis­ şe frumos colorate te îndeam­ poate afla acest lucru cerce­
„Lupta de clasă“. ECATER1NA BELDEAN mului“ nr. 1780 din 15 septem­ nă să le citeşti titlurile: „Po­ să pătrundă tainele agrotehni­ mal dificile, folosind termeni tind caietul cu planurile de
brie 1960, a fost publicat arti­ rumbul şi combaterea dăunăto­ lecţii ale lectorului. Fiecare
preşedinta comisiei de femei colul „Cind directorul de cămin rilor lui“, ,,Dăunătorii pomilor cii cind au văzut cu ochii lor de exprimare pe înţelesul tu­ temă e fragmentată pe proble­
nu este tras la răspundere“, ar­ fructiferi“, „îngrăşământul chi­ me esenţiale, înlănţuite logic,
din circumscripţia nr. 11 — Deva ticol în care era criticată delă­ mic superfosfatic" etc. cu rschiţe ce urmează a fi fă
sarea in muncă a directoarei Că­ cute pe tablă, cu indicaţii asu­
ÎOOE minului cultural din Luncoiu) de Intr-un colţ, pe o etajeră, că, lucrină pămîntul cu meto­ turor, desenlnd pe tablă profi­ pra folosirii materialului In­
Jos, raionul Brad. sînt orînăuite o mulţime de tuitiv. Lectorul pregăteşte din
Program după bunul plac sticluţe şi borcânaşe cu diferi­ de înaintate, Invătn ămîntul lul solului, des­ timp fiecare lecţie citind pe
Au trecut trei luni de la apa­ te seminţe de plante, cu su- ştiinţifice, re­ agrozootehnic criind fiecare o- lingă manuale de specialitate
riţia articolului. Viorica Tod di­ perfosfaţi şi azotaţi, ln fundul coltele obţinute rizont, arătînd şi reviste.de agrotehnică pen­
rectoare a căminului cultural sălii o expoziţie în miniatură la hectar sînt ele masă prin ce se deo­ tru o mai bună documentare
din Luncoiul de Jos, n-a învăţat oferă privirilor diferite soiuri sebesc. Lecţia Că lecţiile expuse la acest
nimic din critica adusă prin or­ de porumb şi de griu. mai bogate şi cerc îşi ating 'scopul ne vor­
ganul de presă al Comitetului creşte nivelul beşte şi 'faptul că participan­
regional de partid. Aplecaţi asupra caietelor, ţii la 'cercul de învăţămînt a-
nişte elevi notează cu hărnicie lor de trai... este deosebit de grotehme îşi însuşesc întotdea­
Să reamintim din lipsurile în maculatoare explicaţiile una lecţiile dină răspunsuri
In fiecare dimineaţă la orele 7, mulţi chiar că s-au luat măsuri. Dar ce mă­ semnalate în articolul publicat profesorului, ing. agronom Ni- Aplicînă cunoştinţele ce şi interesantă pentru că defineş­ bune la întrebările recapitula­
din muncitorii G. S. Hunedoara care suri ? Gestionarul a hotărît să predea şi care mai persistă încă. Di­ colae Bărbănţan. Dar cine sînt le-au însuşit la cercul agroteh­ te solurile de care dispune tive.
cheile de la magazin vînzătoarei Ro- rectoarea de cămin se prezintă oare aceşti elevi sîrguincioşi, nic ce a funcţionat anul tre­ gospodăria agricolă colectivă
ies din schimb se abat pe la magazinul mica Pop. Rezultatul ? Odată cu chei­ la serviciu între orele 12-13, nu fără uniforme şcolăreşti, unii cut, colectiviştii au recoltat cu „Unirea“ : pe pâmînturile din ...In sala-laborator lumina
Gostat să facă cumpărături. E drept, le, vînzătoarea Romica Pop a luat şi se interesează de activitatea cul­ cu degetele îngălbenite de tu­ 300-400 leg. mai mult porumb Lunca Mureşului, sol aluvionar, rămine aprinsă uneori pînă
magazinul amintit e bine aprovizionat obiceiul de a deschide magazinul tot turală a satelor Podele şi Ste- tun, bărbaţi şi femei în toată şi grîu la hectar decit ţăranii pe pâmînturile de la nord- seara ttrziu. Colectiviştii stu­
cu brinzeturi, mezelarii, ouă şi alte după bunul său plac. Adică, în loc de jerel, de activitatea bibliotecii firea ? Ce învaţă ei ? cu gospodării individuale. estui oraşului, sol lut o-nisipos diază. Ei vor 'să se înarmeze
produse. ora 8, deschide la ora 8,30 şl chiar săteşti. iar pe pămînturile de la nor­ cu noi cunoştinţe în domeniul
la ora 9, în timp ce cumpărătorii aş­ 5 Sînt membri ai gospodăriei Colectiviştii fruntaşi ai gos­ dul oraşului, spre pădure, sol
Dar personalul de aici are un mare teaptă în faţa magazinului. Este timpul ca secţia de învă- \ agricole colective ..Unirea“ din podăriei agricole colective argilos. Se explică şi cum tre­ agrotehnicii, ca apoi, pvnln-
păcat. In fiecare dimineaţă, gestiona­ ţărnînt şi cultură a Sfatului „Unirea“, sînt nelipsiţi de la buie lucrate aceste soluri. du-le în practică, să obţină
rul Florin Dobrotă deschide magazi­ Probabil că Trustul regional Gostat popular raional Brad să ia m ă­ 7 Alba lulia, înscrişi la cercul de cercul de învăţămînt agroteh­
nul după bunul său plac. Lucrul a fost va lua măsurile cuvenite. surile cuvenite pentru îndrepta­ \ învăţămînt agrotehnic care îşi nic. Iată-l pe tov. Teodor Fă- La sflrşitul lecţiei cursanţii recolte tot mai bogate.
sesizat în nenumărate rînduri. S-a spus rea tovarăşei Tod. /j desfăşoară activitatea în sala- gădaru, care a prestat împre­ pun întrebări:
ună cu soţia sa peste 560 zile- ,V. CH1Ş
Num ai cu devizul? FLORIN BENF.A muncă, pe tov. Nicolae Borza, — De ce se face arătura a-
grădinarul gospodăriei, care a dincă şi se grăpează ? V*» V^VVV'''
De peste două luni, sediul bibliote­ irea sălii de lectură, repararea duşu­ tehnician. prestat împreună cu fiica lui
cii raionale din llia a fost mutat în- melei, înlocuirea celor cîteva geamuri aproximativ 400 zile-muncă, —• De ce la unele plante, a-
tr-un local mai spaţios, dar neamena­ sparte şi a uşilor degradate etc. pe tov. Maria Munteanu, Ana rătura adîncă de toamnă nu
jat. De aceea, secţia de învăţămînt Magda şi alţii. se mai grăpează ?
şi cultură a sfatului popular raional Toate Dune, numai că lucrările s-au
a primit sarcina să tacă aici renovă­ oprit la întocmirea devizului. Şi ast­ Şi lecţia de astăzi, ca de obi- — De ce la grădină se gu-
rile cuvenite. S-a întocmit mai întîi fel activitatea bibliotecii nu se poate noiază toamna şi nu primăva­
un deviz în care au fost prevăzute spo­ desfăşura in condiţii bune. ra ?