Page 79 - 1960-12
P. 79

Nr, 1866                                                                                                                        DRUMUK SOCIALISMULUI                                                                                                                                           na? 3

                                                                                                                                                                                                                                ssH rtsrconR B T

încă de pe ac om                                                                        Viaţă culiurală                              TELEGRAME EXTERNE
                                                                                        tot mai bogată                                                                                                       > •*L>-'*3
la nivelul sarcinilor
                                                                                          Viaţa culturală a satelor re­         u .R .s .s : n f © s f « ia t ă i n e x p l o a t a r e Partide şi organizaţii politise din Franţa
                                                                                        giunii noastre devine tot mai
din anul viitor                                                                         bogată. Şcoli, cămine culturale,        © @ a sisa s B ie r s iic ă © a te f e r a t ă                                       işi precizează poziţia faţă de referendum
                                                                                        cinematografe, biblioteci şi ra­
                                                                                        dio găseşti azi pînă şi în cele                           u m Bum®                                                           PARIS 22 (Agerpres). — Rînd pe                            Gu toate acestea numeroşi membri
                                                                                        mai îndepărtate sate. Numai în
  Colectivul întreprinderii de in­        fost stabilite de asemenea, im­               acest an, în satele din regiunea          MOSCOVA 22. — Corespon­                 dra. Chiar Ia începutul lucrări­           rînd partidele şi organizaţiile politi­ marcanţi ai SFIO, precum şi federa­
dustrie locală “Economica“ din            portante măsuri. Printre aces­                Hunedoara s-au construit şi dat                                                   lor, constructorii au dat pesţe
Sebeş a dezbătut sarcinile de             tea s în t: producţia de noi sor­             în folosinţă 40 de şcoli şi cămi­       dentul Agerpres transm ite: A             un depozit de mine rămas din               ce din Franţa îşi precizează poziţia ţii întregi s-au pronunţat împotriva po­
plan pe anul viitor. In adună­            timente, punerea la dispoziţie a              ne culturale, iar alte 142 de şcoli     fost dată în exploatare calea fe­         timpul războiului, cînd pe aces­
rile organizate, fiecare munci­           unei magazii corespunzătoare                  şi cămine sînt în construcţie.          rată Murmansk-Pecenga, cea                te meleaguri s-au desfăşurat               faţă de referendumul de la 8 ianuarie. liticii Iui de Gaulle în problema alge­
tor, tehnician, maistru şi inginer        pentru depozitarea făinii, insta­             S-au înfiinţat 30 de cinemato­          mai nordică cale ferată din lu­           lupte crîncene. După cîţiva km.
a luat la cunoştinţă ce anumle            larea de aparate de temperatură               grafe săteşti, 80 de biblioteci co­     me. Intinzîndu-se de-a lungul a           s-au găsit din nou bombe, pro­             Comitetul Executiv al Partidului ra­ riană. Ei consideră că referendumul
are de tăcut în anul 1961. Cu             la fiecare cuptor, reutilarea şi              munale şi săteşti. In prezent, a-       167 km., noul drum de fier a              iectile, grenade, uriaşe cîmpuri
ceastă ocazie, in urma unei ana­          punerea în funcţiune a labora­                proape în toate satele din regiu­       deschis accesul la bogatele mi­           de mine. In ajutorul constructo­           dical şi radical-socialist a hotărit la nu poate apropia încheierea păcii în
lize a posibilităţilor existente,         torului.                                      ne există o bibliotecă. Mulţi ţă­       nereuri de nichel din apropierea          rilor au venit geniştîi. Lucrările
au fost stabilite măsurile nece­                                                        rani muncitori, în trecut anal­                                                   înaintau pe măsură ce aceştia              21 decembrie cu 1.200 voturi pentru Algeria şi câ este necesar să se în­
sare pentru îndeplinirea şi depă­            In cadrul întreprinderii exis­             fabeţi, au devenit acum cititori        Mării Barenţ şi a creat posibi­           curăţau cîmpul de materialele
şirea planului de producţie. Co­          tă'm ai multe secţii şi pentru fie­           pasionaţi. In comuna Rişculiţa          lităţi sporite de construire a ma­        explozive lăsate de fascişti.              şi 620 contra să răspundă „Nu“ la re­ ceapă tratative cu reprezentanţii alge­
lectivul nostru s-a angajat să            care s-a întocmit cîte un plan                din raionul BPad, d'e exemplu,          relui combinat de înnobilare de
depăşească planul producţiei              de măsuri- Conducerea întreprin­              una din comunele din munţii A-          la .Idanovsk.                                Linia ferată Murmansk—Pe-               ferendum.                                           rienilor care luptă.
globale pe anul viitor cu 1 la            derii, cu participarea majorităţii            puseni, oare a avut în trecut cel                                                 cenga a fost construită de tinerii
sută, iar cel al producţiei marfă         salariaţilor, a reuşit pînă în pre­           măi mare procent de analfabeţi,            Construirea liniei ferate Mur­         din Leningrad, Briansk şi din              La 22 decembrie. s-au încheiat lu­                        Aripa de dreapta a Partidului so­
cu 2 la sută. Totodată, s-a sta­          zent să revizuiască toate utila­              azi trei sferturi din numărul să­       mansk-Pecenga a fost deosebit             alte regiuni care iau parte activă
bilit ca productivitatea muncii           jele existente în întreprindere,              tenilor sînt cititori permanenţi        de grea. Ea trece peste 340 de            la descoperirea şi utilizarea              crările Congresului extraordinar al cialist în frunte cu fostul ministru
să crească cu 5 la sută, iar e-           să fie reparate morile de la Săs-             ai bibliotecii. A crescut mult          poduri. Constructorii au avut de          grabnică a marilor bogăţii ale
conomiile la preţul de cost să a-         ciori, Petreşti, Tău, Roşia de Se-            numărul de cititori şi în comu­         luptat nu numai cu asprimile              subsolului peninsulei Cola.                Partidului socialist francez — SFIO, Max Lejeune, s-a pronunţat şi ea îm­
jungă la aproape 80.000 lei.              caş şi moara „Horia“ din                      nă Şugag din munţii Sebeşului.          nopţii polare şi cu terenurile
                                          Sebeş.                                                                                mlăştinoase care alcătuiesc tun­                                                     care sub presiunea conducătorilor de potriva politicii lui de Gaulle, dar pe
   Cu toţii ne dăm seama că în­                                                           In prezent, aproape 100 de
treprinderea noastră are un rol              In ce priveşte creşterea numă­             comune şi sate au fost radiofi-                                                                                              dreapta a hotărît cu majoritate de vo­ poziţii similare cu acele ale liderilor
important în aprovizionarea oa­           rului de sortimente, trebuie să a-            cate. Dacă în urmă cu 11 ani
menilor muncii din regiune cu             mintim că am introdus încă două               în satele regiunii nu existau de-                                                                                            turi să voteze „Da“ la referendum. A- ultracolonialiştilor Soustelle, Bidault,
bunuri de larg consum, multe şi           noi tipuri de mobilă de bucătă­               cît 150 de abonaţi la radio, în
de bună calitate. De aceea, în­           rie, (Sebeş I şi Sebeş II), iar în            prezent peste 12.500 de familii                                                                                              tît în cadrul dezbaterilor Congresului Duchet.
deplinirea angajamentului con­            anul viitor vom introduce alte                de ţărani muncitori au aparate
stituie obiectivul principal al           două noi tipuri de mobilă. In                 de radio, iar aproape 17.000 de                                                                                              cît şi înainte de Congres conducerea                      Conducerea partidului de dreapta al
muncii noastre. In vederea în­            anul acesta a existat in cadrul               familii au în case difuzoare.
deplinirii angajamentelor, au             întreprinderii o discordanţă în­                                                                                                                                           de dreapta a SFIO a exercitat puter­ independenţilor şi ţăranilor nu a a-
fost stabilite pentru fiecare sec­        tre planul de producţie şi planul                             —OOO—
ţie planuri concrete de măsuri            de aprovizionare. La ora actua­                                                                                                                                            nice presiuni pentru a obţine aproba­ doptat pînă în prezent o politică uni­
tehnico-organizatorice care, pu­          lă am reuşit să punem de acord                Pionieri în excursie
se în aplicare, vor duce la îm­           aceste două planuri, astfel ca1                                                                                                                                            rea politicii preşedintelui de Gaulle şi tară faţă de referendum, lăsînd la la­
bunătăţirea şi uşurarea muncii,           munca să se desfăşoare normal.                   In cursul zilei de ieri, peste
la îndeplinirea înainte de ter­           Tot ca urmare a aplicării nor­                60 de pionieri din Deva, frun­                                                                                               sprijinirea ,ei în timpul referendumu­ titudinea fiecărui membru al acestui
men a planului de producţie.              melor preconizate, în luna no­                taşi la învăţătură şi în activită­
                                          iembrie I.I.L. „Economica“ a în­              ţile desfăşurate la Casa pionie­                                                                                             lui. partid răspunsul pe care îl va da.
   Secţia de mobilă este una din          deplinit planul producţiei glo­               rului, au plecat într-o excursie
secţiile principale ale întreprin­                                                      prin regiune- Ei au vizitat cu a-                                                                                                                                                .so­
derii. Colectivul de aici are sar­        bale în proporţie de 104,03 la                cest prilej oraşele Hunedoara,
cina de a produce un însemnat             sută, iar productivitatea muncii              Gălan, Haţeg şi localitatea Sar-                                                                                             ră algerieni, nu se                                                       realiza
număr de garnituri de mobilă              a crescut cu 46,8 la sută. Aceas­             mizegetusa.
de diferite tipuri şi alte pro­           ta înseamnă că colectivul nostru                                                                                                                                                      pacea în Algeria
duse.                                     lucrează încă de pe acum la ni­                  Aceasta este una din acţiunile
                                          velul sarcinilor din anul viitor.             organizate de Casa pionierului                                                                                                  PARIS 22 (Agerpres). — Co-                       Algeriei care la rîndul ei ar de­
   Pentru realizarea acestora             Dar noi nu ne vom opri aici.»                 din Deva, pentru a face vacan­                                                                                               mentînd discursul rostii la 20                      veni o sursă de noi conflicte,
s-au stabilit o serie de măsuri           Aplicînd toate măsurile tehnico-              ţa elevilor cit mai plăcută şi in­                                                                                           decembrie de generalul de Gaul­                     ceea ce ar însemna continuarea
dintre care unele au şi început           organizatorice stabilite in adu­              structivă.                                                                                                                                                                       războiului“.
să fie aplicate. Printre acestea          nările de dezbatere a cifrelor de                                                                                                                                          le, ziarul „Le Monde“ sublinia­
amintim gruparea produselor pe            plan pe anul viitor, organizînd                               —ooo—                                                                                                        ză că „orice efort d(e a construi                      In aceeaşi ordine de idei, zi­
trimestre şi luni cu scopul de a          mai bine munca, vom reuşi să                                                                                                                                               o Algerie nouă fără Frontul Na­                     arul „La Groix“ scoate în evi­
se putea introduce lucrul în se­          depăşim cu mult angajamentele                       EIIEMITOMflilCE                                                                                                        ţional de Eliberare ar duce în                      denţă „convingerea musulmani­
rie, aprovizionarea ritmică cu            luate.                                                                                                                                                                                                                         lor că nu se poate realiza pacea
materiale, construirea unui şo­                                                                   25 DECEM BRIE 1960                                                                                                 mod inevitabil la o împărţire a                     fără FEN“.
pron pentru depozitarea mate­                            IOAN ROMAN
rialelor, organizarea cursurilor                                                          DEVA: Pămînt desţelenit;                                                                                                   • O O < L ! > « & > 0 .0 O ¦ < > 0 , 0 0 O . O <S>
de minim tehnic şi altele.                           director al I.I.L. „Economica"     ALBA IULIA : Intîlnire cu dia­
                                                                     Sebeş.             volul ; Serioja ; BRAD : Bădăra­             Uzina de automobile de la Upal, regiunea Celeabînslc,                              D O R 1J1 să petreceţi un
   La sectorul de panificaţie au                                                        nii ; ILIA: Război şi pace:             (U.R.S.S.), produce zilnic nenumărate autocamioane peste                             R E V E L I O N plăcut?
                                                 NICOLAE DUMITREASA                     HAŢEG: O zi de odilină; O-              plan. Autocamioanele sînt încărcate în trenuri şi trimise dife­
                                                                                        RĂŞTIE : Lanţul: Pămînt desţe­          riţilor beneficiari din ţară.
                                                  secretar al organizaţiei de bază      len it; HUNEDOARA: Pasărea
                                                                     P.M.R.             cerului; SIMERIA: Doamna cu                  IN FOTO: încărcarea automobilelor.
                                                                                        căţelul: SEBEŞ : Departe de
                                                                                        patrie: PETROŞANI: ivanna :                                                    -J2S“                                                    Reţineţi din timp mese Ia RESTAURANTUL
                                                                                        Un cîntec străbate lumea: LO-
                                                                                        NEA : Katia Katiuşa : TEIUŞ :           Declinul economiei americane                                                                    IIIIiilllllllllllllilIIIIIll5ulllllJI)llllllllilllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll!lllll||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||i]|||||]|j|||||||!||||||||
                                                                                        Rămii cu n o i: ZLATNA: Des­             resim ţit de a lia ţii S. U. A.
                                                                                        pre prietenul m eu; APOLDUL
                                                                                        DE SUS: Intîlnire cu viaţa.               CARAGI 22 (Agerpres). — Ziarul pa­      puţin 25 la sută din cauza preţuri­                   cooperaţiei de oosîsuiîi uin localitatea Dvs.                                                                                                                            î
                                                                                                                                kistanez „Dawn« scrie că politica co­     lor exorbitante ale mărfurilor ameri­
                                                                                                        —ooo—                   mercială a S.U.A. care urmăreşte să       cane.                                                                                m iiim im iim p im i m m m i m i i m i M m m m m m , , .............................................................                     I
                                                                                                                                arunce pe spinarea aliaţilor ei urmări­
                                                                                          M iiL n ’m j M n t m a w m            le declinului economic din Statele U-        Ziarul citează pe un purtător de cu-               H meniu asortat
                                                                                                                                nite vor provoca Pakistanului în urmă­    vînt al ministrului Industriei al Pa­
                                                                                                 PENTRU 24 ORE                  torii cinci ani o pierdere de 900 de      kistanului care a arătat că majoritatea               # băuturi alese
                                                                                                                                miliarde rupii sau chiar mai mult.
                                                                                           Vreme nestabilă cu cerul mai mult    Ziarul subliniază că s-a calculat că      mărfurilor importate din S.U.A. va                    ® muzică excelentă
                                                                                        noros. Ploi cu caracter local, iar în   capacitatea de import a Pakistanului va   costa cu 30 la sută mai mult. Aceasta
                                                                                        regiunea muntoasă ninsoare slabă.       scădea în următorii cinci ani cu cel
                                                                                        Temperatura în scădere uşoară va fi                                               va provoca o considerabilă sporire a
                                                                                        cuprinsă ziua între 3 şi 7 grade, iar                                             preţurilor.
                                                                                        noaptea între 3 şi minus 1 grad. Vînt
                                                                                        slab de la vest şi nord-vest            Demonsfrafii de profest în Turcia

          omPBOGBAMUL                                                                            PENTRU URMĂTOARELE                ISTANBUL 22 (Agerpres). —              cembrie, mii de studenţi din Is­
                                                                                                           TREI ZILE            Aruncarea în aer a monumentu­             tanbul, purtînd steaguri şi făclii,
                                                                                                                                lui lui Aiatiirk la Iskanderun a          au organizat o demonstraţie pe
                                                                                           Vreme cu o tendinţă de îmbunătăţire  stîrnit un puternic val de de­            străzile oraşului scandînd „Ata­
                                                                                        şi cu temperatură staţionară.           monstraţii de protest în întreaga         türk, urmăm calea ta“. Apoi în
                                                                                                                                Turcie. In seara zilei de 21 de-          piaţa Taksim a avut loc un mare
                                                                                                                                                                          miting.

          25DECEMBRIE 1960

   Programul 1 : 6,00 Muzică uşoară j     că de d an s; 23,10 Gvarteful nr. 2 în                                                Rezultatele alegerilor
7,15 „Sub steagul păcii şi prieteniei“,   Fa major de Geaikovski.                                                                  din Coreea de sud
program de cîntece ; 9,30 Teatru la mi­
crofon pentru copii : „Lanterna“ de          Programul I I : 7,00 Muzică uşoară;                                                  SEUL 22 (Agerpres). — Pos­                Partidul democrat de guver-
Dan Gostescu şi Alexandru Adrian ;        8.30 Şcoala şi viaţa. Emisiune temati­                                                tul de radio Seul relatează că la         nămînt a suferit o înfrîngere.
11,30 Oameni şi preocupări: 12,15 Con­    că : G eologia; 10,30 Revista presei                                                  22 decembrie au fost date publi­          Reprezentanţii săi au întrunit
cert de muzică din operete; 13,10 De      străine; 10,40 Muzică uşoară interpre­                                                cităţii rezultatele alegerilor în         doar 13,4 la sută din locuri, în
toate pentru toţi ; 14,30 Muzică de es­   tată la chitară ; 13,55 Din cele mai cu­                                              consiliile judeţene şi municipale         timp ce indepndenţii — 81,5 la
tradă de compozitori sovietici ; 15,30    noscute melodii populare romîneşti;                                                   din Coreea de sud.                        sută. /
Noi înregistrări de cîntece în interpre­  14.30 La microfon: Satira şi umorul;                                                                                            :
tarea corului Radioteleviziunii ; 16,14   16,00 Vorbeşte M oscova!; 17,40 „Să
Fragmente din operele „Garmen“ de         cîntăm, prieteni“ — emisiune de cîn­                                                                          SPO               R                                                                                                                    Vs/N/VN/V
FÜzet şi „Aida“ de Verdi ; 17,40 Muzi­    tece pentru copii i 18,45 Gârneţ de re­
că uşoară de compozitori romîni ; 18,42   porter ; 19,00 Program pentru iubitorii                                                 TOKIO (Agerpres). Comitetul olimpic     locul probelor de caiac-canoe şi penta­
Gîntă Ioana Radu ; 19,30 Teatru la mi­    de romanţe; 20,05 Muzică de d a n s:                                                  japonez a alcătuit lista celor 18 disci­  tlon modern. Celelalte 16 discipline
crofon : Premieră „O lună de confort“,    22,29 Simfonia în Si bemol major de                                                   pline sportive care urmează să figureze   sîn t: atletism, înot şi săriuri de Ia
scenariu radiofonic de Ştefan Iureş şi    Ghausson ; 23,10 Muzică de dans.                                                      în programul Jocurilor Olimpice de vară   trambulină, călărie, canotaj academic,
Ben Dumifrescu; 21,30 Concert de mu­                                                                                            din 1964 de la Tokio. Comitetul olim­     scrimă, gimnastică, tir, lupte, box, hal­
zică populară romînească ; 22,30 Muzi-       Buletine de ştiri: 7,00 ; 13,00 ; 19,00 ;                                          pic japonez propune introducerea a        tere, iahting, ciclism, baschet, hochei
                                          22,00; 23,52 (programul I) j 7,50;                                                    două sporturi n o i: judo şi voleibal în  pe iarbă, polo pe apă şi fotbal.
                                          14,00; 20,00; 23,00 (programul II).

  Cu mult timp înainte ca po­             nocDiMT»: I r i a n u l de v e s t                                                                                                 Ca răspuns la aceste atroci­
porul indonezian să cunoască                                                                                                                                              tăţi ale ocupanţilor străini, în I-
„binefacerile" colonialismului,           ţională, independenţă recunos­                  Populaţia Irianului de vest           luptă pentru independenţă na-             rianul de vest s-a intensificat            Yiziiafi €5ii încredere
Irianul de vest făcea parte in­           cută şi de guvernul olandez prin              trăieşte în mizerie, avînd un ni-       ţională. S-au introdus restric-           lupta patrioţilor pentru libertate
tegrantă din Indonezia. Irianul           acordul de la Lingardjati din                 vel de trai foarte scăzut. Toate        ţii în ceea'ce priveşte deplasarea        şi pentru realipirea teritoriului          m a g a z in e le c o o p e r a tiv e lo r de consum
de vest este partea apuseană a            1946.                                         bogăţiile ţării sînt jefuite de co-     în interiorul provinciei, s-au            lor la Indonezia, iar răscoala                         din r a io n u l B r a d ,
insulei Noua Guinee, aflată în                                                          colonialiştii olandezi in cîrdăşie      construit noi lagăre de concen-           care a izbucnit luna trecută în
partea de răsărit a Indoneziei şi           După obţinerea independenţei                                                                                                  Irianul de vest constituie un a-           yode vefi găsâ fofî felul de artic ole
are o suprafaţă de 412.800 km.            de către Indonezia, colonialiştii             cu capitalul american. In această       trare, iar ziarele indoneziene            vertisment pentru colonialişti şi               de sezora de toam nă şa âarrsă:
pătraţi constituind 20 la sută            olandezi nu au părăsit însă Iria­             provincie, colonialiştii olandezi       sînt interzise în Irianul de vest,        acoliţii lor.
din teritoriul indonezian. Are o          nul de vest, continuind să ţină               au dezlănţuit o cruntă teroare şi       unde s-a introdus o cenzură                                                             • Ţ e s ă tu ri de b u m b a c si lînă
populaţie de un milion locuitori.         acest teritoriu sub cea mai crun­             persecuţie împotriva celor care         strictă.                                     Poporul indonezian, după pro­              ® A rtic o le de galanterie
Majoritatea lor lucrează pe plan­         tă teroare colonială. După război                                                                                               clamarea independenţei, a cerut               © T rico ta je
taţiile de arbori de cauciuc, ceai        a început să se infiltreze în mod                                                                                               cu hotărîre restituirea Irianului
şi chinină, care se află în mîi-          masiv in economie capitalul a-                                                                                                  de vest, parte integrantă a ţării             ® C osm etice
nile colonialiştilor olandezi. In         merican. Recent, între compa'                                                                                                   sale. Indonezia a ridicat de 4                ® A rtic o le de uz casnic
subsolul Irianului de vest se gă­         nia americană „United States                                                                                                    ori această problemă la O.N.U.
sesc numeroase bogăţii ca : pe­           Steel Corporation“ şi trei com­                                                                                                 In ţară s-au desfăşurat sute de
trol, aur, fier, cărbune, platină,        panii olandeze, a intervenit un                                                                                                 demonstraţii şi mitinguri în
nichel şi uraniu, dar exploatarea         acord în ceea ce priveşte ex­                                                                                                   sprijinul acestei revendicări.
lor se face de către companiile           ploatarea în comun a minelor de
străine: olandeze, americane,                                                                                                                                                Colonialiştii olandezi iac tot
engleze.                                  cobalt, fier şi nichel. In ultimul                                                                                              ce pot pentru a păstra Irianul
                                          timp, majoritatea zăcămintelor                                                                                                  de vest ca o colonie a lor şi pen­
   Indonezia a fost cotropită de          de uraniu au trecut în mîinile                                                                                                  tru aceasta, apelează la Statele
olandezi cu trei secole in urmă.          monopoliştilor americani.                                                                                                       Unite, partenerul lor din
In timpul celui de-al doilea răz­                                                                                                                                         N.A.T.O., care le acordă ajutor.
boi mondial, militariştii japo­              Datorită poziţiei sale strate­
nezi în expansiunea lor, au o-                                                                                                                                               Gu toate manevrele şi cu toa­
cupat ţara. Poporul indonezian            gice însemnate — fiind aşezat
a pus mina pe arme pentru a iz­                                                                                                                                           tă teroarea ce au introdus-o în
                                          la încrucişarea căilor maritime
goni pe aceşti „musafiri" nepof­                                                                                                                                          Irianul 'de vest, colonialiştii o-
tiţi cit şi pe „civilizatorii“ olan­      şi aeriene din Oceanul Pacific—
                                                                                                                                                                          landezi vor trebui pînă la ur­
dezi şi după cum se ştie. Indone­         Irianul de vest a devenit ţinta
                                                                                                                                                                          mă să părăsească şi această
zia a reuşit la 5 august 1945             blocului militar S.E.A.T.O., ca-
                                          re-1 foloseşte ca bază militară.                                                                                                insulă a Indoneziei. Pentru co­
să şi proclame independenţa na-
                                                                                                                                                                          lonialism, ceasul morţii a su­

                                                                                                                                                                          nat.

                                                                                                                                                                                                   r S. CERBU
   74   75   76   77   78   79   80   81   82   83   84