Page 79 - 1960-12
P. 79
Nr, 1866 DRUMUK SOCIALISMULUI na? 3
ssH rtsrconR B T
încă de pe ac om Viaţă culiurală TELEGRAME EXTERNE
tot mai bogată > •*L>-'*3
la nivelul sarcinilor
Viaţa culturală a satelor re u .R .s .s : n f © s f « ia t ă i n e x p l o a t a r e Partide şi organizaţii politise din Franţa
giunii noastre devine tot mai
din anul viitor bogată. Şcoli, cămine culturale, © @ a sisa s B ie r s iic ă © a te f e r a t ă işi precizează poziţia faţă de referendum
cinematografe, biblioteci şi ra
dio găseşti azi pînă şi în cele u m Bum® PARIS 22 (Agerpres). — Rînd pe Gu toate acestea numeroşi membri
mai îndepărtate sate. Numai în
Colectivul întreprinderii de in fost stabilite de asemenea, im acest an, în satele din regiunea MOSCOVA 22. — Corespon dra. Chiar Ia începutul lucrări rînd partidele şi organizaţiile politi marcanţi ai SFIO, precum şi federa
dustrie locală “Economica“ din portante măsuri. Printre aces Hunedoara s-au construit şi dat lor, constructorii au dat pesţe
Sebeş a dezbătut sarcinile de tea s în t: producţia de noi sor în folosinţă 40 de şcoli şi cămi dentul Agerpres transm ite: A un depozit de mine rămas din ce din Franţa îşi precizează poziţia ţii întregi s-au pronunţat împotriva po
plan pe anul viitor. In adună timente, punerea la dispoziţie a ne culturale, iar alte 142 de şcoli fost dată în exploatare calea fe timpul războiului, cînd pe aces
rile organizate, fiecare munci unei magazii corespunzătoare şi cămine sînt în construcţie. rată Murmansk-Pecenga, cea te meleaguri s-au desfăşurat faţă de referendumul de la 8 ianuarie. liticii Iui de Gaulle în problema alge
tor, tehnician, maistru şi inginer pentru depozitarea făinii, insta S-au înfiinţat 30 de cinemato mai nordică cale ferată din lu lupte crîncene. După cîţiva km.
a luat la cunoştinţă ce anumle larea de aparate de temperatură grafe săteşti, 80 de biblioteci co me. Intinzîndu-se de-a lungul a s-au găsit din nou bombe, pro Comitetul Executiv al Partidului ra riană. Ei consideră că referendumul
are de tăcut în anul 1961. Cu la fiecare cuptor, reutilarea şi munale şi săteşti. In prezent, a- 167 km., noul drum de fier a iectile, grenade, uriaşe cîmpuri
ceastă ocazie, in urma unei ana punerea în funcţiune a labora proape în toate satele din regiu deschis accesul la bogatele mi de mine. In ajutorul constructo dical şi radical-socialist a hotărit la nu poate apropia încheierea păcii în
lize a posibilităţilor existente, torului. ne există o bibliotecă. Mulţi ţă nereuri de nichel din apropierea rilor au venit geniştîi. Lucrările
au fost stabilite măsurile nece rani muncitori, în trecut anal înaintau pe măsură ce aceştia 21 decembrie cu 1.200 voturi pentru Algeria şi câ este necesar să se în
sare pentru îndeplinirea şi depă In cadrul întreprinderii exis fabeţi, au devenit acum cititori Mării Barenţ şi a creat posibi curăţau cîmpul de materialele
şirea planului de producţie. Co tă'm ai multe secţii şi pentru fie pasionaţi. In comuna Rişculiţa lităţi sporite de construire a ma explozive lăsate de fascişti. şi 620 contra să răspundă „Nu“ la re ceapă tratative cu reprezentanţii alge
lectivul nostru s-a angajat să care s-a întocmit cîte un plan din raionul BPad, d'e exemplu, relui combinat de înnobilare de
depăşească planul producţiei de măsuri- Conducerea întreprin una din comunele din munţii A- la .Idanovsk. Linia ferată Murmansk—Pe- ferendum. rienilor care luptă.
globale pe anul viitor cu 1 la derii, cu participarea majorităţii puseni, oare a avut în trecut cel cenga a fost construită de tinerii
sută, iar cel al producţiei marfă salariaţilor, a reuşit pînă în pre măi mare procent de analfabeţi, Construirea liniei ferate Mur din Leningrad, Briansk şi din La 22 decembrie. s-au încheiat lu Aripa de dreapta a Partidului so
cu 2 la sută. Totodată, s-a sta zent să revizuiască toate utila azi trei sferturi din numărul să mansk-Pecenga a fost deosebit alte regiuni care iau parte activă
bilit ca productivitatea muncii jele existente în întreprindere, tenilor sînt cititori permanenţi de grea. Ea trece peste 340 de la descoperirea şi utilizarea crările Congresului extraordinar al cialist în frunte cu fostul ministru
să crească cu 5 la sută, iar e- să fie reparate morile de la Săs- ai bibliotecii. A crescut mult poduri. Constructorii au avut de grabnică a marilor bogăţii ale
conomiile la preţul de cost să a- ciori, Petreşti, Tău, Roşia de Se- numărul de cititori şi în comu luptat nu numai cu asprimile subsolului peninsulei Cola. Partidului socialist francez — SFIO, Max Lejeune, s-a pronunţat şi ea îm
jungă la aproape 80.000 lei. caş şi moara „Horia“ din nă Şugag din munţii Sebeşului. nopţii polare şi cu terenurile
Sebeş. mlăştinoase care alcătuiesc tun care sub presiunea conducătorilor de potriva politicii lui de Gaulle, dar pe
Cu toţii ne dăm seama că în In prezent, aproape 100 de
treprinderea noastră are un rol In ce priveşte creşterea numă comune şi sate au fost radiofi- dreapta a hotărît cu majoritate de vo poziţii similare cu acele ale liderilor
important în aprovizionarea oa rului de sortimente, trebuie să a- cate. Dacă în urmă cu 11 ani
menilor muncii din regiune cu mintim că am introdus încă două în satele regiunii nu existau de- turi să voteze „Da“ la referendum. A- ultracolonialiştilor Soustelle, Bidault,
bunuri de larg consum, multe şi noi tipuri de mobilă de bucătă cît 150 de abonaţi la radio, în
de bună calitate. De aceea, în rie, (Sebeş I şi Sebeş II), iar în prezent peste 12.500 de familii tît în cadrul dezbaterilor Congresului Duchet.
deplinirea angajamentului con anul viitor vom introduce alte de ţărani muncitori au aparate
stituie obiectivul principal al două noi tipuri de mobilă. In de radio, iar aproape 17.000 de cît şi înainte de Congres conducerea Conducerea partidului de dreapta al
muncii noastre. In vederea în anul acesta a existat in cadrul familii au în case difuzoare.
deplinirii angajamentelor, au întreprinderii o discordanţă în de dreapta a SFIO a exercitat puter independenţilor şi ţăranilor nu a a-
fost stabilite pentru fiecare sec tre planul de producţie şi planul —OOO—
ţie planuri concrete de măsuri de aprovizionare. La ora actua nice presiuni pentru a obţine aproba doptat pînă în prezent o politică uni
tehnico-organizatorice care, pu lă am reuşit să punem de acord Pionieri în excursie
se în aplicare, vor duce la îm aceste două planuri, astfel ca1 rea politicii preşedintelui de Gaulle şi tară faţă de referendum, lăsînd la la
bunătăţirea şi uşurarea muncii, munca să se desfăşoare normal. In cursul zilei de ieri, peste
la îndeplinirea înainte de ter Tot ca urmare a aplicării nor 60 de pionieri din Deva, frun sprijinirea ,ei în timpul referendumu titudinea fiecărui membru al acestui
men a planului de producţie. melor preconizate, în luna no taşi la învăţătură şi în activită
iembrie I.I.L. „Economica“ a în ţile desfăşurate la Casa pionie lui. partid răspunsul pe care îl va da.
Secţia de mobilă este una din deplinit planul producţiei glo rului, au plecat într-o excursie
secţiile principale ale întreprin prin regiune- Ei au vizitat cu a- .so
derii. Colectivul de aici are sar bale în proporţie de 104,03 la cest prilej oraşele Hunedoara,
cina de a produce un însemnat sută, iar productivitatea muncii Gălan, Haţeg şi localitatea Sar- ră algerieni, nu se realiza
număr de garnituri de mobilă a crescut cu 46,8 la sută. Aceas mizegetusa.
de diferite tipuri şi alte pro ta înseamnă că colectivul nostru pacea în Algeria
duse. lucrează încă de pe acum la ni Aceasta este una din acţiunile
velul sarcinilor din anul viitor. organizate de Casa pionierului PARIS 22 (Agerpres). — Co- Algeriei care la rîndul ei ar de
Pentru realizarea acestora Dar noi nu ne vom opri aici.» din Deva, pentru a face vacan mentînd discursul rostii la 20 veni o sursă de noi conflicte,
s-au stabilit o serie de măsuri Aplicînd toate măsurile tehnico- ţa elevilor cit mai plăcută şi in decembrie de generalul de Gaul ceea ce ar însemna continuarea
dintre care unele au şi început organizatorice stabilite in adu structivă. războiului“.
să fie aplicate. Printre acestea nările de dezbatere a cifrelor de le, ziarul „Le Monde“ sublinia
amintim gruparea produselor pe plan pe anul viitor, organizînd —ooo— ză că „orice efort d(e a construi In aceeaşi ordine de idei, zi
trimestre şi luni cu scopul de a mai bine munca, vom reuşi să o Algerie nouă fără Frontul Na arul „La Groix“ scoate în evi
se putea introduce lucrul în se depăşim cu mult angajamentele EIIEMITOMflilCE ţional de Eliberare ar duce în denţă „convingerea musulmani
rie, aprovizionarea ritmică cu luate. lor că nu se poate realiza pacea
materiale, construirea unui şo 25 DECEM BRIE 1960 mod inevitabil la o împărţire a fără FEN“.
pron pentru depozitarea mate IOAN ROMAN
rialelor, organizarea cursurilor DEVA: Pămînt desţelenit; • O O < L ! > « & > 0 .0 O ¦ < > 0 , 0 0 O . O <S>
de minim tehnic şi altele. director al I.I.L. „Economica" ALBA IULIA : Intîlnire cu dia
Sebeş. volul ; Serioja ; BRAD : Bădăra Uzina de automobile de la Upal, regiunea Celeabînslc, D O R 1J1 să petreceţi un
La sectorul de panificaţie au nii ; ILIA: Război şi pace: (U.R.S.S.), produce zilnic nenumărate autocamioane peste R E V E L I O N plăcut?
NICOLAE DUMITREASA HAŢEG: O zi de odilină; O- plan. Autocamioanele sînt încărcate în trenuri şi trimise dife
RĂŞTIE : Lanţul: Pămînt desţe riţilor beneficiari din ţară.
secretar al organizaţiei de bază len it; HUNEDOARA: Pasărea
P.M.R. cerului; SIMERIA: Doamna cu IN FOTO: încărcarea automobilelor.
căţelul: SEBEŞ : Departe de
patrie: PETROŞANI: ivanna : -J2S“ Reţineţi din timp mese Ia RESTAURANTUL
Un cîntec străbate lumea: LO-
NEA : Katia Katiuşa : TEIUŞ : Declinul economiei americane IIIIiilllllllllllllilIIIIIll5ulllllJI)llllllllilllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll!lllll||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||i]|||||]|j|||||||!||||||||
Rămii cu n o i: ZLATNA: Des resim ţit de a lia ţii S. U. A.
pre prietenul m eu; APOLDUL
DE SUS: Intîlnire cu viaţa. CARAGI 22 (Agerpres). — Ziarul pa puţin 25 la sută din cauza preţuri cooperaţiei de oosîsuiîi uin localitatea Dvs. î
kistanez „Dawn« scrie că politica co lor exorbitante ale mărfurilor ameri
—ooo— mercială a S.U.A. care urmăreşte să cane. m iiim im iim p im i m m m i m i i m i M m m m m m , , ............................................................. I
arunce pe spinarea aliaţilor ei urmări
M iiL n ’m j M n t m a w m le declinului economic din Statele U- Ziarul citează pe un purtător de cu- H meniu asortat
nite vor provoca Pakistanului în urmă vînt al ministrului Industriei al Pa
PENTRU 24 ORE torii cinci ani o pierdere de 900 de kistanului care a arătat că majoritatea # băuturi alese
miliarde rupii sau chiar mai mult.
Vreme nestabilă cu cerul mai mult Ziarul subliniază că s-a calculat că mărfurilor importate din S.U.A. va ® muzică excelentă
noros. Ploi cu caracter local, iar în capacitatea de import a Pakistanului va costa cu 30 la sută mai mult. Aceasta
regiunea muntoasă ninsoare slabă. scădea în următorii cinci ani cu cel
Temperatura în scădere uşoară va fi va provoca o considerabilă sporire a
cuprinsă ziua între 3 şi 7 grade, iar preţurilor.
noaptea între 3 şi minus 1 grad. Vînt
slab de la vest şi nord-vest Demonsfrafii de profest în Turcia
omPBOGBAMUL PENTRU URMĂTOARELE ISTANBUL 22 (Agerpres). — cembrie, mii de studenţi din Is
TREI ZILE Aruncarea în aer a monumentu tanbul, purtînd steaguri şi făclii,
lui lui Aiatiirk la Iskanderun a au organizat o demonstraţie pe
Vreme cu o tendinţă de îmbunătăţire stîrnit un puternic val de de străzile oraşului scandînd „Ata
şi cu temperatură staţionară. monstraţii de protest în întreaga türk, urmăm calea ta“. Apoi în
Turcie. In seara zilei de 21 de- piaţa Taksim a avut loc un mare
miting.
25DECEMBRIE 1960
Programul 1 : 6,00 Muzică uşoară j că de d an s; 23,10 Gvarteful nr. 2 în Rezultatele alegerilor
7,15 „Sub steagul păcii şi prieteniei“, Fa major de Geaikovski. din Coreea de sud
program de cîntece ; 9,30 Teatru la mi
crofon pentru copii : „Lanterna“ de Programul I I : 7,00 Muzică uşoară; SEUL 22 (Agerpres). — Pos Partidul democrat de guver-
Dan Gostescu şi Alexandru Adrian ; 8.30 Şcoala şi viaţa. Emisiune temati tul de radio Seul relatează că la nămînt a suferit o înfrîngere.
11,30 Oameni şi preocupări: 12,15 Con că : G eologia; 10,30 Revista presei 22 decembrie au fost date publi Reprezentanţii săi au întrunit
cert de muzică din operete; 13,10 De străine; 10,40 Muzică uşoară interpre cităţii rezultatele alegerilor în doar 13,4 la sută din locuri, în
toate pentru toţi ; 14,30 Muzică de es tată la chitară ; 13,55 Din cele mai cu consiliile judeţene şi municipale timp ce indepndenţii — 81,5 la
tradă de compozitori sovietici ; 15,30 noscute melodii populare romîneşti; din Coreea de sud. sută. /
Noi înregistrări de cîntece în interpre 14.30 La microfon: Satira şi umorul; :
tarea corului Radioteleviziunii ; 16,14 16,00 Vorbeşte M oscova!; 17,40 „Să
Fragmente din operele „Garmen“ de cîntăm, prieteni“ — emisiune de cîn SPO R Vs/N/VN/V
FÜzet şi „Aida“ de Verdi ; 17,40 Muzi tece pentru copii i 18,45 Gârneţ de re
că uşoară de compozitori romîni ; 18,42 porter ; 19,00 Program pentru iubitorii TOKIO (Agerpres). Comitetul olimpic locul probelor de caiac-canoe şi penta
Gîntă Ioana Radu ; 19,30 Teatru la mi de romanţe; 20,05 Muzică de d a n s: japonez a alcătuit lista celor 18 disci tlon modern. Celelalte 16 discipline
crofon : Premieră „O lună de confort“, 22,29 Simfonia în Si bemol major de pline sportive care urmează să figureze sîn t: atletism, înot şi săriuri de Ia
scenariu radiofonic de Ştefan Iureş şi Ghausson ; 23,10 Muzică de dans. în programul Jocurilor Olimpice de vară trambulină, călărie, canotaj academic,
Ben Dumifrescu; 21,30 Concert de mu din 1964 de la Tokio. Comitetul olim scrimă, gimnastică, tir, lupte, box, hal
zică populară romînească ; 22,30 Muzi- Buletine de ştiri: 7,00 ; 13,00 ; 19,00 ; pic japonez propune introducerea a tere, iahting, ciclism, baschet, hochei
22,00; 23,52 (programul I) j 7,50; două sporturi n o i: judo şi voleibal în pe iarbă, polo pe apă şi fotbal.
14,00; 20,00; 23,00 (programul II).
Cu mult timp înainte ca po nocDiMT»: I r i a n u l de v e s t Ca răspuns la aceste atroci
porul indonezian să cunoască tăţi ale ocupanţilor străini, în I-
„binefacerile" colonialismului, ţională, independenţă recunos Populaţia Irianului de vest luptă pentru independenţă na- rianul de vest s-a intensificat Yiziiafi €5ii încredere
Irianul de vest făcea parte in cută şi de guvernul olandez prin trăieşte în mizerie, avînd un ni- ţională. S-au introdus restric- lupta patrioţilor pentru libertate
tegrantă din Indonezia. Irianul acordul de la Lingardjati din vel de trai foarte scăzut. Toate ţii în ceea'ce priveşte deplasarea şi pentru realipirea teritoriului m a g a z in e le c o o p e r a tiv e lo r de consum
de vest este partea apuseană a 1946. bogăţiile ţării sînt jefuite de co- în interiorul provinciei, s-au lor la Indonezia, iar răscoala din r a io n u l B r a d ,
insulei Noua Guinee, aflată în colonialiştii olandezi in cîrdăşie construit noi lagăre de concen- care a izbucnit luna trecută în
partea de răsărit a Indoneziei şi După obţinerea independenţei Irianul de vest constituie un a- yode vefi găsâ fofî felul de artic ole
are o suprafaţă de 412.800 km. de către Indonezia, colonialiştii cu capitalul american. In această trare, iar ziarele indoneziene vertisment pentru colonialişti şi de sezora de toam nă şa âarrsă:
pătraţi constituind 20 la sută olandezi nu au părăsit însă Iria provincie, colonialiştii olandezi sînt interzise în Irianul de vest, acoliţii lor.
din teritoriul indonezian. Are o nul de vest, continuind să ţină au dezlănţuit o cruntă teroare şi unde s-a introdus o cenzură • Ţ e s ă tu ri de b u m b a c si lînă
populaţie de un milion locuitori. acest teritoriu sub cea mai crun persecuţie împotriva celor care strictă. Poporul indonezian, după pro ® A rtic o le de galanterie
Majoritatea lor lucrează pe plan tă teroare colonială. După război clamarea independenţei, a cerut © T rico ta je
taţiile de arbori de cauciuc, ceai a început să se infiltreze în mod cu hotărîre restituirea Irianului
şi chinină, care se află în mîi- masiv in economie capitalul a- de vest, parte integrantă a ţării ® C osm etice
nile colonialiştilor olandezi. In merican. Recent, între compa' sale. Indonezia a ridicat de 4 ® A rtic o le de uz casnic
subsolul Irianului de vest se gă nia americană „United States ori această problemă la O.N.U.
sesc numeroase bogăţii ca : pe Steel Corporation“ şi trei com In ţară s-au desfăşurat sute de
trol, aur, fier, cărbune, platină, panii olandeze, a intervenit un demonstraţii şi mitinguri în
nichel şi uraniu, dar exploatarea acord în ceea ce priveşte ex sprijinul acestei revendicări.
lor se face de către companiile ploatarea în comun a minelor de
străine: olandeze, americane, Colonialiştii olandezi iac tot
engleze. cobalt, fier şi nichel. In ultimul ce pot pentru a păstra Irianul
timp, majoritatea zăcămintelor de vest ca o colonie a lor şi pen
Indonezia a fost cotropită de de uraniu au trecut în mîinile tru aceasta, apelează la Statele
olandezi cu trei secole in urmă. monopoliştilor americani. Unite, partenerul lor din
In timpul celui de-al doilea răz N.A.T.O., care le acordă ajutor.
boi mondial, militariştii japo Datorită poziţiei sale strate
nezi în expansiunea lor, au o- Gu toate manevrele şi cu toa
cupat ţara. Poporul indonezian gice însemnate — fiind aşezat
a pus mina pe arme pentru a iz tă teroarea ce au introdus-o în
la încrucişarea căilor maritime
goni pe aceşti „musafiri" nepof Irianul 'de vest, colonialiştii o-
tiţi cit şi pe „civilizatorii“ olan şi aeriene din Oceanul Pacific—
landezi vor trebui pînă la ur
dezi şi după cum se ştie. Indone Irianul de vest a devenit ţinta
mă să părăsească şi această
zia a reuşit la 5 august 1945 blocului militar S.E.A.T.O., ca-
re-1 foloseşte ca bază militară. insulă a Indoneziei. Pentru co
să şi proclame independenţa na-
lonialism, ceasul morţii a su
nat.
r S. CERBU