Page 81 - 1960-12
P. 81
!
Ii PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VÂ! S siclse le r e a Ia şeză rilo r ® © § s«i î m i
M a rii Adltaffiăzl N a ţ io n a le
Cu planul anual Echipa în cu Sîmbătâ dimineaţa au continuat lucrările se ţia electorală Tăşnad, regiunea Maramureş,
re lucrează ti- siunii Marii Adunări Naţionale a R. P. Romîne. Gheorghe Petrescu. circumscripţia electorală
îndeplinit nărul topitor
loan Dordea de In loja din dreapta incintei au luat loc to Drăgăneşti-Olt, regiunea Argeş.
® Colectivul fabricii „Simion varăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Cliivu Stoica, Deputatul Traian lonaşcu, raportor al Comi
Bărnuţiu“ din Sebeş şi-a înde Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Bo-
plinit pianul anual de produc, rilă, Nicolae Ceauşescu, Alexandru Drăghici, siei juridice a Marii Adunări Naţionale, a pre
ţie pe anul 1960 cu 14 zile mai Alexandru Moghioroş, Dumitru Colin, Leonte zentat Expunerea de motive cu privire la mo
devreme. Prin reducerea consu Răutu, general de armată Leontin Sălăjan, Şte dificarea articolelor 18, 19 şi 39 din Constituţia
murilor specifice de materii fan Voitec, Mihai Dalea. R. P. Romîne şi a dat citire proiectului de lege.
prime şi materiale, el a reali
zat în primele 11 luni ale anu In loja din stînga incintei au luat loc to Marea Adunare Naţională a adoptat prin vot
lui o economie suplimentară, la varăşii ion Gheorghe /Vlaurer, Mihail Ralea, An secret Legea pentru modificarea articolelor 18,
preţul de cost de peste 1.200.000 ton Moisescu, Gheorghe Stoica şi ceilalţi mem 19 şi 39 din Constituţia R. P. Romîne.
Iei. brii ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale.
După citirea pe articole, deputaţii au adoptat,
© In ziua de 21 decembrie şi-a In tribune erau prezenţi şefii unor misiuni di prin vot secret, Legea pentru îmbunătăţirea îm
îndeplinit planul anual de pro plomatice acreditaţi la Bucureşti, precum şi nu părţirii administrative a teritoriului R. P. Ro-
ducţie şi colectivul cooperativei meroşi alţi invitaţi.
„Progresul“ din Alba Iulia. in mîne.
cursul acestui an, colectivul co In continuarea dezbaterilor la proiectul de La ultimul punct al orHinei de zi, deputatul
operativei a realizat o economie lege penfru îmbunătăţirea împărţirii adminis
de materiale — piele şi talpă,— trative a teritoriului R. P. Romîne, au luat cu- Gheorghe Stoica, secretarul Prezidiului Marii
în valoare de peste 55.000 lei. vîntul deputaţii Victor Bolojan, circumscripţia Adunări Naţionale, a prezentat proiectul pentru
electorală Derna, regiunea Crişana, luliana Si- ratificarea decretelor Prezidiului Marii Adunări
© Membrii cooperativei meş mon, circumscripţia electorală Ozun, regiunea Naţionale a R. P. Romîne emise în perioada de
teşugăreşti „Retezatul“ din Ha .Mureş — Autonomă Maghiară, Gheorghe Stre- la 26 decembrie 1959 pînă la 22 decembrie 1960.
ţeg şi-au îndeplinit la data de jan, circumscripţia electorală Drăgăneşti-Vlaşca,
20 decembrie planul anual de regiunea Bucureşti, luliu KengyeR circumscrip Pus la vot, proiectul de lege a lost aprobat
producţie la principalii indica de Marea Adunare Naţională.
tori. La producţia globală pla
nul a fost realizat în proporţie Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale au
de 100,71 la sută iar la produc luat sfîrsit.
ţia marfă 105,25 la sută.
ibTSSSg-
la O.S.M. nr. 1 Desemnarea reprezentanţilor organ iia ţiilo r U sid e m e r g e m
a C.S. Hunedoa
ra, a dat în pri obşteşti îsi Consiliu! Central astăsi ?
mele 11 luni ale
anului 132 şarje al Frontului Democraţiei Populare o La clubul minerilor din Vulcan
rapide. In luna se organizează azi diferite acţiuni cul
decembrie, nu Organizaţiile obşteşti şi-au Prezidiului Academiei R. P. Ro turale pentru elevi. Astfel, în cursul di
mărul lor n .«mo desemnat, în şedinţe ale con mîne, ale conducerilor Uniunii mineţii, şcolarii din clasele a I-a şi a
ducerilor lor, reprezentanţii oare Scriitorilor, Uniunii Compozito II-a vor participa la o dimineaţă de
rii. basme însoţită de o proiecţie de dia-
vor face parte din Consiliul rilor, Uniunii Artiştilor Plastici, filme, iar pentru pionieri, va rula un
Central ai Frontului Democra Uniunii Asociaţiilor Studenţilor, film artistic. Tot la club, după-amiază,
ţiei Populare, în vederea viitoa Societăţii pentru răspîndirea se va organiza o seară literară.
relor alegeri pentru Marea Adu ştiinţei şi culturii, A.S.T.T., Aso o Tinerii din Lonea care au împli
nare Naţională şi sfaturile ciaţiei Juriştilor, Uniunii Zia nit în anul acesta vîrsta de 18 ani,
populare. riştilor, Uniunii Centrale a Coo organizează azi sărbătoarea majoratu
In acest scop, au avut Iote şe perativelor de Consum, Uniunii lui, Cu această ocazie, la club vor a-
dinţe ale Prezidiului Consiliu Centrale a Cooperativelor Meş vea loc întreceri sportive la şah, te
lui Central al Sindicatelor, Bi teşugăreşti, Uniunii de Cultură nis de masă, box şi popice.
roului C.C. al Uniunii Tineretu Fizică şi Sport şi ale altor or
lui Muncitor, Prezidiului Con ganizaţii obşteşti. Sărbătoarea majoratului se va în
siliului Naţional al Femeilor, cheia cu o seară de dans.
m NESECAT IZVOU ©E ® Pentru elevii şcolii de 7 ani v,Dr.
SECCESE Petru Ciroza“ din Deva, va rula la
Economii la preţul de cost clubul sindicatului din localitate între
orele 9—U, un cilu de filme. Elevii
vor viziona filmele „Casa pisicii“,
Colectivul de muncitori de la Printre fruntaşii în muncă se „Ariciul răutăcios«, „Cum şi-a făcut
„Pentru realizarea unui ritm înalt de creştere a Doua pufuri noi fa „Drepturile acordate de Con intreprinderea de industrie lo numără tov. Iosit Drăghin, Va- cîrtiţa pantaloni“, „Balaurul de la
producţiei, lărgirea continuă a activităţii economice stituţia R.P.R. tinerilor care cală ,,vasile Roaită“ din Haţeg, sile Filipaş, Constantin Petres miază-noapte“ şi „Pana de aur". Pre
şi social-culturale, reducerea treptată a duratei zilei î, M . T e l in e devin majori“. La concurs au a raportat îndeplinirea planului cu, Ionel Părău şi alţii. zentarea filmelor o va face tov. Ni-
de muncă sînt necesare un număr tot mai mare de participat două echipe for. de producţie pe întregul an în culina Răşinaru de Ia biblioteca re
forţe de muncă şi sporirea neîncetată a productivi Zilele trecute, la l.M. Te- mate numai din tineri care 11 luni. SIDONIA RUSAN gională.
tăţii muncii, pe baza introducerii tehnicii noi în toate livc a început săparea a împlinesc vîrsta de 18 ani.
ramurile economiei şi aplicării în practică a cuce două puţuri oarbe. Toate lu Continuînd seria succeselor, corespondentă
ririlor ştiinţei moderne“. crările, atît cele de săpare, Pe primul loc s-a clasat colectivul de aici a reuşit zilele
cit şi cele de susţinere, se echipa tinerilor din C.S. Hu trecute să-şi îndeplinească şi Căminul c u ltu ra l d in C im p a
(Din Raportul prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu- execută pentru prima oară nedoara. angajamentele privind realizarea
la mina Teliuc in regie pro de economii peste sarcinile de a c u c e rit m e d a lia de argint
Dej, la cel de-al IIMea Congres al P.M.R.). prie, ceea ce dovedeşte cali Programul zilei de 22 de plan. Astfel, pînă în prezent,
ficarea ridicată a minerilor cembrie s-a încheiat cu o aici s-au obţinut economii peste
Pentru anul viitor, minerii inele de bolţari de două ori mul de aici. reuşită reuniune tovărăşeas sarcinile de plan în valoare de v/» i
Văii Jiului au de îndeplinit sar |mult faţă de acelaşi an. că în cinstea tinerilor care 116.000 lei, faţă de 77000 lei
cini de o însemnătate deosebită. Cele două puţuri au drept împlinesc vîrsta de 18 ani. Strădanii... emoţii... con plică nu mai putea fi dată
Ei trebuie să extragă cu 21,6 la Indicii planului tehnic pentru scop deschiderea de noi ori cit era angajamentul. Tot oda cursuri în diferite faze şi, în din cauza aplauzelor.
sută mai mult cărbune cocsiîi- anul 1961 sînt mult sporiţi fa zonturi în vederea asigurării ANGHLL RĂBULESCU sfirşit, formaţia de teatru a
cabil decit în acest an, să spo ţă de realizările acestui an. In îndeplinirii sarcinilor de plan tă, beneficiile realizate peste căminului cultural din Cim- Maria Pătrăşcoiu (Aftinia),
rească productivitatea muncii mod deosebit, se pune accent pe pentru anii viitori. secretar al comitetului pa, raionul Petroşani, a ajuns Maria Muscă (Aruca), iose-
cu 6,2 la sută, atingînd randa mecanizarea operaţiunilor de sarcina de plan se ridică la pes pe scena Teatrului C.C.S. din ftna David (Floarea), Victo
mentul de 1,080 tone pe post. tăiere, încărcat şi transport, cei orăşenesc U.T.M. Hunedoara Capitală, unde s-a desfăşurat ria Şolcan (Agripina), Nico
De asemenea, unităţile Combi mai mari consumatori de timp te 500.000 lei. faza finală a Festivalului bie lae Ienulescu (Constantin),
natului carbonifer Valea Jiului din orice unitate extractivă. nal de teatru „Ion Luca Ca- ştefan Cuzman (Culcă), ion
trebuie să reducă preţul de cost Ssio v a i H îra S. M , T U 'L i tor ie ragiale“. Lomănar (Gheorghe) şi toţi
al cărbunelui extras în anul vii Astfel, producţia ce se va ex ceilalţi au cules rodul unei
tor cu aproape 2 [a sută faţă trage cu ajutorul tăierii prin In staţiunile de maşini şi < rută Povestirea lui Ion Creangă munci pline de abnegaţie,
haveze se prevede să,' crească în tractoare din regiunea noas- c „Soacra cu trei nurori“, ver demnă de laudă.
anul viitor faţă de preliminatul La depoul C.F.R. Groza, un om care regulă“ — îşi zise. sificată şi dramatizată de
tră mişcarea de inovaţii şi ( Simeria a sosit o cunoaşte pînă in ce Şi, fără a mai sta Gh. Vasilescu, era adusă pe A doua zi, pe scena clubu
de prevederile anului în curs. acestui an cu 155 la sută. Se raţionalizări cunoaşte o tot l scrisoare. Iată pe le mai mici amă pe gindurl, fugi pe una din scenele Capitalei de lui fabricii de confecţii „Gh.
Cu prilejul dezbaterii cifrelor preconizează, în acest sens, să scurt cuprinsul e i : nunte locomotivele. lingă garnitură pen un mănunchi de oameni ini
mai largă răspindire. Anul ^ „.Pentru vigilenţa de După primii kilo tru a descoperi de moşi, dornici de a reprezenta Gheorghiu-Dej“ din Bucu
de plan, minerii şi-au exprimat se introducă noi haveze la mi acesta, spre exemplu, ingine- ^ care a dat dovadă metri parcurşi, mai fecţiunea. Intr-ade cu cinste arta teatrală de a- reşti, piesa s-a jucat în faţa
rii., tehnicienii şi mecanizata, r In timpul serviciu strul părea mulţu văr, Ia unul din ar matori din regiunea Hune a peste 700 de muncitori.
hotărîrea de a ¦^ nele Lupeni şi lui, maistrul Avram mit de comportarea curile de suspensie, doara.
rii din staţiunile ăc maşini / Groza de la depoul locomotivei. In sta şurubul principal Artiştii amatori din Cim
denăsi a c e s t e Vulcan si even- şi tractoare au propus 14 C.F.R. Simeria se e- ţia Aurel VIaicu. era rupt. Trenul, In faţa unui public exigent, pa au fost filmaţi, li s-au luat
inovaţii şi raţionalizări. Toa- / videnţiază pe regio oînd locomotiva a care se apropia de artiştii amatori din Cimpa au interviuri, au făcut imprimări
sarcini. Anga- PrO CjrGSul f s h f l iC ““ “ tual la Uricani te acestea au fost aplicate. ^ nala C.F.R. Timi fost oprită pentru macaz, trebuia o- jucat teatru in adevăratul în pentru radio etc.
şoara şi se premia încrucişare, mais prit. Maistrul Groza ţeles al cuvîntului. La munca
jámentele lor l1!a3 o0 rr dd!im•n ee aa zZi.ll!leei.' adică la acele Concurs „Drumeţii ^ ză cu 500 de lei“. trul Avram Groza a făcu semne de o- de transmitere cit mai exac ...Cină artistul poporului,
s’nt concludem exploatări de -------------- --------------------------------- ¦¦ ¦ ¦ coborît din marchi prire. Printr-o frî- tă a mesajului piesei, a fost
veseli“ i Scrisoarea a fost ză. Intre timp, în nare bruscă, trenul antrenat întregul colectiv. Costache Antoniu, preşedin
te: 35,000 tone de JI,BR!II!,llinillllllHHHBIi!!1IIHl.,!:!;;i!!i;!illlllllHinl!i"ll!i!!li!r!!,!!,ir' unde se extrage trimisă tuturor uni staţie îşi făcu apa se opri. In faţa va tele juriului de concurs, a a-
tăţilor din cadrul riţia un tren de gonului cu pricina Binele învinge! Adevărul nunţat că medalia 'de argint
cărbune peste plan, 4.300.000 lei cărbune cocsificabil. S-au luat, Comitetul orăşenesc U.T.M. regionalei C. F. R. marfă. După un mi se adunase o în şt lupta împotriva răului la formaţiile de teatru ale
economii suplimentare, realiza de asemenea, măsuri pentru ex Hunedoara a organizat in sa- Timişoara. Dar care nut de staţionare, treagă comisie. Ar triumfă ! — iată mesajul pie căminelor culturale aparţine
rea unui randament de 1,100 to tinderea utilizării perforatoare la teatrului nou, un concurs sînt faptele maistru trenul dte marfă a cul era pe punctul sei jucată de cimpeni. Cimpei, s-au auzit î.n sală cu
ne pe post. lor rotative şi a coloanelor „Drumeţii veseli“ pe tema lui comunist Avram primit cale liberă. de a se desnrinde. vintele „Bravo Cimpa !“, ex
Groza ? Prin faţa maistru Din moment în mo Jocul de scenă natural, presie devenită titlu o.l unui
Colectivele de muncă ale mi pneumatice de susţinere a uti P entru deservirea lui se perindă unul ment. vagonul pu simplu, costumaţia adecvată, articol din ziarul „Romînia
nelor din Valea Jiuluj şi-au luat lajului de perforare. ...şeful depoului după altul vagoane tea să se defecteze decorurile, lumina, dicţia şi liberă,
aceste angajamente pe baza p o p u la ţie i ne-a descris pe le încărcare cu che şi să de-a naştere perfecta cunoaştere a roluri
realizărilor obţinute pînă acum. O creştere însemnată se va scurt fapta patrio restea. cărămidă şi unui accident. Va lor, iată elementele constitu Succesul obţinut de forma
Astfel, numai în 11 luni, planul realiza la volumul de material In ultimul timp, Comitetul e- tică a maistrului A- alte materiale. gonul a fost însă ţia teatrală a căminului cui-
de producţie pe combinat a fost încărcat mecanic, la lucrările de xecutiv al cooperativei meşteşu vram Groza care a M işcarea noului scos din garnitură tive ale succesului de la tural din Cimpa este bine
depăşit cu 56.608 tone de căr deschidere şi pregătire. Prin fo găreşti „Retezatul“ din Haţeg fost trecut în car şi astfel restul ma Bucureşti. meritat. El dovedeşte grija
bune, randamentul mediu reali losirea pe o scară mai largă şl a luat măsuri pentru o cit mai tea de onoare, tren era încă în terialelor au putut pe care organele de partid
zat în 10 luni depăşeşte 1,024 intr-un mod niai calificat a bună deservire a oamenilor ceată eînd maistru ajunge la timp şi In timpul spectacolului s-a şi de masă din oraşul Pe
tone pe post, iar economiile în greiferelor în puţuri, se va în muncii. Astfel, în oraşul Haţeg, oco'motiva 50.129 lui i se păru că u- fără pierderi la aplaudat la scenă deschisă troşani o acordă activităţii
registrate în aceeaşi perioadă cărca de 6,6 ori mai mult ma s-a înfiinţat nu de mult o secţie era gata pentru nul din vagoane are destinaţie. încă de la primele replici. cultural.educative desfăşura
de reparat ceasuri. In comuna a porni în cursa de o trepidaţie deose ’Au fost mom.ente în care re- te în unităţile culturale.
întrec cifra de 7.300.000 lei. terial : volumul de rocă şi căr Sarmizegetusa s-a deschis un probă spre Teiuş. In bită. „Ceva nu-î în I. MANEA
Dar nu atît realizările, cit centru de reparaţii încălţămin marchiză se urcă E. USKAR
bune încărcată mecanic la lu te şi unul de vopsit lină şi bum m’aistruil A v r a m
mai ales modul în care au fost bac. iH Ş gfgl
ele obţinute, le dă minerilor crările de înaintare va ca’eşte în
anul viitor faţă de preliminarul N. SBUCHEA
multă încredere. Căci atît pro
anului în curs cu oirca 20 la corespondent
ducţia de cărbune extrasă pes
te plan, cit şi economiile supli sută. Despre M ţă m în tu i agrozootehnic
mentare şi productivitatea înal
tă, sînt o urmare a folosirii cu Şi în anul viitor, va continua
mai multă încredere a metode
acţiunea de reducere a consu
mului specific de material lem
nos. Faţă. de preliminar se pre
vede o creştere în anul viitor la
aproape dublu a extracţiei de
lor avansate de lucru, a intro cărbune din abatajele susţinute
ducerii pe scară mai largă a metalic şi cu circa 50 la sută ® Cu circa 3 săptămini in ur suri bune, se numără colectiviş concrete luate din gospodări':
mă s-a deschis şi in comuna tii losif Corodi, Grigore Micloş. colectivă, lecţiile au fost ascul
mecanizării unor operaţii grele lungimea galeriilor susţinute Cristur cursurile invăţărnintuiui Dionisie Furca şi alţii. tate cu deosebit interes de că
agrozootehnic. La cursuri parti tre cursanţi.
şi cu volum mare de muncă. O metalic. Acestea, împreună cu cipă 25 şefi de echipă, briga ° La gospodăria agricolă co
dieri şi colectivişti fruntaşi. lectivă din Orăştie s-a organi ® La cele două gospodării a-
exemplificare, chiar şi suma alte măsuri, vor trebui să ducă zat şi in acest an învăţămintul gricole colective din comuna
Profesoara de ştiinţe naturale agrozootehnic de masă- La cele Rapoltul Mare, învăţămintul a-
ră, este edificatoare. la reducerea consumului de ma luliana Szok, lectora cursului, a două cercuri—agricol şi zooteh grozootehnic de masă a fost pre
predat piriă in prezent. 3 lecţii. nic—participă peste 40 cursanţi gătit din timp. Inginerul Virgil
Comparativ cu anul 1959. me terial lemnos cu încă 1,5 m.c. Ea a expus clar, pe înţelesul din riadul celor mai buni colec Blidaru şi tehnicianul agronom
tuturor, sarcinile puse in faţa tivişti. Pînă in prezent, cei doi Lidia Sghirdea — lectorii cursu
canizarea transportului în aba pe mia de tone de cărbune. agriculturii de către cel de-al lectori, ing. agronom Ştefan lui — au pregătit o tematică a-
IlI-lea Congres al P.M.R., avan foka şt ing. zootehnist Ion Stri- decvată gospodăriilor colective,
taje a crescut de la 30 la 90 la Ne aflăm, desigur, doar în tajele' cultivării legumelor şi catu. au predat, fiecare cite două din care cursanţii să înveţe lu
plantelor tehnice şi metodele lecţii, prin care au explicat cruri folositoare. In primele
sută, mecanizarea transportului faţa unui plan tehnic. Dar cum cursanţilor cele mai bune me două lecţii predate s-au expus
de ridicare a fertilităţii solului. tode de creştere a animalelor, perspectivele de dezvoltare a a-
pe galerii la 99 la sută, volumul acest plan aparţine minerilor de cultivare a plantelor de cîmp, griculturii în următorii ani şi
Printre cei care se preocupă a legumelor şi a pomilor fructi lucrările de pregătire a terenu
încărcat mecanic la lucrările de Văii Jiului, care an de an au feri. îmbinate iiind cu exemple lui înainte de semănat.
intens de însuşirea cunoştinţe
deschidere şi pregătire este cu obţinut realizări remarcabile şi
lor predata şi care dau răspun
42 la sută mai mare. De ase care şi pentru anul viitor şi-au Deputatul Constantin Bradu din circumscripţia electorală nr, 12, Ghe-
menea, numai în primele 10 luni luat angajamente frumoase, nu lar a antrenat un mare număr de cetăţeni Ia realizarea unor obiective cu
ale acestui an, s-a armat meta încape nici o îndoială că el va caracter obştesc.
lic de 2,3 ori mâi multă galerie
fi tradus în fapte. In clişeu: Deputatul Constantin Bradu discutînd cu tov. Alexandru
Popa, preşedinte al Sfatului popularal comunei Ghelar, despre posibilită
decit în întreg anul 1959 şi cu lng. N. ANDRONACHE ţile de realizare a unor noi propuneri ale cetăţenilor, . —