Page 83 - 1960-12

Nr. 1867
CAD FRUNZELE PE LA UM CÂPÂT M
Scenă din filmul „Cad FRUNZELE“ (o producţie a studiourilor sovietice), care
rula în silele de 26—28 decern brie la cinematograful „F\lim on Sîrbu“ din Deva.
¦-----
înaintea graficului
La mijlocul lunii iunie, pe
şantierul de modernizare a morii
de stat „Nicoale Bălcescu“ din
Alba Iulia au început lucrările
de montare a noilor utilaje. Prin
montarea noilor utilaje, moara
va deveni mecanizată complect,
Toate procesele de producţie de
la descărcarea cerealelor din va-
goane şi pînă la expedierea sa-
ciior cu produse finite (făină,
tărîţe), se va face mecanizat şi
automatizat. Totodată, capacita­
tea de producţie creşte conside­
rabil, ajungind la 20 vagoane în
24 de ore. Numărul mare de u-
tilaje, deşi complexe, va fi de­
servit de un număr redus de
muncitori', care vor avea rolul
dt- supraveghetori.
Sarcina montării utilajelor a
revenit unui colectiv de montori
de la Întreprinderea metalurgică
de morărit din Bucureşti. Acest
colectiv harnic, condus de mais­
trul rnontor specializat în mori,
Alexandru Vaidă, a reuşit să ob­
ţină succese remarcabile. Grafi­
cul iniţial prin care se stabilise­
ră termenele de execuţie a dife­
ritelor părţi ale morii a fost me-
reu depăşit. Iată cîteva din rea- vreme. Mult interes şi strădanie
Uzările acestui colectiv.
îndreptarul tehnicianului chimist
de ing. M. Lobe!
In Editura tehnică a apărut
recent. „îndreptarul telmicianu-
lui chimist“, o lucrare utilă in
activitatea de zi cu zi a tehni­
cienilor, maiştrilor şi muncito­
rilor de înaltă calificare din in­
dustria chimică şi alte sectoare
ir: care sint aplicate unele pro-
tv-e chimice. Poate fi folosit,
prin trecerea peste unele noţi­
uni cunoscute şi de inginerii chi-
mişti sau de alte specialităţi,
precum şi de chimişti.
Primul capitol al cărţii se re­
feră la mărimile fizice şi uni­
tă* iie de măsură.
In capitolele următoare se ex-
Mulţi muncitori părăsiseră
deja şantierul. Antreprenorul a
hotărît să cheme doi specia lipir­
eare aveau sarcina să descopere
pe autorul urmelor.
Cei doi specialişti n-au întir-
ziat să se arate. Chiar la înce­
putul cercetărilor ei au desco­
perit urmele „paionului“ şi, in-
sfîrşit, l-au zărit pe el însuşi.
Aceasta s-a întimplat intr-o sea­
ră de octombrie, după asfinţi­
tul soarelui- Privirii lor i-a fost
dat să vadă o fiinţă omenească
uriaşă, acoperită cu un păr des,
lung de aproximativ 15 cm. A-
rătarea şedea ghemuită pe mar­
ginea drumului. Cei doi cerce­
tători povestesc că dintr-o să­
ritură „paionul“ a fost în faţa
farurilor camionului, iar din al­
te doua salturi a traversat dru­
mul şi a dispărut în tufişuri,
încurajaţi de succes, vînătorii
şi-au continuat cercetările. Dar,
dulăii pe care ei i-au trimis pe
urmele „paionului“, au dispă­
rut fără urmă. Mai tîrziu au
fost găsit'e în pădure pieile şi
oaseie dinilor.
Cu toate acestea unii conti­
nuau să trateze aceste povestiri
in bătaie de joc.
Redactorul gazetei „Humbold
x) Incepiitu) în „Drumul socia­
lismului“ nr. 18(51, din 18 decembrie
I960.
EEassncasassawruwaaBEfws&wsÄ-iixa-t ¦v-g-j.luph..vux^üüüap
¦¦ ¦ == oissai ------- -------- ---------
Cînd au sosit pe şantier sitele
plane, s-a văzut că pendulele
sint mai mari decit cele preva-
zute în proiect. Comandarea al­
tor site însemna timp. Ori a-
ceasta ar fi _dus la mtirzierea
dării în folosinţa a morii. Atunci,
colectivul a hotărît să modifice
sitele pe şantier. Sarcina modifi-
cgrii pendulelor şi-a asumat-o
tov- Ioan Tîrnoveanu.
......-
Construciori
ş i construcţii
Merite deosebite are acest co­
lectiv de muncitori în ce priveşte
grăbirea ritmului de lucru. Deşi
atunci cînd s-a început monta­
jul, constructorii şantierului
T.R.C.H. din Alba Iulia se gă­
seau la primul etaj, datorită li­
nei bune organizări a muncii,
lucrările de montaj nu au întir-
ziat. La multe din lucrări, ter­
menul a fost redus considerabil.
Aşa de pildă, elevatoarele cu ce­
le 63 de pasaje, au fost montate
cu aproape două luni mai de-
au depus la această lucrare tîm-
pun noţiunile fundamentale de
chimie (clasificarea substanţelor
şi proprietăţile lor, legile fun-
damentale ale chimiei şi ale des­
făşurării proceselor chimice),
calculele tehnochfmice, principa­
lele proprietăţi ale substanţelor,
proprietăţile principalelor mate­
rii prime şi produse chimice,
principiile şi meiodele de ana­
liză.
Ultimul capitol cuprinde o cu­
legere de reţete şi date practice.
Lucrarea se încheie cu un in­
dex alfabetic detailat care uşu­
rează munca de consultare a ci­
titorilor. ¦
OMUL
Times“, însoţit de un fotograf
au vizitat localitatea cu pricina
şi au fotografiat urmele. ,
In primăvara următoare, o
pereche — soţ şi soţie — zbu­
rau cu avionul deasupra aces­
tor meleaguri. Pe vîrfurile mun­
ţilor încă mai exista zăpadă. Ei
au văzut pe zăpadă urme uriaşe
de om şi în curînd pe însuşi
„paton“ — o fiinţă omenească
neobişnuit de mare, acoperită
cu o blană castanie. N-am reu­
şit pînă acum să găsesc pere­
chea fericită, dar alte relatări,
primite nu de mult, merită mai
multă crezare.
In anul 1958, doi doctori au
întilnit „paionul“ pe autostrada
299. O femeie şi fiica ei au vă­
zut intr-o vale doi monştri —
unul dintre ei era mai scund ca
celălalt. Aceeaşi femeie poves­
teşte că a văzut cu mulţi ani
în urmă, cum un astfel de mon­
stru a trecut înot pîrîiaşul, în
timpul unei inundaţii. Locuitorii
din împrejurimi au zărit din
ciiid în cînd „patonul" cînd mer­
geau la pescuit.
Ziarista Betty Aflan de la
„Humbold Times ¦a stai de vor­
bă cu triburile indiene hun şi
ALTUL
plarii Pompei Haţegan şi Ilie
Vaga.
Acum, la marea majoritate a
utilajelor se poate începe roda­
jul.
Pentru a ne da seama de vo­
lumul instalaţiilor şi al utilaje­
lor montate aici este suficient
să arătăm că un bob de grîu
pornit din siloz, parcurge pînă
in faza finală, cînd se transfor­
mă in făină, circa 6 km.
întregul colectiv s-a străduit
să execute lucrările într-un ter­
men cit mai scurt. Prin munca
entuziastă a tovarăşilor Nicolae
şi Preda Predescu, Ion Van-
ghele, Ioan Caproş, Nicolae Ti­
mar, Alexandru Kovacs şi a
altor montori, graficul a fost
depăşit la majoritatea lucrări­
lor.
Dar dacă montorii nu au reu­
şit să facă. rodajul de cit la o
mică parte din instalaţii şi uti­
laje, aceasta se dătoreşte în bu­
nă măsură şantierului T.R.C-H.,
care nu a terminat la timp lu­
crările de cuplare la reţeaua e-
lectrică. Constructorii ar putea
luă exemplu de la montori.
V. FURIR
Anul acesta s-au născut în casa ţăranilor colectivişti Hildegard şi Fritz cronizat cu proiecţia cinemato­
Krampe, din comuna Snelte, raionul Schwerin, (R.D.U.) trei copii gemeni,
IN CLIŞEU: Familia Krampe,
PĂDURILOR*’
iuric- Un indian din tribul hun
i-a răspuns: „Sfinte dumnezeu­
le ! Nu cumva albii au aflat, în-
sfîrşit, despre aceasta ?“ Iar bă- care dintr-un loc în altul bu­
trinul Oskar Mac din tribul iu­
ric i-a povestit că „patonii“ au
fost goniţi din acest teritoriu
de mineri în timpul unei epide­
mii între anii 1848—1849. şi că
înainte ei erau foarte numeroşi.
Un inginer povesteşte că în
1890 doi astfel de monştri au
devastat o aşezare a minerilor
lingă, rîul Cetco, intr-un raion
din sud-estul Oregonului, au
luat cu ei proviziile de alimente
şi au distrus uneltele de lucru.
Ulterior, prin apropiere au fost
găsite trupurile sfirtecate a 3
mineri.
La 16 august 1959, Gion U.
Crin şi B.ob Pitmus din nou
au găsit urmele monştrilor la
23 mile nord de noua autostra­
dă. Ei au descoperit, de aseme­
nea, multe blănuri, agăţate de
trunchiurile pinilor la aproxi­
mativ 2 m. depărtare de pămînt.
Ce concluzii se pot trage din
toate acestea ? Fără doar şi
poate că în ţinutul Humbold se
petrec lucruri stranii. Cit de ne­ şiu, castorul, căţelul pămînlu-
verosimile ar părea aceste in-
tîmplări, totuşi trebuie să li se
DRUMUL 'SOCIALISMULUI
Lin8e de înaltă tensiune de pline în 15 ore. In felul aces-l
în pustiu
Taina lui StradivariusA început construirea unei
linii de înaltă tensiune care va
traversa două pustiuri din Asia
Centrală — Rîzil-Kum şi Kara-
Kum. Ea porneşte din tînărul
oraş uzbec Navoi, unde se con­
struieşte o puternică centrală e-
iectrlcă care va funcţiona pe
bază de gaze naturale.
Străbătând 120 km. de tere­
nuri nisipoase şi saline, linia
va ajunge' la Buhăra, iar apoi
traversînid fluviul Amu Daria,
va ieşi spre oraşul Ceardjou din cundar obţinut la prelucrarea torească din ţările capitaliste în anul gronomului: Lucrări de iarnă în li­
Turkmenia. Noua magistrală va turtelor de ceară).
conecta Turkmania la sistemul Acest lucru este confirmat d'e
energetic unic al Asiei Centrale. faptul că toţi vestiţii construc­
Catioiue din silicon
La Institutul de cercetări în
domeniul chimiei macromolecu-
lare din Brno a fost elaborată
tehnologia producţiei cauciucu­
lui din silicon.
In timp ce cauciucul natural
sau cel sintetic este distrus la
o temperatură d!e 125 grade Cel-
sius, cauciucul din silicon rezis­
tă chiar la o temperatură de
300 grade Ceisius sail de minus
65 grade.
Noul produs va cunoaşte o
largă utilizare în industria e-
lectronieă, iar rezistenţa sa la
radiaţiile radioactive va permite
folosirea lui şi Ca material izo­
lator în reactor! atomici.
rit la naştere. Laptele praf ob-
d® pîine cu raze ţinut prin frig este mult mai
------------------------------- valoros decit cel conservat la
infrarO Sil ' temperaturi înalte.
La întreprinderea de panifi­
caţie din Seehausen, regiunea
Magdeburg, a fost dat în ex­
ploatare un cuptor — unic în
felul său — pentru coacerea cu
raze infraroşii a plinii şi a altor
produse de panificaţie. Tn acest
cuptor, avînd o suprafaţă uti­
lă de 12,6 metri pătraţi, coace­
rea se efectuează cu ajutorul a
253 surse de lumină şi 24 emi­
ţătoare de raze infraroşii. Tem­
peratura din cele patru com­
partimente ale cuptorului se re­
glează auţomaţ cu ajutorul u-
nor instalaţii de control-şi mă­
surare. Diferitele produse de
panificaţie se pot coace în 4-40
de minute. Productivitatea zil­
nică a cuptorului este de 7 tone
acorde atenţia cuvenită. E gre­
şit a fi luate drept născociri. O
fiinţă misterioasă izbuteşte să
toaie cu o capacitate de 250 litri,
ţevi de fier şi roţile camioane­
lor, se strecoară cu atita uşurin­
ţă pe povîrnişurile abrupte, scoa­
te urlete asurzitoare şi lasă ur­
me de 40 cm. lungime ! Fără în­
doială că aceste urme există.
Există argumente suficiente pen­
tru a dovedi că ele nu au tost
născocite. Din toate acestea re­
ies trei presupuneri: sau ur­
mele aparţin unui om neobiş­
nuit, sau unui animal, sau unei
fiinţe care se află pe o treaptă
intermediară între om şi ani­
mai.
Specialiştii susţin că fiinţa
care locuieşte in pădurile Cali­
forniei, trebuie să aibă o greu­
tate de cel puţin 300 kg.
Noi ştim că pe continentul a-
meriean au trăit oameni încă
înaintea perioadei glaciare- In
ultimul milion de ani în emis­
fera nordică n pămîntului exis­
tau multe mamifere, printre ca­
re elanul, mamutul, ursul cenu­
lui, nurcă ete. Oare fiinţele, ju­
mătate oameni — jumătate mai-
AL LUMII
ta, un asemenea cuptor poate 6.30 Emisiunea pentru sa te: Preocupări fonia I în Re major de Mahler.
asigura, zilnic, cu pline o popu­ pentru ridicarea calificării muncitorilor
laţie de 18.000 de loouitori.
Un constructor de viori in
vîrsta de 70 de ani — dr. Erjch
Knopî din Raubling, lingă Ro-
senheim (Austria), crede că a
descoperit taina lui Stradiva­
rius. El este convins că sunetul
neîntrecut aii vestitelor viori
produse pe vremuri la Cremona
se dătoreşte faptului că ele erau
acoperite cu un lac preparat
din clei de albine (produs se­
tori italieni de viori au lucrat în
valea Paduîui, unde apicultura
este bine dezvoltată. Se presu­
pune că toate calităţile remar­
cabile ale viorilor din Cremona
— armonia sunetului, mirosul DEVA : Cad frunzele ; ALBA
lor aromat şi faimosul „grund IULIA : Prieteni din păpuriş ;
galben“ se datoresc intr-adevăr Mexicul ciu tă; BRAD : Scrisoa­
proprietăţilor cleiului de albină rea Elvirei; ILIA : Război şi pa­
din acea regiune.
Praf i n fapte de mamă
In R.D. Germană se produce
praf din lapte de mamă obţinut
prin uscarea acestuia la frig.
Acest lapte constituie o hrană
completă pentru sugarij care
din diferite cauze nu pot fi a-
lăptaţi de mamele lor sau pen­
tru cei ale căror mame au mu-
...la marea expoziţie agricolă
din Pekin a fost prezentat un
dovleac de proporţii neobişnuite.
El clntăreşte 81 kg. şi este mai
înalt decit pionierii care au ve- )
nit să-l vadă. Dovleacul a fost
cultivat într-o cooperativă agri­
colă de producţie din provincia
Hubei.
...recent, în cadrul unor să- $
pături efectuate în irak s-au ţ
descoperit trei schelete umarte s
din epoca omului de Neander- \
thal ? Oamenii de ştiinţă consi- S
deră vîrsta unuia dintre ele de \
45.000 de ani, iar a celorlalte
două — de 00.000 de ani.
...doi oameni de ştiinţă japo­
nezi au obţinut din celulele u-
nei varietăţi de alge uriaşe o
substanţă gelatinoasă a cărei
soluţie înlocuieşte cu succes sin-
gele î După experienţele lăcute
pe animale, noul înlocuitor al
sîngelui, denumit alghinon, a ^
fost aplicat în chirurgia japo- \
neză. In ce priveşte calităţile i
sate. ei este superior prepara- ^
tulul folosit pînă acum, extras i
din altă varietate de alge.
...!a Paris există un cinema- l
tograi „poliglot" care prezintă r
filme străine sincronizate în (
franceză sau în altă limbă V r
Spectatorul îşi poate alege lim­
ba preferată pe care o poate
asculta cu ajutorul unui mag­
netofon suplimentar, perfect sin­
grafică.
muţe, care trăiau pe teritoriul
unde se află în prezent China
de Nord, nu puteau supravieţui
la fel ca şi aceste animale ?
Unii oameni preistorici ştiau
să confecţioneze diferite unelte
şi să aprindă focul. Bineînţeles
că' ei dispuneau şi de o oare­
care gîndire, care-i ridica dea­
supra animalelor, şi datorită că­
reia au supravieţuit, in ciuda
frigului aspru, s-au ascuns prin
regiunile muntoase, nelocuite şi
aproape inaccesibile omului o-
bişnuit.
Şi, cu toate că pare de necre­
zut, o astfel de regiune este
partea de nord-vest a Califor­
niei. Acest ţinut se întindg pe
o suprafaţă de peste 100 mile
pătrate şi pînă în ultimul timp
este complect nelocuită. Terito­
riul este ascuns de observaţii
din aier de păduri dese şi foarte
greu de străbătut, cu excepţia
părţilor mai înalte ale dealuri­
lor şi munţilor. împrejurimile
acestea n-au fost niciodată cer­
cetate. Pînă in zilele noastre
încă n-a putut fi alcătuită o har­
tă detailată. In aceste părţi sint
multe piraie, poame şi vinat mă­
runt, iar zăpezile niciodată nu
acoperă în întregime pămintul.
In chiar centrul civilizaţiei se.
găseşte un loc complet sălbatic.
Şi. după cum se vede, acolo
trăieşte o fiinţă misterioasă ne-
maiîntîlnită.
pag. 3
m PB06MMUL
20 DE6EMBRIE 1960
Programul 1 : 5,40 Muzică uşoară ; 1960 ; 22,30 Festival Vîena 1960: Sim­
Programul II: 15,00 Cântăreţi de
dintr-o gospodărie agricolă de s ta t; muzică uşoară din R.P. Ungară ; 16,15
7.30 Sfatul medicului: Importanţa vita­ Cîntece şi marşuri revoluţionare din
minei Da pentru organism ; 7,45 Salut Cuba ; 16,30 Vorbeşte Moscova !; 18,05
zeios de pionier; 8,30 Fragmente din Carnet de reporter; 19,30 Reporta1:
operetă „Moscova—Ceriomuski“ ; 11,03 Milionarii uzinei; 20,10 Muzică corală
Lucrări de Chopin ; 13,05 Din cîntecele de Ion Morozov: 21,15 Muziră popu­
şi dansurile popoarelor; 15,20 Din co­ lară din R.S. Cehoslovacă ; 21,30 Din
moara folclorului nostru: 15,50 Note antologia literaturii nntHonnrhîce;
de lector ; 17,30 Roza vînturilor: Noua 52,3! Muzică de estradă interpretată
şi minunata geografie a patriei — ra­ de orchestre de coarde.
dio compoziţie; 19,05 Muzică de came­
27 DECEMBRIE 1(160
ră de Beethoven; 20,20 Noapte bună,
Programul I : 5,10 „Pe drum de fier“
copii: „Privighetoarea“ de Andersen ; — program din cîntecele ceferiştilor;
6,30 Emisiunea pentru safe : Sfatul a-
20,45 Tribuna Radio: Mişcarea munci­
vezi ; 8,00 Din presa de astăzi; 10 00
Muzică uşoară; 12.30 In faţa hărţii:
Cuba ; 13.25 Suită din opera „Cavale­
s pMaEn rMu nfTi TiiOK k !FICE rul rozelor“, de Richard Sfrauss: 15.20
Solişti şi formaţii artistice de am atori:
16.15 Vorbeşte Moscova ! ; 18,30 Limba
26 ŞI 27 DECEMBRIE 1960 noastră: Vdrbeşte acad. prof. Al.
Graur; 19,00 Revista economică radio j
19,25 Seară de valsuri; 20,45 Concert
de muzică populară roiriînească ; 21,30
Muzică sovietică de estradă ; 23,10
Concertul „Noapte bună“. i
ce ; HAŢEG: Părinţi şi copii; Programul I I : 14.15 Muzică uşoară
sovietică interpretată de Klaudia Stil-'
ORAŞTIE: isteţul Saşlco; Ve­ jenko şi Georg Ofts ; 15,30 Muzică ro-
neţia, luna şiLtu; HUNEDOARA: mînească de estradă ; 17,00 Din muzi­
Pasărea cerului; Departe de ca popoarelor; 18,15 Muzică uşoară ;
patrie; SIMERIA: Copiii minu­ 19,00 Cîntece populare romîneşti inter­
ne ; SEBEŞ : steaua dimineţii; pretate de Dan Moisescu ; 19,37 Opera
PETROŞANI: Un strigăt în stra­ „Falstaff“ ; 22,30 Program de tangourî;
dă ; Căpitanul Dabaci; LONEA: 23.15 Simfonia a IV-a în Sol major
Poznaşa ; TEIUŞ : Rămîi cu. noi; de Dvorak
| ZLATNA : Mizerabilii; APOL-
¦DUL DE SUS : Moartea în şa.
FOCI
> A M IM Ţ
> ÎNTREPRINDEREA DE EXPLORĂRI ŞI PROSPECŢIUNI)
j.Ţ-E.P.“, cu sediul în oraşul Dr. Petru Groza, regiunea Oradea,>
>ţine concurs de ocupare a următoarelor posturi:
> ©MAIŞTRI MINERI;
> © MAIŞTRI MECANICI (DE MINA).
Sediu! secţiilor se află în localităţile Abrud, Brad, Deva-Ve-
<ţel şi Haneş.
\ >?
> CONCURSUL SE VA ŢINE PE DATA DE 1 FEBRUA- i
RIE 1961 LA SEDIUL „I.E.P.“ ORAŞUL Dr. PETRU GROZA.\
> Pentru informaţii suplimentare se dau reiaţii zilnic între)
v orele 10-15, la serviciul de cadre sau la teleîon nr. 543. ^
IADVS.,
c u m p ă ra ţi de la m a g a zin e le \
c o o p e r a t i v e l o r de consum
d in r a i o n u l B r a d 9
©Vase din tablă
de aluminiu şi emailate j
©Articole de sticlă, j
porţelan şi faianţă
eare se pseso din abundenţă §atoate magazinele
întreprindereanestai m\?u aprauizienarecuanimaledeBeproduciie
I. s. A. A. R. —DEVA
stra d a A urel Vlaicu n r. 17 — telefon 160
COHRAGTEAZA SI ACHIZIŢIONEAZĂ
V
Viţele, juninc: şi vaci de prăsilă
Pentru viţele şi juninc! provenite din vaci
cu producţii mari de lapte şi contractate cu
L S. A. A . R. Deva, se obţin preţurile cele mai
avantajoase.
Adresaţi-vă cu încredere medicilor veterinari şi mg. zootehnişti.
CREŞTEŢI CsT M A I MULTE VIŢELE DE P R Ă S ILĂ !
C O N T R A C T Â j l - L E C U I . S. A . A . R. D e v a !