Page 84 - 1960-12
P. 84
pag, 4 DRUMUß SOCIALISMULUI Nr. 1867
xd±imfiJje jjJüüumßlB ş&ri • Jos miinile de pe
Patrice Lumumba
Sfidînd voinţa unanimă a opiniei publice mondiale şi a
întregului popor congolez, ?andiţii lui Mobutu au arestat pe
primul ministru legal al Congoului, Patrice Lumumba. De
trei săptămîni, neînfricatul patr iot congolez continuă să fie su
pus unui sălbatic regim de teroare. întreaga omenire progre
COMUNICATUL Oamenii muncii din Cuba salută Împotriva sosirii trupelor sistă cere eliberarea neîntîrziată a iui Lumumba şi restabilirea
Ministerului Finanţ»elor vest-germane în Anglia în drepturi a guvernului legal al Congoului.
şi Băncii destai a U.R.S.S.
cu căldură ajutorul frăţesc adoptat o rezoluţie în care
MOSCOVA 24 (Agerpres). — „condamnă propunerile cu pri
TASS transmite : Ministerul Fi al LONDRA 24 (Agerpres). — vire la Instruirea soldaţilor
nanţelor al U.R.S.S. şi conduce Opinia puollcă engleză, sindica vest-germani în Marea Britan’ie
rea Băncii de Stat a U.R.S.S. HAVANA 24 (Agerpres). — tate cu căldură şl li se aduc tele şi alte organizaţii muncito şi in special la Dorsetshire şl
au adus la cunoştinţa populaţiei La Havana a avut loc o şedin ¦mulţumiri pentru liotârtrea lor reşti protestează cu indignare cure tuturor celorlalte consilii
Uniunii Sovietice procedura ţă plenară comună a conducă de a cumpăra anul viitor din împotriva proiectatei aduceri sindicale din această regiune să
schimbului banilor precum şi a torilor federaţiilor naţionale ale Cuba 4.000.000 tone zahăr. Luînd In Anglia a unor unităţi ale sprijine organizarea unei con
plăţilor şi conturilor în legătu muncitorilor şl funcţionarilor a- această hotărîre, Uniunea So Bundeswehrului vest - german ferinţe de protest".
ră cu trecerea cu începere de filiate la Confederaţia oamenilor vietică şi alte ţări socialiste s-au
la 1 ianuarie 1961 Ia noul eta muncii din Cutia care a aprobat călăuzit de dorinţa de a acor care urmează să fie instruite în In acelaşi sens s-a pronunţat
in unanimitate un document în da un sprijin cu adevărat efi şl secţia din Gladstone-Park
care ţările socialiste sînt salu cient poporului Cubei. această ţară. (Londra) a Sindicatului unit al
constructorilor de maşini.
Consiliul sindicatelor din o-
raşul Blandford (Dorsetshire) a
lon al preţurilor (10:1). la amploare greva oamenilor muncii belgieni Guvernul conservator refuză
In comunicatul dat publicită mSHÜSEB insă să dea ascultare acestor
cereri ale poporului. Luînd cu-
ţii se subliniază că toţi cetă 1.000.000 de m un citori şi fu n c ţio n a ri au în c e ta t lucru l vlntul în Camera Comunelor,
ţenii au posibilitatea deplină să Bruxelles are aspectul unui oraş asediat pentru a răspunde Ia o interpe
schimbe Ia data care le convine lare, Butler, ministrul Afaceri
toţi banii vechi pe care îi po lor Interne, a declarat că „a-
sedă. Schimbul banilor vechi în încăierare între depu taţi în parlam ent liatului nostru din N. A. T. O.“
bani noi se va efectua în decurs BRUXELLES 24 (Agerpres). In numeroase regiuni ale ţării deosebi de dezbaterile agitate nu-1 pot fi refuzate, chipurile,
de trei luni, pînă Ia 1 aprilie Greva ’oamenilor muncii belgi greva a devenit generală. În din după-amiaza zilei de 23 de baze pentru lnstrucţil.
1961, eni ia o amploare tot mai mare. treaga viaţă economică a fost cembrie din Camera deputaţilor.
paralizată. In după-amlaza zi- Corespondentul din Bruxelles Evenim entele
al agenţiei France Presse re din Etiopia
J lei de 23 decembrie greva a cu levă că aceste dezbateri au fost
„cele mai dramatice din ultimii
Situaţia din Laos prins aproximativ 1.000.000 de zece ani". Deputaţii socialişti au IN FOTO Patrice Lumumba în mîinile călăilor mobutişti.
oameni ai muncii. După cum a- condamnat cu asprime progra
PEKIN 24 (Agerpres). — TASS a sosit Ia 22 decembrie Ia Sam-Neua uunţă din Bruxelles corespon mul de „economii" al guvernu ADDIS ABEBA 24 (Ager- Noul demers Comitetului internaţional
transmite: In comunicatul comanda pentru a conferi cu prinţul Sutanuvong. dentul agenţiei France Presse, lui social-creştin şl amînarea preş). — La 23 decembrie zia
mentului suprem al unităţilor de lup preşedintele C.G. al Partidului Neo în următoarele zile se prevede dezbaterilor parlamentare pînă al Crucii Roşii
tă Patet-Lao, se anunţă că Ia 19. Lao Haksat. ca numărul greviştilor să creas rele au publicat un comunicat
decembrie unităţile de luptă Patet că şl mai mult. la 3 ianuarie 1961. A urmat a-
Lao au atacat punctele de sprijin ale După cum reiese din ştirea difuzată poi o încăierare între deputaţii oficial în care se arată că de la
duşmanului din Giom-Ceng-Ta şi de postul de radio, Folsena va purta Corespondentul special al zia soclal-creştînl şl socialişti, care
Paeghiubut (provincia Phong-Saly) şi rului „Paris Jour“ scrie că în a făcut necesară intervenţia ser începutul evenimentelor din Eti LEOPOLDVILLE 24 (Ager sentimentul guvernului congolez
au pricinuit pierderi serioase rebeli cu prinţul Sutanuvong tratative în viciului de ordine a! parlamen
cea de-a patra zi de grevă cen tului. opia pierderile rebelilor se ci pres). — Potrivit unei ştiri a de la Stanleyville, au vizitat pe
mai multe probleme importante, în spe
trul oraşului Bruxelles „are as Intr-un comunicat al condu frează ia 475 morţi şi 325 dis corespondentului cl'in Leopoldvi Songolo şi pe alţi agenţi ai lui
cerii Partidului Comunist din
Belgia se subliniază că „dacă păruţi. Armata credincioasă îm lle al agenţiei France Presse, Mobutu care, după cum se ştie,
guvernul belgian va continua să păratului a luat 4.200 de prizo Comitetul internaţional al Cru au fost trimişi la Stanleyville
se opună revendicărilor juste aîe
lor. Din rîndurile duşmanului au tosl cial în legătură cu intervenţia şi. a- pectul unui oraş asediat. Sute nieri, dintre care 400 au fost cii Roşii intenţionează să facă pentru a organiza acolo o lo
ucişi mai mulţi soldaţi. Doi soldaţi au gresiunea împotriva Laosului din par de poliţişti păzesc clădirea par clasei muncitoare, lupta grevis
fost luaţi prizonieri. Unităţile de lup tea imperialiştilor americani şi a reac lamentului iar în jurul palatu puşi în libertate. un nou demers pe lingă dicta vitură de stat şi care au fost
tă Patet-Lao au capturat o mare cân ţionarilor tailandezi, precum şl In pro lui regal au fost concentrate pu tă va lua, începînd de luni 26
ţilate de arme. blema extinderii războiului civil de că ternice detaşamente ale poliţiei Se anunţă de asemenea că !> torul congolez Mobutu pentru a arestaţi de autorităţile locale.
tre clica Fumi Nosavan-Boun-Oum. şi armatei". decembrie, forme mult mai e-
In aceeaşi zi unităţile de luptă Pa fost constituită o comisie pentru obţine permisiunea să-l viziteze ------- —ooo—
tet-Lao au atacat pe soldaţii rebeli pe
anchetarea evenimentelor. Uite pe primul Ministru LumUmba, O dezminjlre
rior va fi înfiinţat un tribuna) care'de trei săptămîni zace în
militar. închisoarea de la Thysville. a lui Gizenga
cind traversau rîul Nam-Ngum. Rebe- NEW YORK 24 (Agerpres). — La Ziarul „Combat" subliniază La Addis Abeba au fost in In ştire se subliniază că re-
!ţ.
stituite restricţii de circulaţie îm 1 prezentanţii Comitetului inter-
Iii (Sau retras; în rîndurile inamicului 23 decembrie Chagla, ambasadorul In că în cercurile politice din Bel BELGRAD 24 (Agerpres). — TASS
tre orele 21,00 şi 6,00. I naţional al CTruoii Roşii, cu a-
s-au'^riregistrat mulţi soldaţi morţi şi diei la Washington, I-a avertizat pe gia domneşte o atmosferă de transmite:
răniţi. \ secretarul de stat al S.U.A., Herter, a- „puternică linişte", reflectată în- nergice decît pînă acum". Intr-un interviu acordat corespon
X* supra situaţiei grave din Laos şi s-a In Coreea de sud Tribul Baluba îşi intensifică dentului din Stanleyville al ziartflui
pronunţat pentru reluarea imediată a acţiunile împotriva lu i Chombe „Borba" pnimul ministru ad-interim al
LONDRA 24 (Agerpres). — Agen activităţii Gomisiei internaţionale de Partidul guvernamental a suferit Republicii Gongo, Gizenga, a dezminţit
ţia Reuter anunţă că unităţile mili supraveghere şi control în Laos. ~ ELISABETHVICLE 24 (A- nune de rănire", atunci cînd ştirea că guvernul condus de el ar fi
tare Patet Lao au cucerit oraşul Napeh gerpres). — Informaţiile parve răsculaţii din rîndurile tribului cerut ajutor militar Republicii Arabe
din partea de sud-est a Laosulut. Relatînd despre vizita ambasadoru Unite.
HANOI 24 (Agerpres). — După cum lui la Departamentul de Stat, cores o nouă înfrîngere în alegeri nite din’ Congo arată că popu Baluba au deschis focul împo Gizenga a declarat: „Este absolut
transmite Agenţia Vietnameză de Infor pondentul din Washington al agenţiei laţia din Katanga îşi intensifică triva avionului său la Luena. A- fals că în numele guvernului legai aş
maţii, în seara zilei de 23 decembrie Associated Press subliniază că India PHENIAN 24 (Agerpres). — După La 23 decembrie postul de radio acţiunile împotriva regimului Iu* vionul a fost avariat. fi cerut preşedintelui Nasser un ajutor
postul de radio „Vocea Patet. Lao« a sprijină în felul acesta propunerea U- înfrîngerea partidului guvernamental Seul a anunţat rezultatele complete militar direct". Gizenga a adăugat că
anunţat că Q. Folsena, ministrul Infor niunii Sovietice ca situaţia din Laos în alegerile pentru consiliile judeţene ale alegerilor pentru consiliile de pla Chombe, o marionetă a impe France Presse arată de ase prin răspîndirea unor astfel de ştiri
maţiilor al guvernului regal al Lao- să fie examinată de Comisia interna şi municipale, Partidul democrat gu să. Partidul democrat a fost din nou rialiştilor. menea că cartierele africane din se urmăreşte „justificarea ajutorului mi
sului, reprezentant al acestui guvern, ţională de supraveghere şi control in vernamental din ®oreea de sud a su înfrînt. Reprezentanţii Iui au obţinut litar pe care-1 primeşte regimul Mo
Laos. ferit o nouă infrîngere. doar 2.477 de locuri, în timp ce in După cum transmite agenţia centrul oraşului Luena se află butu pe o Bază bilaterală din partea
dependenţii au obţinut 12-508 locuri. Belgiei şi altor ţări".
France Presse, Joseph Jav, mi sub controlul răsculaţilor —
nistru de Război în guvernul membri ai partidului Balubakat.
Chombe, „a scăpat ca prin mi
htXXXXX?QQQirXXX?Og3QOO(X)QOOOOQCXXîOOQOOOCXXXXXXXXXX}<Xî,XXX?OOOOCflQaQaQQQOQOC^ OOOOOOOOOOOQOOOCOCXîOOOOOCQCXXXJOQOOQQQOQGQaQCQSPaOOOC?QOfXXXXî03QOQQOCOaQOQOOCOOQOOOOP
Anul internaţional 1960 şi contramandarea vizitei lui ş- economică a Statelor Unite. a ţării, franchiştii intensifică me va unei asemenea politiai; şi
Eisenhower în Japonia nu în Asemenea „rezultate“ caracteri-
seamnă doar un eşec al politicii zeză politica externă americană todele tipic hitleriste de provo culmea e că se încearcă' pe toa
Statelor Unite in Extremul O- in anul 1960. care şi teroare poliţienească. Re te căile să se convingă opinia
II rient, ci are o semnificaţie mult gimul iui Franco se năruie însă publică că aceste alianţe sînt
mai largă. Ea oglindeşte în Intr-un ritm rapid s-a desfă cu fiecare zi. Masele largi popu întemeiate chipurile pe o „ar
fapt falimentar',? politică „de şurat remilitarizarea Germaniei lare din Spania vor cunoaşte, monie perfectă" şi că ele sînt...
Sistemul capitalist mondial este pe poziţii de forţă“, de blocuri occidentale, primejdie principală fără îndoială, victoria finală în blînde organizaţii pentru „apă
militare şi de provocări prac pentru pacea mondială. Iată lupta de decenii pe care o duc
cuprins de un proces adînc ticate de cercurile reacţionare faptele ¦în R. F. Germană au a- împotriva unui regim odios, u- rarea Occidentului de pericolul
din S.U.A. vut loc la începutul anului ie rit de oamenii muncii. comunismului". Au devenit atît
de decădere şi descom punere şiri şi manifestări naziste con de ridicole asemenea „argumen
Dar acesta nu e singurul e- cretizate în mîzgîlirea pe ziduri Măturarea de la conducerea te“ îrioît înşişi cei ce le emit nu
şec politic a! S.U.A. în anul le clădirilor a svasticii, acţiu Turciei a regimului proocciden- le mai iau in serios. Recenta se
1960. Să ne amintim de acţiu ne care a indignat profund ma
nea atît de primejdioasă la a- sele largi populare nu numai tal al lui Menderes, alungarea siune N.A.T.O. ’de la Paris (16-
dresa păcii mondiale constituită din Germania occidentală, ci şi de la cîrma Coreei de sud a ma 18 decembrie)', a reconfirmat in
„Şomaj“, „criză“, „stagnare impăcat cu interesele maselor decădere şi descompunere ; o do de către zborul provocator al u- din întreaga lum e; au urmat a- rionetei Li Sin Man, zguduirea tenţiile agresive ale participan
economică“, „boala dolarului“ largi muncitoare, care revendică vedesc faptele, tendinţa statelor nui avion de spionaj „U-2“ dea poi pretenţiile Bonnului de a puternică a regimului lui Ngo ţilor, îndeosebi prin transforma
— iată termeni care au devenit condiţii umane de muncă şi via capitaliste de a evita aceasta supra teritoriului Uniunii So obţine instalarea de baze mi Dinh Diem în Vietnamul de rea acestui b’loc militar „într-o
foarte uzuali in ultima vreme ţă. Antagonismele de clasă şi prin pregătiri războinice, prin vietice, acţiune urmată de tor litare vest-germane pe teritoriul sud — iată alte evenimente ale a patra 'putere atomică“, care
cititorilor ziarelor americane. naţionale, contradicţiile interne acţiuni cu caracter duşmănos pilarea de către cercurile con Spaniei, Franţei, Greciei, An anului T960 care evidenţiază o ţinteşte, îri primul rînd, înzes
Intr-adevăr, presa americană nu şi exlerne ale societăţii capita păcii mondiale şi coexistenţei ducătoare americane a conferin gliei etc. Toate aceste acţiuni au puternică „criză a dictatorilor“. trarea militariştilor veşt-ger-
poate ocoli aceste expresii deoa liste s-au agravat puternic. în paşnice. ţei la nivel înalt, care trebuia culminat cu cererea insolentă a Şi trebuie să spunem că această mani cu arme şi rachete ato
rece noţiunile exprimate de ele cercările de a întări cu ajutorul să înceapă la 16 mai în capi generalilor nazişti de a se in criză e cronică. Politica dicta mice şi transformarea R. F.
caracterizează la ora actuală e- militarismului temeliile putrezite, Să ne amintim, in această or tala Franţei. Acest fapt a pus troduce serviciul militar obliga torilor în spiritul „războiului Germane în principala putere
conomia americană, economia ale capitalismului string şi mai dine de idei, de c.îteva eveni în gardă omenirea. Aceasta a toriu din R. F. Germană şi de rece“, militaristă, a dus !a rui atomică în Europa occidentală.
capitalistă în ansamblu. Recent, mult nodul acestor contradicţii. mente ale anului ce se încheie. văzut şi mai limpede unde se a- a se recruta, pe baza lui, o ar narea economică a ţărilor res Popoarele ştiu însă să fie vi
agenţiile americane au anunţat Putrefacţia capitalismului se La 19 ianuarie, la Washington, flă principalele forţe care pun mată de un milion de oameni. pective, la adîncirea continuă a gilente. Nici un fel de acţiuni
din Washington că in luna no manifestă — după cum am vă a tost semnat aşa-zisul „Tratat piedici în calea destinderii in A fost un atentat direct al mi- mizeriei şi suferinţelor popu ale adepţilor „războiului rece"
iembrie numărul şomerilor a zut — cu cea mai mare putere de securitate' japono-american“, ternaţionale şi au condamnat litariştilor de la Bonn de a pune laţiei, nevoită să suporte poveri nu au şansă de izbîndă; Ele
crescut în S.U.A. de la 3.600.000 în principala ţară a imperialis de fapt fiind vorba de confirma in unanimitate torpilarea de că din nou mina pe puterea po din ce în ce mai grele. Astfel, pot, îri cel mai bun caz, amîna
la 4-031.000, cea mai ridicată ci mului contemporan — Statele rea alianţei militare dintre Ja tre guvernul american a unei litică, aşa cum s-a întîmplat şi în rîndurile maselor s-a accen sau tărăgăna, traducerea în via
fră pentru luna noiembrie în ul Unite ale Americii. Folosind ponia şi Statele Unite, necesară acţiuni care trebuia să contri înainte în istoria militară a Ger tuat mereu o stare de spirit de ţă a unei cauze drepte, dar, în
timii 30 de ani. Iar pentru lu drept mijloace principale, poli blocurilor ţărilor capitaliste în buie efectiv la destinderea în maniei. Faptul că guvernul lui revoltă, care în unele ţări, după cele din urmă, adevărul triumfă.
nile ianuarie şi februarie, spe tica blocurilor militare de tipul acţiunile lor războinice, contrare cordării internaţionale. Adenauer şi-a exprimat acordul cum am văzut, a dus la alun Mişcarea mondială a partizani
cialiştii prevăd pe de o parte, N- A. T. O., S. E. A. T. O. şi spiritului păcii- Poporul japo cu generalii insolenţi şi irespon garea dictatorilor. Acestea sînt lor păcii, cea mai largă mişca
scăderea activităţii industriale C.E.N.T.O. şi a „ajutorului“ e- nez, a dat insă o replică vigu Pînă acum cîţiva ani, în ţă sabili de la Bonn şi le-a tran sfîrsituri inevitabile pentru acei re a contemporaneităţiii, existen
şi, ca o consecinţă, creşterea conomic (citeşte militar), impe roasă acestei acţiuni ce nu co rile Americii Latine, S-U.A., nu smis chiar felicitări şi recunoş care promovează o politică cori-1 ţa lagărului socialist care se în
•vertiginoasă a numărului şome rialismul din S.U.A. tinde să respundea intereselor maselor aveau „probleme“. Dar iată că tinţă pentru „munca depusă“ trară intereselor maselor popu tăreşte zi de zi sînt premise si
rilor — pînă la aproape subordoneze dominaţiei sale nu largi populare japoneze, care au lucrurile s-au schimbat şi aici. n-a făcut decît să agraveze şi lare si le vor cunoaşte, neîndo gure pentru triumful în lume a
6.000.000. In cursul ultimelor meroase state, încalcă în mod cunoscut pe propria lor piele o- Redăm citeva spicuiri semnifica mai mult situaţia, să demaşte ios, şi alţi dictatori.
săptămîni ale lunii decembrie, flagrant chiar suveranitatea sta rorile armelor nucleare america tive din presa occidentală după în ţaţa popoarelor lumii cercu spiritului coexistenţei paşnice,
rezervele de aur ale S.U.A. au telor capitaliste dezvoltate. ne. Pe lingă faptul că au silit conferinţa de la San José (Cos-
pe semnatarii pactului japono- tarica) a miniştrilor de Exter rile conducătoare vest-germane Acţiunile ostile păcii şi cola pentru apărarea“ şi consolidarea
scăzut din nou cu 204.000.000 Evenimentele anului 1960 au american să se întoarcă la reşe ne ai ţărilor membre ale Orga ca promotoare ale încordării in
dolari. Situaţia economică a ce arătat cu prisosinţă că sistemul dinţa guvernamentală din Tokio nizaţiei Statelor Americane : ternaţionale- borării internaţionale la care se păcii pe plan mondial, în pofida
lorlalte ţări capitaliste nu e cu blocurilor militare creat de Sta pe uşi dosnice, huiduiţi, oame „Un Waterloo diplomatic pen
tele Unite, este slăbit atît de nii muncii l-au silit apoi pe pre tru S.U.A.“, „Fiasco american la Franco, călăul de la Madrid, dedau membrii pactelor agresi tuturor zvîrcolirilor disperate ale
nimic mai roză. Dimpotrivă, lupta dintre participanţii la a- şedintele Eisenhower să facă San José“ etc. Intr-adevăr, po depune eforturi peste eforturi
criza economiei americane se ceste blocuri, cit şi ca urmare a cale întoarsă de la graniţele Ja liticienii americani nu numai că pentru a transforma Spania în- ve de tipul N.A.T.O., S.E.A.T.O. promotorilor „războiului rece“
reflectă toarte pregnant şi acut luptei maselor largi populare tr-un poligon şi o bază de an
în toate ţările sistemului capita poniei după ce, anterior, purtă nu şi-au atins scopurile, dar au trenament şi aprovizionare a şi C.E.N.T.O. ar putea fi însera si colonialiştilor, care se cram
list, acestea fiind dependente din ţările angajate în blocuri Bundeswehrului vest-german. In
prin pacte şi convenţii de dola torul de cuvînt al preşedintelui fost nevoiţi să accepte punctul acelaşi timp însă, încercînd să te în cadrul unui articol spe ponează îndărătnic de vechile
rul american. pentru lichidarea acestor orga înăbuşe nemulţumirea crescîndă
S.U.A. se salvase din mijlocul de vedere a numeroase ţări la- a maselor populare faţă de si cial. Vom menţiona esenţialul : lor poziţii.
E de la sine înţeles că în a- nizaţii agresive, cu caracter răz tuaţia economică dezastruoasă
semenea împrejurări, interesele mulţimii dezlănţuite cu ajutorul tino-americane, hotărît'e să se e- puterile occidentale se strădu Viaţa îşi urmează cursul nor
unui mănunchi de monopoluri boinic. E un fapt evident că sis
se află inlr-o contradicţie de ne- elicopterului. Fără îndoială, te libereze de sub influenţa politică iesc .să pună în mîna unor par mal, noul ia mereu locul vechiu
temul capitalist mondial este
lul cum poporul japonez a pri ticipanţi la aceste alianţe mili lui care nu mai corespunde. E
cuprins de un proces adine de
mit tratatul japono-american, ca tare agresive, arme dintre cele o lege obiectivă, firească, care
mai distrugătoare; numeroase mobilizează la lupta împotriva
ţări atrase cu forţa de către imperialismului mase ’de milioa
S.U.A. în asemenea combinaţii, ne de oameni. Important e ră
protestează cu hotărîre împotri această luptă c victorioasă.
Redacţia şi administraţia ziarului: ştr. 6 Martie nr. 9, lelefcra: 188j .189; 75, Ţaxa plătitâ In numerar conform aprobării ?Direcţiuni) Generale P.T.1.R, ar. 263.320 din 6 noiembrie 1949. -> Tiparul: Întreprinderea poligrafică ,,1 Mai“ Deva. .
