Page 85 - 1960-12
P. 85
'Oc' i LV&
V i^c ‘ im iA A A L . toate T w u L J w m L C©ií@títislrea Consiliului Central
mulsucialismului
al FrantwlaaS Demoeipafiel Papular©
Sîmbătă la amiază, la Palatul Bogza Geo, academician, vicepreşedinte Comitetului Central al Grucii Roşii
R. P. Romîne, a avut loc adunarea al Comitetului naţional pentru apăra din R. P. Romînă ; dr. Moisescu Jus-
de constituire a Consiliului Central rea păcii din R. P. Romînă ; Breiten- tin, mitropolitul Moldovei şi Sucevei;
al Frontului Democraţiei Populare, hofer Anton, ziarist, redactor şef a! Murgulescu llie, ministrul Invăţămîn-
în vederea viitoarelor alegeri pen ziarului „Neuer Weg" ; Bulea Teodor, tulul şi Culturii; Nagy Istvan, mem
tru Marea Adunare Naţională şi sfa maistru miner în Valea Jiului, regiu bru corespondent al Academiei R.P R-,
turile populare. nea Hunedoara ; Burtică Cornel, preşe scriitor; Neagu Vasile (Tache), bri
La adunare au participat repre dintele Uniunii asociaţiilor studenţilor gadier la schela petrolieră Boldeşti;
zentanţii P.M.R. în Consiliul Central din R. P. Romînă ; Chivu Stoica, pre Niculescu-Mizil Paul, membru al G.Q.
I Anul XII. Nr. 1868 Marţi 27 decem brie 1960 4 pagini 20 bani al F.D.P., reprezentanţi ai organiza şedintele Consiliului de M iniştri; Co- al P.M .R.; Nistor Constantin, preşe-i
ţiilor obşteşti, desemnaţi de condu jocaru Gherghina, preşedinta gospodă dintele Comitetului executiv al Sfatu-i
cerile acestora, ai vieţii cultural- riei agricole colective „1 Mai“ comu lui popular al regiunii I a ş i; Oprea I.
ştiinţifice a ţării şi alte personalităţi. ne Cuza Vodă, regiunea Bucureşti j Călin, preşedintele gospodăriei agri
Radiatoare ia nivelui Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej Constantinescu Gheorghe, învăţător e- cole colective din comuna Gighera, re
a făcut o expunere asupra sarcinilor merit, şcoala medie din comuna Titu, giunea O ltenia; Paraschivescu-Bălă-
neeesifăfilor : Frontului Democraţiei Populare în vi regiunea Bucureşti: Constantinescu-Iaşi ceanu Constantin, preşedintele Asocia-
itoarele alegeri, în care a spus: Petre, academician ; Creangă Ion, rec ţiei juriştilor din R. P. Rom înă; Pas
An de an, oraşele din regiu nice care se făceau la unele Pentru Ghecxrghe Ubelhard, strungar la I.M. Ghelar, depă torul Universităţii „Al. I. Guza“-Iaşi; ion, preşedintele Comitetului de radio
nea noastră şi din întreaga locuri de muncă. şirea lunară a normei cu 23— 25 la sută a devenit deja o La 3 februarie 1961 expiră manda Daicoviciu Constantin, academicianv difuziune şi televiziune; Pardău Ere-
tară, devin tot mai frumoase. obişnuinţă. La fel şi realizarea unei economii de 350—400 lei tul actualei Mari Adunări Naţionale. rectorul Universităţii „Babeş Bolyai“- mia, muncitor forestier Ia exploatările
Blocuri noi, moderne le îmbo Pe măsură ce cauzele rebu în fiecare lună. Alegerile pentru Marea Adunare Na C luj; Dănălache Florian, prim secre de pădure Dorna, regiunea Suceava;
găţesc tot miai mult arhitecto tului erau descoperite, se luau ţională şi pentru sfaturile populare, ce tar ai Comitetului orăşenesc de par Petre Lupu, membru al G .G. al
nica, creşte nivelul de viaţă al imediat măsuri de Îndreptare. Siarmallştllor vor avea loc în curînd, constituie un tid Bucureşti: colonel Dincă Ion, şe P-M.R.; Poparad Elena, secretar al
oamenilor muncii, oare dispun Şi cauze s-au găsit peste tot, începe in ®Ibst»f©i6 eveniment de mare însemnătate. ful Direcţiei superioare politice a ar G.6. al U.T.M.; Ralea Mihai!, pre
astfel de locuinţe confortabile. atît la turnare, cit şi la forma matei ; Dinculescu Constantin, mem şedintele Institutului romîn pentru re
re şi la pregătirea fontei. Ls nivelul anului vi if or Ne prezentăm în alegeri cu bilanţul brii corespondent al Academiei R. P. laţiile culturale cu străinătatea; Ri-
Volumul sporit de construcţii bogat a! realizărilor istorice obţinute Romîne, rectorul Institutului politehnic gani Zoe, preşedinta Comitetului re
sociale cere însă o mare canti De asemenea, sub îndruma de poporul nostru, cu perspectivele lu din Bucureşti: Duma Aurel, preşedin gional al femeilor — P loeşti; dr.
tate de radiatoare. Iată de ce rea biroului organizaţiei de minoase deschise de măreţul program tele U.G .F.S.; Dumitrescu Ion, prim Rosen Mozes, şef rabin al cultului mo
turnătorii de radiatoare de la partid, conducerea administra de dezvoltare a economiei naţionale, a secretar al Uniunii compozitorilor din zaic din R. P. Romînă : Rosetti Ma
uzina „Victorla“-Călan, au a- tivă a secţiei a reorganizat e- ştiinţei şi culturii, de ridicare a bună R.P.R.; Fulger Cornel, prim secretar ria. preşedinta Consiliului naţional al
cordat In cursul acestui an o chipele, avind grijă ca în frun stării materiale şi culturale a poporu al Comitetului regional de partid Ol femeilor din R. P. Romînă; Rusu
atenţie deosebită depăşirii lună tea majorităţii dintre ele să lui, înfăţişat ţării de către cel de-a! tenia : Giosan Nicolae, directorul In Clement, preşedintele Comitetului exe
de lună a planului de produc fie membri şi candidaţi de par IlI-lea Congres al Partidului Munci cutiv al Sfatului popular al regiunii
ţie, precum şi Îmbunătăţirii ca tid. toresc Romîn. stitutului de cercetări pentru cultura Cluj; Stancu Zaharîa, academician,
lităţii produselor. îndeplinirea porumbului; Ghelmegeanu Mi'nail, vice scriitor; Stoica Gheorghe, secretar al
planului de producţie n-a con Toate acestea au adus după Clasa muncitoare, ţărănimea, inte preşedinte al S.R.S.C.; Gheorghiu-Dej Prezidiului Marii Adunări N aţionale;
stituit o dificultate pentru sine o seamă cîe succese care lectualitatea, întregul nostru popor, Gheorghe, prim-secretar al G. G. a! Takacs Ludovic, profesor universitar:
turnători. In schimb cu calita i-au situat pe turnătorii de ra muncesc cu entuziasm şi energie spo P.M.R.; Hudiţeanu Nicolae, Erou al general de armată Teclu Iacob, şeful
tea, au avut de lucru. diatoare printre fruntaşii uzi rită pentru îndeplinirea acestui pro Muncii Socialiste, preşedintele gospo Academiei M ilitare: Tiţă Florea, se^
nei. Astfel, lună de lună, ei au gram, aşigurînd astfel dezvoltarea con dăriei agricole colective din comuna cretar general pentru problemele on
Intr-un tlmlp, procentul de înregistrat un rebut cu cîteva tinuă şi înflorirea patriei noastre. Comana, regiunea Dobrogea; Hulubei ganelor locale ale administraţiei de
rebut admis era cu regularitate procente sub cel admis. In pri Hori-a, academician, directorul Institu stat: Trandafirescu llie, Erou al Mun
depăşit. E drept, erau şi echipe ma jumătate a lunii decembrie, La fel ca în alegerile trecute şi de tului de fizică atomică ; Ignat Nestor, cii Socialiste, inginer la uzinele „Ernsf
care dădeau produse de bună rebutul înregistrat este cu a- această dafă ne prezentăm în alegeri preşedintele Uniunii ziariştilor din R- Thâlmann“ regiunea B raşov; Tripşa
calitate, dar mulţi muncitori nu proape 2 procente mai mic de în Frontul Democraţiei Populare, for P. Romînă; lonescu Alexandru, vica Ştefan, Erou al Muncii Socialiste, mai
se puteau încadra în cifrele cit cel admis. maţiune care cuprinde toate forţele rul Arhiepiscopiei Bucureştilor; lova- stru oţelar la Combinatul siderurgic
admise'. Comuniştii de la turnă patriotice, reprezentanţii celor mai novici Mîlan, redactor al ziarului în Hunedoara ; Trofin Virgil, prim secre
torie au hotărît atunci să dis Realizări de seamă au obţi largi mase populare. Din F.D.P. fac limba sîrbă „Pravda“ ; Jalea Ion, ar tar ai C.G. al U.T.M .; Tttdose Dumi
cute problema calităţii într-o nut turnătorii şi în ceea ce pri parte P.M.R., sindicatele, IJ.T.M., co tist al poporului, preşedintele Uniunii tru, preşedintele gospodăriei agricole
adunare şi acolo să ia măsu veşte producţia. îndeplinirea operaţia, mişcarea femeilor şi alte or artiştilor plastici din R.P.R.; Kovacs colective Stoîcăneşti, regiunea Argeş,
rile corespunzătoare. planului anual de producţie cu ganizaţii obşteşti, culturale; şi ştiinţi Gyorgy, scriitor; Lascu Elena, vice Tuzu Constantin, ministrul Industriei
aproape o lună mai devreme fice. preşedinte al G.G.S.'; Lungu Ştefan, G rele; Varduca Ştefan Pericle, mun
A fost constituit un colectiv este un succes concludent, care citor laminorîst ia fabrica de ţevi din
dintre cei mai buni comunişti, relevă cit se poate de bine me In continuare, tovarăşul Gheorghe Erou al Muncii Socialiste, mecanic de Roman; Vasilichi Gheorghe, preşedin
căruia i s-a trasat sarcina să ritele acestui colectiv. Gheorghiu-Dej a propus constituirea locomotivă ia depoul G. F. R. Bucu tele U. G. E. G. O. M .; Voitec Ştefan,
'depisteze în cel mai scurt timp, Consiliului Central al F.D.P. şi a fă reşti ; Ltipu Gh. Nicolae, academician; vicepreşedinte al Consiliului de A4i-
pe fiecare reper şi fază de o- Pentru anul 1961, sarcinile de cut o serie de recomandări în legă Maghiar Teodor, preşedintele gospodă n iştri; Zăroni Romultis, vicepreşedinte
peraţie, cauzele care provoacă plan sînt mult sporite. Numai tură cu munca acestuia şi cu consti riei agricole colective din comuna a! Centrocoop.
rebutul şi să propună măsuri planul de producţie va fi în a- tuirea consiliilor locale F.D.P.
pentru înlăturarea lipsurilor. nul viitor ou peste 40 la sută Mădăraş, regiunea Grişana; Manoles- Consiliul Central a1 F.D.P. a ales
La rîndul său, „colectivul con mal îrfaire decît în acest an. Consiliul Central al Frontului De apoi Biroul Consiliului alcătuit din
tra rebutului“ — cum i-au spus Totuşi, turnătorii sînt hotărlţi mocraţiei Populare este alcătuit din cu Maria, secretară a Consiliului na tovarăşii Gheorghe Apostol, Anton
in glumă unii turnători — a să reediteze succesul obţinut tovarăşii : Adochiţei Constantin, Erou ţional al femeilor din R.P.R.; Mas- Breîtenhofer. Ghîvu Stoica. Gheorghe
atras în jurul său cîţiva1 Ingi redent, adică să îndeplinească al Muncii Socialiste, maistru la gos tan Ruvin, preşedintele gospodăriei a-
neri şi muncitori fruntaşi din planul anual ou mult înainte podăria agricolă de stat „Coţuşca", re Gheorghiu-Dej, Constantin Mateescu,
de termen. Că aşa vor face ne giunea Suceava, Anghel Mircea, pre gricole colective din comuna Romî- Ion Gheorghe Maurer, Mi’-ail Ralea,
asigură angajamentul lor, care şedintele gospodăriei agricole colec naşi, regiunea C luj; Mateescu Con
tive din comuna Grindu, regiunea Bu
stantin, preşedintele Gentrocoop : Mau-
cureşti ; Antoniu Gostache, artist al
activul fără de partid. Astfel, reprezintă aproape a patra La fiecare din cele trei furnale în de către colectivul, nostru — spunea poporului: Apostol Gheorghe, preşe rer Ion Gheorghe, preşedintele Prezi- Maria Rossetti, Ludovic Takacs, Vir-
producţie alp secţiei l-a a G.S. Hune tovarăşul ing. C. Gbîlstanîinescu, ¦şe dintele--Coirsiiit'riui Central’ al Sindica - .diului Marii Adunări N aţionale; Ma- gii Trofin, Ştefan Voitec.
a fost recrutat ing. Somberger parte din planul anului în doara (furnalul nr. 2 abia de cîteva ful secţiei I-a furnale, se daforesc în telor ; Atanasiii Constantin, vicepreşe
zile a ieşit din reparaţie capitală) s-au mare măsură minereului de bună’ ca dinte al A.S.I.T.; Belteky Francisc, zilu Sebastian, maistru oţelar Ia Preşedinte al Consiliului Central al
Francisc ¦ astăzi Candidat de curs, sau garanţia îndeplinirii realizat în luna decembrie a.c. indici litate pe care-1 primim de la Teliuc. protopop, protopopiatul romano-catolic Combinatul Reşiţa, regiunea B anat; Frontului Democraţiei Populare a fost
de utilizare în jurul, a l tonă fontă pe Minerii din Teliuc au dovedit în ulti Grişana ; Benetato Grigore, academi Mişcalenco Ioan, preşedintele gospodă ales tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-
partid — care şi-a adus o pre Ing. N. ANDRONACHE ţn.c. volum util de- furnal, adică -mai ma vreme că normele de calitate pot cian, preşedintele Societăţii ştiinţelor riei agricole colective Isaccea, regiu Dej.
ţioasă contribuţie în ceea ce mari decît cei planificaţi pentru anu) fi nu numai îndeplinite, dar chiar şi medicale din R. P. Romînă; Beniuc nea Dobrogea ; Moldoveanu Dumitru,
preşedintele gospodăriei agricole colec De asemenea a fost organizat se'-
priveşte găsirea greşelilor teh (Conilnaâre In pag. 3-a) viitor cu circa 100 kg. fontă. cretariatul de lucru al consiliului şi
-m -
Peste 500.000 Iei economii
• In cursul acestui an, colecti dului de calificare a muncitori — Succesele obţinute în ultimul timp depăşite. Mihai, academician, prim-secretar al tive Giucea, raionul Brăila, regiunea s-a adoptat planul de măsuri în ve
vul autobazei C.C.V.J. a reali lor şi desfăşurarea unei entuzias Uniunii scriitorilor din R. P. Romînă: Galaţi; Moisescu Anton, preşedintele derea pregătirii alegerilor.
zat o economie suplimentară la te întreceri socialiste intre con Sîerilul vizibil în confinuă scădere
prejul de cost de 515.000 lei, cu ducătorii auto, între ateliere şi
265.000 lei mai mult decit pre garaje. De asemenea, succesul se Măsurile luate de către conducerea — e;:clama zilele trecute tov. A. Racz,
vede angajamentul anual. mai datorează folosirii pe o i. M. Teliuc, după consfătuirea dintre secretarul organizaţiei de partid de la IN O V A TO R
Această realizare a fost posi scară largă a cauciucurilor vul mineri şi siderurgişti, care a avut loc secţia I-a furnale din Hunedoara. Nu
canízate şi reducerii simţitoare recent la Hunedoara, se dovedesc deo cu mult timp. în urmă găseam în mi încă de la înfiinţare, la secţia zat. Dar nu s-au lăsat. Pe baza la depănarea (repararea) apa
bilă prin respectarea cu stricte a consumurilor de carburanţi şi sebit de eficace. Corpul de control al nereul de Teliuc şi 15 la sută ste nr. 46 de reparaţii radio, a coo unui studiu îndelungat, tehnici ratelor la domiciliu, un altul de
le a procesului tehnologic de în lubrifia nţi. calităţii, alcătuit dintre oamenii cei ril, iar acum a scăzut la 2, ba chiar perativei meşteşugăreşti „Jiul“ enii Dumitru Tomescu şi Eugen numit Griddipmetru necesar re-'
treţinere şi revizie a parcului mai pricepuţi, se află în permanenţă şi sub 1 la sută. din Petroşani, a început să vină Munteanu, au întocmit schiţa parării aparatelor de televiziune,
auto de către toţi conducătorii C. PIŢURCA printre mineri, unde nu numai că efec un mare număr de cetăţeni cu construirii unui aparat care pînă un voltmetru electronic pentru
auto, ridicarea co.ritinuă a gra- tuează un control sever asupra produc Numai în luna decembrie, pînă în aparatele de radio pentru a fi atunci nu se găsea la dispoziţia măsurarea tensiunii curentului
corespondent ţiei, dar dă şi îndrumări preţioase. ziua de 24, minerii din Teliuc au ex reparate. Oamenii se adresau a- radio - tehnicienilor, cu ajutorul continuu şi alternativ. De ase
tras în afara sarcinilor de plan 1.785 cestei unităţi cu încredere, deoa căruia să se poată determina de menea, pentru înlocuirea hetero-
S-a deschis consfătuirea pe ţară Rezultatele obţinute sînt dintre cele tone minereu, cu un conţinut de metal rece lucrătorii ei erau cunoscuţi fectele ce le prezintă un aparat dinelor importate (care se pro
a scriitorilor tineri mai bune. Sterilul vizibil din minereu cu 1• la sută mai mare decît cel pla ca buni tehnicieni. De aceea si de radio-recepţie. Acest aparat curau extrem de greu) s-a con
este în continuă scădere. „De necrezut"! nificat. numărul solicitărilor de repara poartă numele de deiectoscop. A- ceput construirea unei heterodi-
ţii creşte. poi s-a trecut la executarea lui. ne modulate al cărei randa
Luni dimineaţa, în aula Biblio trale, tineri muncitori, ziarişti, stu Seara, Ia Almaş După o muncă asiduă inovaţia ment este mai mare ca al celor
tecii centrale universitare din Ca denţi şi alţi oameni de cultură şi artă, Tehnicienii Dumitru Tofnescu a fost gata. In secţie munca se importate, avind întrebuinţări
pitală, au început lucrările celei de-a Cină se lasă directorul căminu cu peste 2.000 de şi Eugen Munteanu, ca şi ceilal desfăşura cu mult spor. Timpul mult mai complexe.
treia Consfătuiri pe ţară a scriitorilor Cuvîntul de deschidere a fost rostit seara la Almaş Să- lui cultural, un ţă volume. Biblioteca ţi lucrători, îşi dădeau toată si de găsirea defectelor şi depăha-
tineri. de acad. Mihai Beniuc, prim-secretar lişte, umbre lungi ran tinăr şi dez ra, o tovarăşă con linţa pentru a satisface cerin rea aparatelor a tost redus a- Inovaţiile tehnicienilor Dumi
al Uniunii scriitorilor. coboară de pe dea gheţat, ce a termi ştiincioasă, are de ţele cetăţenilor. Dar numărul co proape la jumătate. Cei doi teh tru Tomescu şi Eugen Munteanu
La lucrările consfătuirii participă a- luri, căutînău - şi nat şcoala medie, ja complectate 530 menzilor creştea. La un moment nicieni însă nu s-au oprit a ic i; verificate in practică au fost a
proape 160 de scriitori tineri din Bu In continuare, scriitorul Aurel Mi- culcuş în Valea secţia fără frec de fişe. dat se credea că nu vor mai ei au mai realizat şi alte ino preciate de către comisia de spe
cureşti şi din întreaga ţară, precum hale, secretar al Uniunii scriitorilor, venţă, şi şi-a luat putea răzbi. Se părea că nesa- vaţii care să le uşureze munca. cialitate a U.C.E.C.O.M.-ului ş
şi numeroşi invitaţi: academicieni, a dat citire raportului asupra creaţiei Almaşului. Ici şi examenul de ma Intr-un colţ al tisfăcind la timp reparaţiile soli Este vorba de confecţionarea u- s-au luat măsuri pentru a fi ge
membri corespondenţi ai Academiei scriitorilor tineri din ţara noastră. colo, prin casele turitate chiar in încăperii, Drago- citate secţia de reparat radio îşi nui aparat numit multivibrator neralizate in toate secţiile de re
R.P. Romîne, scriitori, critici literari, vara acestui an, mir Oneţ, secreta va pierde prestigiul căpătat. Teh cu tranzistori care se poate parat radio ale cooperaţiei meş
conducători aiunor organizaţii cen Au avut loc apoi discuţii la raportul împrăştiate, se a- se află deja la că rul organizaţiei de nicienii Dumitru Tomescu şi Eu transporta in buzunar, necesar teşugăreşti din întreaga ţară.
prezentat. prind luminile. O min. Aici, aşezaţi bază V.T.M., îm gen Munteanu au chibzuit în
linişte molcomă, în jurul unei me preună cu tinerii delung. Şi-au pus întrebarea ; V. PLOPEANU
(Agerpres) odihnitoare, se aş loan Negru şi Sî- „Cum să reparăm mai repede a-
terne peste aşeza se lungi, vreo 20 minie Bogari, as paratele de radio ?“. Pentru o
re. Linişte apa de tineri dispută cultă emisiunea ăe reparaţie cit de mică era nevoie Reducind consumul de materiale
rentă, pentru că seară a posturilor să fie verificat tot aparatul. Nu
Zile plăcute de vacanţă ! Cu toate acestea, o repetare a dinspre Micăneşti, aprige partide de noastre ăe radio. mai aşa puteau sesiza defecţiu La începutul acestui an mun le ca : piele, talpă, cuie ş-
lecţiilor cu... o v !rtenă aşa de bună, nu strică. seară de seară, la şah şi table. Nu nea. Nicăieri, în nici o parte a citorii, maiştrii şi inginerii fa Astfel, de la începutul anului
aceeaşi oră, se au lipsesc dintre ei — E vremea să ţării nu exista un aparat cu care bricii „Ardeleana“ din Alba Iu- pină la 1 decembrie a. c., cole
de uruit de motor trecem la repetiţie să se poată determina rapid un Iia s-au angajat să realizeze e- tivul fabricii a putut inregist
ce străbate firul medicul ăe circum — se auzi glasul de anume este defect aparatul de conomii la preţul de cost peste o economie peste sarcina plani
văii. Este autobu scripţie, Geon En- directorului de că radio. „Aşa ceva ne trebuie, şi-au sarcina planificată de 420.000 cată de peste 550.000 lei, d
zul nou - nouţ pus rich, învăţătorul min. Pare-mi-se spus cei doi tehnicieni, un aparat lei. Acest angajament a început care, numai prin economisiri
la dispoziţia ţăra Pompiliu Antonie, că au venit cu to care să determine defecţiunile“. a ti tradus în fapte încă din pri de materiale s-au obţinut pes
nilor din acest profesoara Doina ţii. Dar cum ? Cum să poţi executa mele luni ale anului, prin apli 349.000 lei.
colţ îndepărtat al Marian, bibliote un asemenea aparat ? Este posi carea de măsuri fehnico-organi-
regiunii. Autobuzul Formaţia de tea bil aşa ceva? In mulţi ani de zatorice şi prin antrenarea în în Din materialele economisite
face cursa zilnică cara Adriana Cris- tru a căminului muncă cei doi tehnicieni ajunse trecerea socialistă a tuturor bri pot confecţiona 4.490 perechi i
pe ruta Deva-Al- tea. cultural din Al ră să cunoască aproape la per găzilor şi schimburilor. De ase călţămînte.
maş-Sălişte. După maş -Sălişte a tre fecţie iiecare piesă a aparatului menea, s-a introdus tehnica
ce autobuzul dis Candidatul de cut la punerea in de radio. Inovaţia la care se nouă şi mica mecanizare in pro Printre cei care au contribu
pare în garajul de partid Laurean repetiţie a piesei gîndeau însă eră greu de reali- cesul de producţie. într-o măsură mai mare la o
curînd construit Blaj este omul „Farmecile babei". ţinerea acestei realizări se n
prin resurse loca cărţilor. Şi-a a- Măsurile luate au condus la mără muncitorii Cornel Cova<
le, oamenii ce-î propiat de pe ma ...Cină se lasă economii importante de materia Elena Lazăr, Ana Aloldovan
ies în întîmpinare, să una din lămpi seara, la căminul alţii.
se îndreaptă spre le cu petrol şi cultural şi la bi
căminul cultural, s-a adincit în lec
ori biblioteca să tura aventurilor blioteca din Almaş
tească. lui Cristofor Co-
lumb. A împru începe o rodnică
...Traian Tămaş, mutat cartea de la
biblioteca, satului. activitate.
Bibliotecă bogată.
GH. LUPAN