Page 86 - 1960-12
P. 86
pas. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Bir. i&68
VORBESC COLECŢII DESPRE imKt/mmsmamtasasamasgmaBBBBMsammk
MUNCA VIATA
Urmînd îndemnuf Valoarea celor 5 0 0 zile-muncă H ă r n i c i e
parfidylui Cînd văd cîte produse mi se cim cu dragă inimă toţi. Aşa se vansurile anului acesta mi-am
cuvin pentru munca depusă în face că atît anul trecut, cit şi terminat construcţia casei, iar
În mai toţi anii care au tre- (ei). Belşugul se răsfrînge tot gospodărie, nu pot să nu-mi a- anul acesta, familia noastră a acum vreau să cumpăr mobilă Nu-i deloc uşor
jt de la înfiinţare, gospodăria mai mult în casele membrilor mintesc ce frămîntări erau în realizat cele mai multe zile- pentru fată. Aşa trăiesc eu şi să îngrijeşti peste
oastră colectivă a obţinut im- gospodăriei. Anul acesta, de pil- casa mea in luna ianuarie a- muncă. Soacră-mea, deşi are a- familia mea acum şi despre via 1.300 de păsări.
ortante realizări. Partidul ne-a dă, ei au primit la ziua-muncă nul trecut cînd şi în satul nos proape 70 de ani, a efectuat a- ţa şi munca noastră vorbesc ori- Dar Maria Dăncilă,
idrumat să aplicăm agrotehni- cîte 1,700 kg. grîu, 4 kg. po- tru se puneau bazele unei gos nul acesta, singură, peste 140 cind cu drag. îngrijitoare la fer
a înaintată, am fost ajutaţi cu rumb, 2 kg. sfeclă, 2 kg. stru- podării colective. Am fost prin zile-muncă. Toţi trei am făcut ma de păsări a
laşini şi tractoare, cu îngraşă- guri( mari cantităţi de fîn, tri tre primii care doreau din tot pînă acum 500 zile-muncă. Re PETRU IGNA G.A.G. Sebeş, reu
linte chimice, cu credite pentru foi etc. şi cîte 5 lei. Urmînd în sufletul să înfiinţăm gospodă coltele au fost bune şi după ce şeşte ca printr-o
umpărări de animale, cu cadre văţăturile care se desprind din ria colectivă. Dar, dorinţa nu s-au achitat obligaţiile către colectivist, G.A.C. Sîntuhalni muncă organizată
e specialitate care ne-au aju- documentele celui de-al Ill-Iea mi era împărtăşită şi de cei stat s-au împărţit colectiviştilor să hrănească la
at să pătrundem „secretul“ re- Congres al partidului, gospodă lalţi membri ai familiei. Soţia cantităţi mari de produse. Pen -1S3- vreme păsările şi să
oltelor bogate. Nu mai departe ria noastră se ridică cu paşi re şi soacra nu vroiau nici în rup tru cele 500 zile-muncă noi am ţină în permanenţă
lecît în acest an, gospodăria pezi în rîndul celor fruntaşe. tul capului să înţeleagă că vii dus acasă 5.000 kg. porumb, L • Vasile Viorel, preşedintele o curăţenie desă
ioastră, deşi timpul n-a fost în- Dar în această privinţă, avem torul nostru este în gospodăria 1.750 kg. grîu, 1.750 kg. sfeclă ^ G.A.G. Ş ibot: din veniturile rea- J vârşită în adăpos
leajuns de favorabil, a obţinut încă multe de făcut în viitor. colectivă. Zi şi noapte aveam furajeră, 2.000 kg. cartofi, 100 [ iizafe în gospodărie, peste 75 ^ turi.
n medie la hectar peste 1.300 Muncim însă cu toate puterile discuţii cu ele şi aproape că kg. zahăr, 10 1- ţuică, 2.500 kg. ( colectivişti din comuna noastră ţ
;g. grîu, aproape 3.000 kg. po- pentru îndeplinirea sarcinilor nu-mi mai venea să calc pra furaje şi 5.000 lei. Atîtea pro l şi-au construit în ultimul timp j
umb, 1.400 kg. orz ş.a. Aceasta care ne revin din preţioasele do gul casei. Cu amîndouă deo duse nu am avut nicicind în i. case noi. Printre noii proprietari 1
ie-a dat putinţa să vindem sta- cumente ale Congresului. Vom dată nu puteam aduce vorba de casa mea.
ului pe bază de contract 29.400 lupta pentru a obţine producţii gospodărie. De aceea m-am de case se numără Sabin Jurju ^
cg. grîu. 34.000 kg. porumb, vegetale şi animale tot mai gindit că ar fi bine să le atrag Înainte, cînd lucram indivi ^ şi Toma Popa din satul Şibot, i
Î8.000 kg. cartofi, 6.700 kg. mari, punînd un accent deose pe rind de partea mea- Am în dual pămîntul, deşi aveam 3,20 * Mariş Aurel şi Iacob Susan din -j
loarea-soarelui şi alte produse. bit pe sporirea producţiei de ceput întii cu soţia. I-am ex ha. — teren destul de fertil — L satul Aurel Vlaicu, Ioan Mano- ţ
grîu şi porumb, deoarece de a- plicat pe îndelete cum se mun abia reuşeam să strîng cam
Organizaţia de partid ne-a în ceasta depinde dezvoltarea ce ceşte în gospodăria colectivă şi 1.000 kg. grîu, 2.000 kg. po ilă din Balomir şi mulţi alţii. 2
hăţat să muncim cu tragere de lorlalte ramuri de producţie, în ce mari foloase o să avem. A- rumb, 1.000 kg. cartofi, 15 kg. « Mihăilă Breazu, colectivisi ^
nimă pentru sporirea produc- special creşterea animalelor. In mindoi am convins-o apoi pe
iei de cereale, să întărim unita- planul de producţie pentru anul soacră-mea şi pînă la urmă ne zahăr şi cîteva furaje. [• din Mihalţ: încă din primul an ^
:ea noastră din punct de vedere 1961, bunăoară, vom prevedea, am înscris în gospodărie. Din de muncă în gospodăria colec- ]
iconomic, să dezvoltăm noi ra- pe lingă altele, creşterea numă primele zile am început să mun- Mult folosesc familiei mele tivă veniturile noastre au fost 1
-nuri de producţie aducătoare de rului de vaci la 155 capete, al deosebit de mari. Pentru cele ^
oilor Ia 1.000 capete, al scroa banii primiţi de la gospodărie.
nari venituri. felor la 40 capete, îngrăşarea
Mergînd pe drumul luminos şi livrarea unui număr de 96 Cu cei de anul trecut şi din a-
porci în greutate de cîte 100 kg.
ii învăţăturii partidului, gospo fiecare, 18 boi şi 3 vaci nerecu l 760 zile-muncă pe care le-am ţ
dăria noastră a devenit bogată, noscute pentru producţie.
are un sector zootehnic care cu ! ¦ ¦ 1 9 5 8 IM B H (, realizat împreună cu ceilalţi ¦)
prinde 64 vaci de tapte, 11 ju- Prin însămînţările artificiale, t membri ai familiei, am primit j
ninci care vor intra curmei în gospodăria şi-a propus ca tur
grupa vacilor, 14 boi pentru ma de oi să fie în ce! mult doi nUNCÎNO inoiviDtML N im e m D în G:AG. ^ de Ia gospodărie în anul aces- f Sîntem milionari
muncă, 42 capete tineret bovin, ani complect ţigaizată. ^ ta: 2.432 kg. grîu, 12.910 kg. po- ^
730 oi din care 650 cu lînă setni- GRÎU " - {000 u C B ÎIT -1 7 5 0 U (_ rumb ştiuleţi, 1.824 kg. cartofi, ¦} In anul 1952, cînd s-a inaugurat torul zootehnic aduce cele mai mari
lină, 19 scroafe îătătoare şi 37 In ceea ce priveşte sporirea PORUMB™ 2 0 0 0 Kg. PORUMB- 5 0 0 0 Kg (. 380 kg. floarea-soarelul, 38 kg. ") gospodăria agricolă colectivă „Petofi venituri. La noi în gospodărie, el cu
stupi de albine. Urmînd cuvîn- producţiei de cereale, gospodăria t- brînză, 87 kg. zahăr, alte pro- 1 Sandor“ din Deva, erau unii care se prinde în prezent 107 capete bovine,
tul partidului, noi am luptat ca noastră a început din această G ABTO n --4000 M s r r o n * 8 m ® Kg. ^ duse şi 4.104 Iei. îndoiau de viitorul gospodăriei, de per 118 porcine şi peste 130 oi, aproape
odată cu sporirea şeptelului să toamnă să folosească în mai spectivele ei de dezvoltare. O parte toate cu lînă semifină. îngrijite şi liră.
obţinem de Ia animale producţii mare măsură îngrăşămintele Z A H Ă fl - 15 K*. SFECLĂ - «750 kj. ( e Iulian Păcurar, secretar al ¦) din cei rămaşi în afara gospodăriei îi nite raţional, animalele au dat produc
cît mai ridicate. Din producţiile chimice, organice şi soiuri de t organizaţiei de bază P. M. R.- } preziceau acesteia o destrămare tim ţii mari care, valorificate, ne-au adus
obţinute am livrat statului seminţe de mare productivitate. E • 2 5 0 0 Kg ţ- G.A.G. Sîntuhalm: din valori- 1 purie. Golectiviştii însă, primind zi de pînă în prezent venituri de peste
59.672 litri lapte de vacă, 1.039 O atenţie deosebită am acordat ZA H Ă R - Î0 0 K* 130.000 lei.
kg. lînă şi mari cantităţi de executării arăturilor adînci pe ficarea sfeclei de zahăr care a zi ajutorul părintesc al partidului,
brînză telemea. Pentru acestea toate suprafeţele destinate cul
gospodăria a primit 200.584 lei. turilor de primăvară. [ dat peste 30.000 kg. la ha., gos- j1
Păşind cu încredere deplină Sîntem siguri că în viitor vom THJSSâ *k ^ primit 5.400 kg. zahăr şi 170 ] s-au străduit să facă an de an din Dacă la acestea adăugăm veniturile
pe drumul arătat de partid, co obţine realizări şi mai de seamă, L es' -§ m â ..- gospodărie o unitate tot mai înflo realizate dc la atelierul de tîmplă-
lectiviştii din Gîrbova au obţi realizări care vor contribui la faa [ tone borhot. 1 ritoare. Strădania noastră nu a rămas rie şi din vînzarea produselor agricole
nut succese de seamă în spo întărirea economico-organizato- ------- 1 nerăsplătită. Ne mîndrim astăzi cu o pe bază de contract, veniturile totale
rirea producţiei la hectar, în î'ică a gospodăriei noastre colec
dezvoltarea multilaterală a gos tive, la continua ei înflorire. gospodărie colectivă milionară care a din acest an ale gospodăriei noastre se
podăriei, în sporirea avuţiei ob
şteşti (fondul de bază ajungînd ILIE COMŞA PLANURI DE VIITOR făcut ca belşugul şi bunăstarea să ridică la peste 836.000 lei. Mai mult
în prezent la peste 1.300.000 pătrundă tot mai mult în casele oa de jumătate din această sumă, s-a îm
preşedintele G.A.G. — Gîrbova menilor. părţit colectiviştilor pentru zilele-mun-
:c= Primul an de muncă in co semenea, pentru anul viitor s-au pe o suprafaţă de 'două ori mai Pentru a ne putea numi milionari, că efectuate în gospodărie. In afară
mun a adus şi in casele colec planificat şi o seamă de con-- mare decît în anul acesta. Cît am dezvoltat multilateral gospodăria, de grîu, porumb, cartofi şi zahăr, su
Venituri mari din sectorul tiviştilor din satul Mesentea strucţii. Printre altele putem a- priveşte recoltarea, aceasta o ara gospodărit cu grijă fiecare leu me mari de bani au primit pentru zi-
zootehnic belşug şi bunăstare. Producţia minti construirea a două pătu- vom face atunci cînd porumbul câştigat Alături de cultura plantelor lele-muncă prestate colectiviştii Grigo-
le pentru porumb cu o capaci va fi în faza de coacere lapte de cîmp, am dezvoltat ramura legu re Molnar, Brighite Iieş, Elisabeta
Anul trecut, din sectorul zootehnic, nul acesta mult mai bune dedt în de grîu la hectar a fost în me tate de 8 vagoane, o maternita ceară, realizînd astfel un furaj micolă şi creşterea animalelor ne ©ergely şi mulţi alţii care au efectuat
care cuprindea 149 taurine (din care trecut. Şi, aşa cum s-a prevăzut, cea die de peste 1.800 kg., iar cea te şi citeva coteţe pentru păsări. de calitate. secate surse de venituri. în gqspodăria colectivă, fiecare, peste
55 vaci de lapte), 484 oi şi 137 por mai mare parte din producţiile reali de porumb a ajuns la 3.700 kg. 300 zile-muncă.
cine, gospodăria noastră a realizat zate au fost livrate statului în baza boabe. Acest lucru a permis să Paralel cu aceasta, ne-am Sintem hotărîţi că şi în anul Cele 17 hectare cultivate cu legume,
venituri băneşti în valoare de 169.012 contractelor încheiate, primind în se împartă colectiviştilor canti propus ca pentru sporirea şep viitor să obţinem recolte mari în cea mai mare parte irigate, ne-au Pentru a întări baza economică a
iei. Aceasta ne-a întărit şi mai mult schimb însemnate sume de bani. Nu tăţi sporite de produse la ziu$- telului să cumpărăm încă 20 vi la hectar şi să dezvoltăm tot adus numai în acest an venituri de gospodăriei noastre, am repartizat şi
convingerea că creşterea animalelor mai din vînzarea laptelui de vacă şi muncă : 4 kg. griu, 16 kg. po mai mult avuţia obştească. In peste 170.000 lei. Rentabilă pentru în anul acesta, ca dealtfel în fiecare
este una din sursele cele mai sigure de oaie, a lînei şi a porcilor îngră rumb şi altele. Din veniturile ţele de prăsilă, 10 scroafe şi să această acţiune cu siguranţă că gospodăria colectivă s-a dovedit a fi an, 10 la sută din valoarea venltu-i
pentru realizarea de mari venituri bă şaţi, am realizat anul acesta, pînă la realizate, 4 colectivişti, încă din creştem peste 300 de păsări- Am vom avea sprijinul tuturor co şi cultura sfeclei de zahăr. Pentru rilor totale la fondul de bază. In mo
neşti. De aceea, colectiviştii noştri, în 15 decembrie, venituri în valoare de primul an şi-au construit case lectiviştilor care vor să-şi fău sfecla livrată statului, în afară de mentul de faţă sintem mulţi, muncim
drumaţi de către organizaţia de partid, 344.331 lei. văzut că venituri frumoase se rească o viaţă tot mai îmbelşu bani, am primit o însemnată canti într-o gospodărie colectivă milionară
au hotărât ca anul acesta să spo noi, alţii şi-au cumpărat apa pot realiza şi de pe urma gră gată. tate de zahăr şi borhot. In decursul care va deveni pe zi ce trece tot mai
rească . considerabil sectorul zooteh Realizarea unor astfel de venituri rate de radio, mobilă, aragazuri dinăritului. De aceea, s-a pla anilor ne-am convins că, atît cul puternică.
nic al gospodăriei.- Primind şi din a făcut posibil ca pentru fiecare zi- şi alte lucruri folositoare. A- nificat a se cultiva cu legume MIRON SIMION tura mare, cît şl legumele şi plantele
partea statului un ajutor preţios (mari muncă să se repartizeze colectiviştilor cum, după primul an de muncă, şi zarzavaturi două hectare, iar tehnice sînt rentabile dar că tot sec ANTON GREGUŞ
sume de bani, drept credite), hotă- în afara produselor agricole, şi cîte 10 ca plant'e tehnice ne-am propus preşedintele G.A.G. „23 August"
rîrea luată a putut ii tradusă în via lei. Familii de colectivişti ca acelea am cunoscut şi primii fruntaşi să însămînţăm cu mac 0,50 ha. satul Mesentea, raionul Alba. vicepreşedinte al G.â.Jj
ţă. In prezent gospodăria dispune de ale lui Ioan Drăgan, Viorel Stoica şi ai recoltelor bogate. Iată doar De menţionat că toate construc „Petofi Sandor« DeyâŢj
260 bovine, din care 110 sînt vaci de pe cîţiva din aceştia: Miron ţiile prevăzute pentru anul vii-
lapte. In plus, mai are ca proprietate altele, au primit drept răsplată a mun Partenie, Victor Buruiană, Ioan tor vor fi realizate numai cu înfloreşte colectiva
obştească’ 220 capete porcine, 619 ovi- cii prestate în gospodărie sume care veniturile din contractări, fapt
ăe şi 161 păsări. Acordînd atenţie se ridică la 5.160 — 5.760 lei şi în Adoldovan şi alţii. pentru care s-au şi încheiat con înfloreşte satul
deosebită hrăniră şi îngrijirii animale- plus mari cantităţi de cereale. Recent s-a definitivat şi pla tracte pentru livrarea către stat
or, producţiile obţinute au fost în a- Popasul de numai o si făcut credinţa că te afli in casele ...La noi, în colectivă există
MAR1A OŢELE A nul de producţie pentru anul a unor cantităţi însemnate dc în comuna Ilia de astăzi ofe. unor orăşeni: mobilă nouă, a- * ¦’,
viitor. In acest plan s-au prevă grîu, porumb, cartoii. ră oricărui vizitator prilejul parate de radio, covoare, lu-
colectivistă — G.A.C. Pricaz zut o seamă de obiective care, de a cunoaşte marile schimbări mină electrică şi cîte alte lu- Ş . de mina intim-
înfăptuite, vor duce la dezvol In scopul asigurării ba în bine realizate aici in ulti- cruri de care, în trecut, nu 11 clieamă Ludovic Sobuka şi
tarea şi mai mult a gospodăriei zei furajere necesară hrănirii are 63 ăe ani- L>e la infiinţa-
colective. Astfel, cu sprijinul tu mii ani. Gospodăria agricolă au putut avea parte.
turor colectiviştilor, cele 182 ha. animalelor în perioada de sta- rea gospodăriei dorea să lu-
de teren agricol au fost împăr bulaţie, nt-am propus ca în a- colectivă, înfiinţată acum 10 ...Cum să nu se poată rea-
ţite în mod judicios pe catego nul viitor să dăm o şi mai ma creze ca şofer. Dţr, la ince
rii de culturi. S-au planificat re atenţie însilozării porumbu ani, şi-a ridicat pînă in pre- liza asemenea lucruri cînd
mai ales acele culturi care să Put> n~a fost posibil. Pînă la
asigure o creştere simţitoare a lui. Pentru aceasta vom culti
veniturilor colectiviştilor. De a- va porumb destinat însilozării
\
zent numeroase construcţii, numai colectivistul Antonie urmă dorinţa lui s-a împlinit. >
Creşterea păsărilor- şi-a dezvoltat şeptelud, are un Miclea, cu toate că are 50 de Acum gospodăria şi-a cumpâ )
o activitate rentabilă camion şi a devenit miliona- ani, a primit recent pentru zi- rat un camion pe care şofe- }
ră. Ca urmare, locul caselor lele-muncă efectuate 2.400 lei, Tul Ludovic Sobulca a şi de- ,)
Experienţa dobîudită in creş de altădată, şubrede, acoperi- peste 50 Kg. zahăr, grîu, po- venit sutamiist. <
terea păsărilor ne-a dovedit că te cu paie şi stuf, l-au luat a- rumb şi alte produse. Despre neştiinţa de carte in >,
şi această ramură de producţie cum casele arătoase, din că- ...La biblioteca din sat care satul nostru nici nu se vini- )
este deosebit de rentabilă- In a- rămidă, construite de colecti- numără peste 15.000 volume, poate vorbi. In şcoala cea L
riul trecut, spre exemplu, de la vişti cu ajutorul veniturilor cei mai buni cititori sint co- nouă, construită numai prin )
ierma de păsări, car? cuprindea realizate în gospodărie. De lectiviştii. lată-i pe cîţiva din munca şi contribuţia volisnta- ^
doar 360 găini, am obţinut ve menţionat că pînă In prezent cei mai pasionaţi: colecliviş- Tă, învaţă aproape 400 de co-
nituri de pesie '4.000 lei. în tot satul s-au construit a- tii N ic o h C irc i, Moise Suciu, pii- ai colectiviştilor. Mai mult. '
In dorinţa de a realiza veni proape 40 de case noi. iosif Buăa, Ioan Miheţ şi alţii. acestora li s-a pus recent la ?
turi şi mai mari. in planul de In trecut, de pildă, strada Pe colectivistul Nicolae Ne- dispoziţie un internat confor-
producţie pentru 1960 am pre Brodului nici n-a existat. A- grilă l-am văzut mai zilele tabil şi o sală de mese mo- \
văzut să sporim numărul păsă cum însă, ea este o stradă în trecute predind la bibliotecă d-ernă. Satul mai dispune de ^
rilor la 1.000 bucăţi. Prevede toată puterea cuvîntidui cu cinci volume. „Le-am studiat un spital construit tot în a- L
rea a tost depăşită. Gospodă peste 20 de case noi construi- - in amănunţime — spunea — ceşti ani, de un cinematograf
ria noastră dispune acum de te in aceşti ani de către co- pentru că particip la con- cu 300 de locuri, unde în fie-
1300 păsări (găini) toate în lectivişti. In trei sferturi din cursul „Cine ştie ne scrie“. in care seară sint prezentate di-
producţie. Vinzind unităţilor de casele colectiviştilor se află viitor voi căuta să citesc şi ferite filme etc.
stat şi pe piaţa neorganizată acum aparate de radio — iar Mai mult şi în special litera- ...Viaţa colectiviştilor este
ouăle obţinute şi păsările nere
cunoscute pentru producţie, am în restul, difuzoare — mobilă tură“, şi, pe loc, colectivistul tot mai îmbelşugată, iar Ilia,
încasat în anul acesta, pînă la
1 decembrie, peste 36.000 lei. nouă, aragazuri şi alte lucruri Nicolae Negrilă a semnat in ca toate comunele din regiu-
DĂNIL HANEŞ necesare. Case' noi şi-au fişa de cititor pentru primirea nea noastră, înfloreşte mereu,
Pentru gospodăria agricolă colectivă „Drumul socialismului“ din Gîrbova, raionul Sebeş, preşedintele G-A.C. Sebeş, construit şi fraţii Dănilă ion romanului „Pămînt desţeler N1STOR SEBA5T1AN
ferma ele ci, care numără 730 capete, este o adevărată oogă ţie. şi Zenovie. Intrînd la ei. ai nit“. preşedintele G.A.G. ilia
m m e d a l i o n .Gheorghe Fîntînar, unul din cei doi ciob ani ai colectivei.
