Page 9 - 1960-12
P. 9
EÍ TCP Centrală }
îunedoaru-Deva
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VAf COMUNICAT
Anul XII. Nr. 1848 Sîm bătă 3 decem brie 1900 4 pagini 20 bani ţrk ou privire la şedinţa comisiei permanente
pentru comerţul exterior a Consiliului de Ajutor
^IssssuM si
Economic Reciproc
o I. RADOVIGI : întărirea ro
iului de conducător al organizaţii In zilele de 30 noiembrie şi 1 decembrie 1960 a avut loc la Mos-*
lor de partid din G.A.6. (pag. 2-a); cova şedinţa Comisiei permanente pen'tru Comerţul exterior a Consiliului de
Ajutor Economic Reciproc.
o V. ALBU : A luat sfîrşit turul
compionatului regional de fotbal al La şedinţa comisiei permanente au luat parte delegaţiile tuturor ţă
juniorilor (pag. 3-a) ; rilor membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc conduse de:
ministrul Industriei al Republicii Populare Albania, tov. D. Spahiu; minis
e Evoluţia navei cosmice sovie trul Comerţului Exterior al Republicii Populare Bulgaria, tov. G. Kumbiliev;
tice , locţiitorul ministrului Comerţului Exterior al Republicii Socialiste Ceho
® Lucrările Adunării Generale a
O.N.U. (pag. 4-a).
CBE2U3SESHSS5 slovace, tov. K. Krejka; locţiitorul ml nistrului Comerţului Exterior* şi Inter-
Asigurarea îndeplinirii »#—»/“»r-'e—»i—*/¦*» O nouă mare victorie a ştiinţei german al Republicii Democrate Germane, tov. E. Kerber; ministrul Co
şi tehnicii sovietice merţului Exierior al Republicii Populare Polone, tov. W. Trampczynski ;
pianului de invesSifii*» Fier vechi ministrul Comerţului al Republicii Populare Romîne, tov. G. Rădulescui
oţelăriilor Repetiţie generală a zborului ministrul Comerţului Exterior al Republicii Populare Ungare, tov. J. Incze;
chezăşia succeselor omului in Cosmos ministrul Comerţului Exterior al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste,
Muncitorii secţiei L. 11 din tov. N. S. Patolicev.
viitoare Alba Iulîa, s-au angajat să co-
t testeze şi să predea în acest an J La şedinţă au asistat, de asemenea, în calitate de observatori, re
ţ. 4296Pi tirovnrne» fîieprr vechi pnenutru ontţec-
prezentanţii Republicii Populare Chineze, Republicii Populare Democrate Co
reene, Republicii Populare Mongole şi Republicii Democrate Vietnam.
j- tăriile patriei. Comunicatul A- ____ zborul omului în Comisia a examinat rezultatele tratativelor bilaterale şi încheierea a-
cordurilor de lungă durată între ţările membre G.A.E.R. pentru livrările re
Harnicul colectiv de aici ra- ţ genţiei TASS despre pjrof j R O V A C S Ş T E F A N cosmos este o pro ciproce de mărfuri în anii 1961—1965. Comisia a constatat cu satisfacţie că
lansarea celei de-a . blemă a zilelor în cursul acestor tratative între ţările membre C.A.E.R. s-a convenit asupra'
115 la sută. A- ( portează cu mîndrie că numai ) unui program larg de livrări reciproce în anii 1961—1965 de maşini şi uti
laje, materii prime şi combustibil, cereale şl produse alimentare, precum
De la începu [ pînă la data de 1 noiembrie au 1 3-a nave cosmice candidat în ştiinîe tehmCe’ noastre. şi de mărfuri de larg consum, ceea ce va contribui la dezvoltarea în con
tul anului şi pî- ing. VASILE FLOREA ceste valori, ce tinuare á economiei acestor ţări şi Ia ridicarea nivelului de trai al celor
directorul 1-M- Ghelar. trebuie realizate fost colectate şi expediate cu 1 sovietice ne-a uzn- rector al Institutului de mine Petroşani Perspective ne- ce muncesc.
t^ 212 tone fier veohi peste anga- ^
nă în prezent co plut inimile de bu- ------- maiîntîlnite se des- Comisia a examinat de asemenea şi alte probleme care prezintă in
anul Viitor, vor teres pentru ţări, legate de dezvoltarea comerţului exterior al ţărilor membre
lectivul întreprin- — [ jamentul luat. - curie. Aşteptam cu toţii acest comu chid în faţa noastră. Omul va ii de a- G.A.E.R. şi a adoptat recomandări corespunzătoare.
nicat deoarece eram convinşi că nu cum capabil să cunoască mai bine o se
eterii noastre şi-a realizat pla asigura cercetarea, deschiderea ( Inteasificîndu-şi eforturile, şi Şedinţa comisiei s-a desfăşurat în spiritul colaborării prieteneşti şi
frăţeşti şi a deplinei înţelegeri reciproce între participanţi.
nul de producţie în proporţie de şi pregătirea zonelor minerali L ca răspuns la scrisoarea oţela- ^ mai ştiinţa şi tehnioa sovietică sînt rie de fenomene ale naturii şi să asigure
Din primei© zile al© anului viitor
peste 104 la sută, iar planul de zate atît în estul cît şi vestul t rilor hunedoreni, muncitorii sec- 1 capabile să realizeze o astfel de ex prin această cunoaştere un nou avînt
livrări în proporţie de 102,50 la perimetrului nostru minier. L ţiei L. 11 din Alba iulîa, au ) perienţă. al ştiinţei şi tehnicii puse în slujba
sută. De asemenea, în cursul a- In urma dezbaterilor, minerii, ^ mai colectat şi expediat în luna > Constructorii comunismului sînt a- bunăstării omenirii.
cestui an a dat peste plan a- inginerii şi tehnicienii întreprin [ noiembrie, 64,5 tone, din care cei care au deschis drumul spre cos Examinînd programul de cercetări
proape 8-000 tone metal şi a derii noastre s-au angajat să dea (, ultimul vagon cu fier vechi a ] mos şi, avem convingerea că tot un al navei cosmice, nu putem să trecem
realizat o economie la preţul de peste planul de producţie al a-
cost de circa 450.000 lei. nului viitor 12.000 tone mine l luat drumul Hunedoarei Ia data j
reuri de fier, să îmbunătăţeas f de 26 noiembrie. constructor al comunismului va fi cel cu vederea caracterul paşnic al cer
Dacă în lunile care s-au scurs că calitatea lor ou 1 la sută faţă 1
de sarcina planificată, să spo c
de la începutul anului am obţi rească productivitatea muncii cu In acţiunea de colectare a î care va pătrunde pentru prima dată cetărilor şi faptul că grija faţă de om
2 la sută şi să realizeze o eco t
nut realizări frumoase în ce pri nomie suplimentară la preţul de în spaţiul cosmic. De această reali se situează pe primul plan. Aşa cum
veşte realizarea planului de S fierului vechi se evidenţiază mai ţ
producţie, nu se poate spune a- t ales colectivele de muncitori de -j tate nu sîntem convinşi numai noi, a arătat tov. N. S. Hruşciov, oamenii
celaşi lucru despre realizarea
planului de investiţii. La lucră l la districtul I şi atelierul de a- ) ci întreaga omenire. Numai sistemul sovietici NU VOR ARUNCA un om
\ samblare din Alba Iulîa. 3 socialist poate să asigure condiţii în cosmos, GI ÎL VOR TRIMITE IN
rile miniere de investiţii planul cost de peste 800.000 lei. fI ¦) prielnice dezvoltării armonioase a tu DEPLINA SIGURANŢA creindu-i toate Să îndeplinim ritmic
turor ramurilor ştiinţei şi să creeze condiţiile necesare întoarcerii sale în
1L 3 un avînt neîntîlnit al forţelor de pro bune condiţiuni pe pămînt, cu întreg
ducţie. bagajul de observaţii pe care numai
Angajam entele omul este capabil să le facă.
Faptul că din ziua de 1 decembrie
a fost realizat abia în proporţie Pentru realizarea acestor an forestierilor o navă satelit, care cîntăreşte aproape Cită deosebire între sateliţii spioni, planul de producţie!
gajamente conducerea întreprin 5 tone, execută cu cea mai mare preci lansaţi de S.U.A. şi această navă cos
de 73,9 la sută, iar la cele geo derii, sub îndrumarea cornite Recent, colectivul sectorului de ) zie programul de experienţă stabilit mică ce pune încă o cărămidă la noul O sarcină importantă care a t o t în cursul acestui an, au
logice în proporţie de 94,9 la iului de partid, a întocmit de exploatare Grădişte, din cadrul ') în prealabil, constituie cea mai grăi edificiu al ştiinţei despre Cosmos. stat în acest an în faţa colecti fost atacate şi alte obiective ca :
sută. Această nerealizare s-a da curînd un plan de măsuri teh- întreprinderii forestiere Orăştie î toare dovadă a superiorităţii ştiinţei vului şantierului nr. 1 al I.C.S. secţia nouă de furnale, noile
torat pe de o parte unor cauze nico-organizatorice, care a înce a dezbătut sarcinile de plan pe -j şi tehnicii sovietice. Putem afirma că Urăm din toată inima, şi alături de Hunedoara, a fost înzidirea ba cuptoare la fabrica de dolomltă,
obiective. Aşa au fost de pildă put de|a să fie tradus în viaţă 1961. Gu acest prilej au fost această nouă experienţă încununată de noi se găsesc toţi oamenii cinstiţi din teriei a IV-a de cocs. Pentru în prelungirea halei laminorului de
greutăţile întîmpinate în exploa Cele mai importante măsuri pre luate o seamă de angajamente t succes constituie repetiţia generală a lumea întreagă, noi succese oamenilor lăturarea greutăţilor şi desfăşu 800 mm. Graficul de execuţie
tarea curentă, în săparea lucră văzute în acest plan sînt îndrep frumoase. Astfel, s-a hotărît să experienţei următoare, de a cărei reu sovietici pe drumul 1or glorios pentru rarea lucrărilor în ritmul cerut, la aceste construcţii a îost rea
rilor miniere şi în aprovîzonarea tate spre lichidarea rămânerii în se producă peste plan 1.350 m.c. ţ şită nu se mai poate îndoi nimeni: asigurarea bunei stări în lume. pen conducerea şantierului, sub în lizat şi la unele lucrări chiar
întreprinderii cu material explo urmă a lucrărilor de pregătiri buşteni gater fag, 800 m.c. buş- 1 tru instaurarea păcii.
ziv corespunzător. şi deschideri. Astfel, s-a întoc teni răşinoase, 250 m.c. buşteni ^
mit un plan de pregătire a două \
In afara acestor cauze, nerea- panouri, unul la nivelul orizon
lizarea planului de investiţii se tului II, mina centrală şi altul derulaj fag etc. De asemenea, ) P as cu pas spre cu cerirea drumarea biroului organizaţiei depăşit-
datoreşte şi unor cauze de na la orizontul VII, mina Mihail, forestierii s-au angajat să re- 1
tură subiectivă, pentru remedie unde se vor aplica metode de de partid, a luat - " f* gSB=ac=g!!=ga^ Pentru anul
rea cărora colectivul nostru n-a
acţionat la timp. Bunăoară, n-a ducă pierderile de exploatare cu ^ co sm o su lu i o serie de mă- C u v în fu l c o n s tr u c to r i lo r 1961, în faţa con-
c un procent şi să realizeze eco- j Riaciiou.1 şi pre- —— programul de sun bine chib- hunedoreni srtuctodlor stau
t nomii suplimentare la preţul de ^ zuite- Astfel, toţi sarcini deose-
ţj
( cost de 80.000 lei. sa ne-au ’făcut Dr. IULIU MOŢEA cercetări medi- muncitorii au fost antrenaţi în bite. Printre altele, ei vor tre
L 1
Ing. A. TARAŞCU tuturor cunoscut Sanepidul regional H u n e d o ara — Deva co-biologiee sta- bui să construiască cuptorul
f 3 nr. 5 la O.S.M. 2, instalaţia de
L I. F. Orăştie vestea succe - bilit, se desfă întrecerea socialistă, s-a trecut duru ire a cocsului la fur na ie!o
la o organizare măi bună a vechi, depozitul de. minereu,
existat o organizare judicioasă (Gontinuare în pag. 3-a) J *— r ^ - j < — / 1 _ / v. sului ştiinţei şi tehnicii sovie şoară cu succes. muncii echipelor de deservire. cuptoarele de doiomită nr. 6, 7
a procesului de producţie la a- tice. A fost lansată cea de-a Fără îndoială că acesta este Toate aceste măsuri au dus la
ceastă categorie de lucrări, n-a treia navă-siatelit, în scopul e- un succes care ne bucură şi
existat un control minuţios şi Premii speciale feetuării unor noi cercetări ne face să avem o deosebită obţinerea unei productivităţi de şi 8, precum şi noua secţie de
eficace la fronturile de lucru. medico-biologfce în CPndiiţiife stimă şi respect pentru succe
De asemenea, n-au fost aplica respectiv a fos condus cu res o tonă pe om şi zi, ceea ce re furnale.
tricţie pînă în gara Simeria, zborului Cosm ic. Acesta este un sele poporului sovietic, pentru
unde s-a procedat la scoaterea strălucit succes al ştiinţei şi uriaşa lui capacitate de mun prezintă o creştere de 70-80 la La dezbaterea cifrelor de plan
din garnitură a vagonului de sută faţă de productivitatea mun pentru anul 1961, au luat cu-
te, nici măcar în limita posibi Răsfoind un dosar la secţia fectat. tehnicii sovietice oare îşi do că pusă în slujba progresului, cii realizată la construcţia celor vîntul numeroşi constructori.
lalte baterii de cocs. Tov. Nicolae Almăşan. zidar şa-
lităţilor, metodele noi de mun L.,11 Alba Tulia, atenţia ne-a Un asemenea caz a constatat vedeşte încă o dată superiori păcii şi prieteniei între po motor, şef de echipă, a spus
comunistul Ioan Inorean şi la tatea sa, de necontestat pe poare.
că. Experienţa bună a unor bri îost atrasă de citeva tabele în trecerea trenului 0202, din gar plan internaţional. printre alteie:
găzi şi echipe n-a îost extinsă care sa află înşirate nume de nitura căruia vagonul 211.415
şi popularizată. muncitori ceferişti, care, prin avea foaia principală a arcului Faptul că la bordul navei-sa- — Sarcinile care ne stau în
faţă pentru anul viitor sînt spo
Nu de mult colectivul nostru înaltul lor spirit de răspundere telit, care se deplasează pe o Comisii permanente active
de muncă a dezbătut cifrele de şi conştiinciozitate faţă de păs croită de satelit a-1 pămîntului, rite, dar pe deplin realizabile.
plan pe anul 1961- In ele se trarea bunului obştesc, au con
prevede o creştere a producţiei tribuit la evitarea accidentelor se află animale de experien Comisiile permanente din raza co lul a fost procurat în întregime, Iar In numele echipei pe care o con
marfă cu 22 la sută faţă de a-
nul curent, o creştere a produc pe calea ferată. Tabelele indicaşi ţă, dovedeşte cît de minuţioase
tivităţii muncii cu 8 Ia sută. !n recompensele băneşti acordate a- sînt pregătirile ce se fac pen munei Bretea Romînă, organizate pe executarea manoperei s-a făcut numai duc, mă angajez să termin lu
afară de aceasta, în anul viitor cestor devotaţi ceferişti. tru ca atunci cînd primul om ramuri de activitate, studiază cele prin muncă voluntară, fapt ce a redus crările de înzidi re ce îmi revin
calitatea minereului va trebui ruptă şi longeronul sprijinit di va pleca în Cosmos' să fie în- mai importante sarcini legate de ac valoarea devizului cu 3.600 lei. Ia bateria IV-a de cocs cu 9
să se îmbunătăţească cu 3 la Iată, ce se află scris intr-un
sută, iar preţui de cost va tre asemenea tabel în dreptul nu rect pe arc. tr-o siguranţă deplină. De a- tivitatea sfatului popular. O activitate rodnică a desfăşurat şi ziîe mai devreme-
melui tovarăşului Ioan Ino- Pentru aportul personal la semenea, nu poate să nu ui Printre comisiile permanente care comisia permanentă de gospodărie co Tov. Gheorghe Portase, s-a
rean, revizor de cale la distric
tul V O răştie: la trecerea tre evitarea accidentelor pe calea mească pe oricine, chiar şi pe desfăşoară o activitate bună, se poate munală. Intr-urni din şedinţele comi- angajat să realizeze împreună
nului 2537 pe linia curentă O-
ferată, revizorul de cale Ioan adversarii lagărului socialist, numi cea de gospodărie şi drumuri. letului executiv ea a propus să fie cu echipa de zidari pe care o
Inorean a fost răsplătit cu su uriaşa greutate a noii nave-sa- Din iniţiativa cetăţenilor din satul luată în discuţie construirea unui dig conduce, o economie la preţul
ma de 1.250 lei. telit sovietice, cît şi faptul că Gînţaga, comisia permanentă respec în partea de vest a satului Gînţaga, de cost în valoare de 25.000 lei.
răştie—Tur clas, tov. Inorean a -m - tivă a studiat posibilitatea şi a pro Din discuţii a reieşit că această lu —« Sarc-iniile de plan pe anul
observat că la vagonul 662.649 pus comitetului executiv construirea ţi crare se poate executa prin muncă 1961 sînt mari, însă nu depă
bui redus cu 7 la sută. In plus, esie rupt arcul principal din CaSsiaiea minereurilor în discutía tinerilor nui pod de beton peste apa Streiului. voluntară. Hotărîrea comitetului exe şesc puterile noastre — a spus
pentru realizarea planului de partea dreaptă a vagonului. Pă Această propunere a fost discutată cutiv a fost adusă la cunoştinţa de tov. Viorel Popescu, secretarul
producţie pe anii 1962-1965, truns de înaltul spirit de răs Comitetul U.T.M. de la I.M. preţioase pentru munca de vii în prima şedinţă de lucru a comite putaţilor de circumscripţie care, a doua comitetului U.T.M. Pentru a le
planul do investiţii pe anul 1961 pundere, revizorul de cale a a- Teliuc a convocat zilele aces tor, criticînd în acelaşi timp pe tului executiv din Bretea Romînă. zi, în fruntea cetăţenilor au început traduce în viaţă, tineretul va
prevede o creştere ia lucrările nunţat de îndată staţia Orăştie. tea o adunare generală extraor cei care nu au dat toată aten Gonstatînd că prin executarea acestui lucrarea. Au fost efectuate în general contribui alături de comunişti
geologice de circa 210 la sută, In urma măsurilor luate, trenul dinară a organizaţiilor U.T.M. ţia calităţii producţiei. Această pod se înlesneşte legătura între sat peste 1.200 ore, scoţîndu-sc astfel de
iar la lucrările miniere de circa adunare a avut loc în urma şi comună şi că sînt posibilităţi loca sub pericolul inundaţiilor circa 40 ha. (Continuare în pag. 3-a}
de la sectorul II în care s-a consfătuirii dintre mineri şi si- le, au trecut Ia realizarea ei. Materia teren arabil.
analizat aportul tineretului la derurgişti oare s-a ţinut la Hu
îmbunătăţirea calităţii minereu
Mocan*! n o i la Cmgir lui. nedoara la sfârşitul lunii noiem . r<5$-V
Utemiştii au făcut propuneri brie a.c.
* A A / , V . ' ' A ^ * . A A (\ A A , -BSS- PERSEVERENŢA s\j*r ,
Constructorii de pe şantierul nr- 4 tă care va fi legată la sistemul de
al T.R.G-H. din Cugir au predat încălzire al cantinei din Cugir. In }
L oamenilor muncii din localitate în vederea grăbirii ritmului de lucru O linişte perfectă, scundă. Notează de de sfîrşit. Rezultate prezentat soluţii pre
complectată cu o cu sor. Fiecare reacţie, le sînt foarte bune. ţioase pentru îmbu
acest an 118 apartamente Irumoase s-au luat măsuri de organizarea 2 răţenie asemănătoa Şi meritul aces
re. Totul este in fiecare lucru cît de tei munci rodnice îi nătăţirea calităţii
şi confortabile şi au terminat noul lucrului în două schimburi. In acest / mic. Totul numai a- revine în mare parte metalului.
contrast cu ceea ce tenţie, concentrare tov. Margareta Ma
local de şcoală medie cu 16 săli scopelectricienii lucrează la insta- L ai intilnit pină aici de o sensibilitate ui zur. Este una din to In cadrul labora
în drum de la poar mitoare. Ni s-a re varăşele cu care în torului, determinând
de clasă. De curînd aici s-au at.a- larea reţelei electrice pe toată por- L ta 10 a C.S. Hune comandat scu rt: tregul colectiv se proprietăţile şi ră
doara. Ne aflăm în Margareta Mazur. mînăreşte.
> cat alte patru noi blocuri, fiecare ţiunea celor patru blocuri. 2 cadrul sectorului de Este ingineră. Se nu cind analize chimâ-
cercetări siderurgice mără printre cele Dar sectorul de ce cu cea mai mare
cu cîte 32 apartamente. Constructorii sînt hotărîţi ca pînă mai pregătite ingi atenţie şi conştiin
şi cocs a Combina nere din cadrul la cercetări are mai ciozitate, am intilnit
L Acum, la blocul E I s-au turnat la 1 ianuarie 1961 să termine zidă- ^ tului siderurgic din boratorului. Are d)e multe tovarăşe cu ca şi pe laborantele E-
Hunedoara. altfel şi o activitate lena Junea. Viorica
8 betoanele pentru fundaţii, fiind ga- ria la parterul celor patru blocuri. S de laborator mai în re se mînăreşte. Nu Leanca, Eugenia Ba-
Vizita nu este in- delungată. încorda odată prin munca sa loşin şi Rozalia Rez-
^ ta pentru începe- ------ ________ Măsurile de or- $ timplătoare. Aici lu plină de abnegaţie milves. Pătrunse de
2 rea zidăriei; la ganizare luate de crează în majorita rea cu care lucrează tov. ing. Valentina
S blocurile E 2 şi CONSTRUCTORI conducerea şantie tea colectivului fe are o justificare în Dan a adus o contri importanţa muncii
mei, inginere şi la plus, face ultimele buţie importantă la ce o desfăşoară, la
< E 4 au fost termi- Şl CONSTRUCŢII rului constituie o borante. Şi se cuvine analize şi probe de îmbunătăţirea cali borantele e x e c u t ă
Z natc săpăturile şi garanţie că anga a vorbi şi de ele, de laborator cu privire tăţii cocsului. In ca fiecare lucrare cit
> se toarnă beto- jamentul va fi în munca lor. In cadrul. drul laboratorului se mai bine. cu o pre
) sectorului despre ac- la obţinerea unor ocupă cu probleme cizie matematică.
nul pentru fundaţii iar la blocul deplinit. Nu trebuie uitat faptul că <, J tivitatea femeilor se subproduşi din gu- de cocs şi s-ubprodu-
1 pot spune multe lu droane şi gaz de şii lui. La fel de sir- Tovarăşele aminti
E 3 se face trasarea, urmînd ca în pe şantier, lucrează echipe şi bri cruri bune. Dar să cocs. Acum studiul guincioasă în muncă te, muncesc cu sîrn
lăsăm glas faptelor. se dovedeşte şi tov. pentru a-şi aduce
scurt timp să se atace săpăturile. găzi conduse de oameni harnici şi \ Intr-una din săli făcut bineînţeles şl ing. Doina Marosin.
Pentru ca munca pe şantier să pricepuţi. Brigăzile conduse de Gri- ? le laboratorului. în cu alţi tovarăşi în studiile pe care contribuţia la îmbu
din cadrul sectorului le-a făcut în proble nătăţirea producţiei
se desfăşoare in bune condiţiuni şi gore Alexiu şi Uie Ivănescu mun tre aparate de cer cercetări siderurgice
cetare, o femeie mai şi cocs, se apropie me de siderurgie, a şi a calităţii produ
pe timp de iarnă, s-au luat o serie cesc cu însufleţire la săpăturile
selor combinatului
de măsuri de organizare. Astfel, se pentru fundaţii şi turnarea beto tiunedorean.
lucrează intens la construirea unei nului iar echipa de dulgheri con V. F.
staţii centrale penlru prepararea dusă de Andrei Huber asigură front
mortarului şi betoanelor, la o ma- de lucru celorlalţi constructori. Bine
¦ gazie pentru scule, la drumul de muncesc şi echipele de zidari con
, acces etc. Au fost luate de aseme- duse de Mihai Becr şi Ioan Hol-
J nea măsuri de montarea unei con-
!¦ duete pentru apă caldă şi rece ne- tzinger, precum şi ceilalţi construc- > Comunistul Simion Beligăr lucrează ca mecanic la secţia ateliere a
LE. „Ardealul“ din Alba Iulia. Execulînd reparaţii de bună calitate, el
tori de pe şantier. î contribuie din plin la reducerea preţului de cost.
j cesară pregătirii mortarului, conduc- V. A. < In foto: Simion Beligăr reparînd un motor.
‘W V W vW vV vV 'A i\A A W W '/vW vV V W W V W W S /WVNA/VS