Page 91 - 1960-12

Nr. 1869 DRUMUL SOCIALISMULUI pag. 3 ,¦

DAR PLANUL j La cercul literar Întreprinderile ministerului

TEMATIC ? „Minerul“ industriei grele

Colectivul minei Uricani — există o bibliotecă bogată care Zilele trecute a avut loc o şedinţă Şi-au îndeplinit
una dintre principalele exploa­ pune la dispoziţia inovatorilor de lucru a cercului literar „Minerul“
tări furnizoare de cărbune coc- bibliografie potrivită temelor de din Petroşani, la care au participat sarcinile planificate la producţia
sificabil din Valea Jiului — a inovaţii, ajutîndu-i la documen­ membrii cercului, profesori de limbă şi
obţinut în acest an succese de taţia necesară. literatură romînă, invitaţi din partea globali pe 1960
seamă în lupta pentru realiza­ cercurilor literare din Lupeni şi Uri­
rea de economii suplimentare, ? XI¦•11Mv l•'V; Av. 'V\ ....... .. V cani, activişti culturali etc. însufleţiţi de Directivele celui prin intrarea in funcţiune a u-
pentru îndeplinirea şi depăşi­ de-al Ili-lea Congres al Parti­ nor noi obiective industriale.
rea angajamentelor de întrece­ La propunerile făcute de că­ 'S* : Gu acest prilej" s-a întocmit un plan dului Muncitoresc Romin privind
re. Economiile suplimentare ob­ tre sectoarele minei în scopul de activitate pe trimestrul I al anului planul de dezvoltare a econo­ A sporit simţitor in acest an
ţinute pînă acum depăşesc su­ extinderii tehnicii avansate, la Diferitei© cercuri oare funcţionează, la Casa pionierilor din 1961, care, printre altele, prevede or­ miei naţionale pe anii 1960-1965 producţia de metal, precum şi
ma de 400.000 lei. începutul acestui an s-a întoc­ Deva, acum, în zilele de vacanţă, cunosc o animaţie deosebită. ganizarea unor seri literare şi simpo­ şi in perspectivă, colectivele de contribuţia uzinelor constructoa­
mit un plan tematic de inovaţii. zioane în- cadrul .joilor de tineret, ţi­ muncitori, ingineri şi tehnicieni re de maşini la Înzestrarea teh­
La obţinerea acestor rezulta­ Planul prevede, printre altele, m clişeu : La- cercul micilor naturalişti, profesoara Corinia nerea a trei lecţii de estetica marxistă din întreprinderile Ministerului nică a industriei, agriculturii şi
te o contribuţie însemnată au rezolvarea următoarelor proble­ 'Marin explică unui gruip de pionieri cumi se face împăierea în cadrul învăţământului de cerc, se­ Industriei Grele, folosind din plin a celorlalte ramuri ale econo­
adus-o inovatorii şi raţionaliza- me : metodă de rearmare a ga­ lecţionarea de lucrări în vederea apa­ condiţiile create, au îndeplinit miei noastre naţionale. Noi ma-
torii. Ei s-au străduit să găses- leriilor susţinute m etalic; dis­ păsărilor. riţiei unei culegeri literare locale, pre­ la 26 decembrie 1960 sarcinile şini-unelte, utilaje pentru agri­
că noi soluţii, noi procedee teh­ pozitiv de oprire automată a cum şi pentru întocmirea unor pagini planificate la producţia globală cultură, pentru industria petroli­
nice, care să ducă la realizarea motorului în cazul ruperii lan­ net din lucrările membrilor cercului la pe 1960, primul an al şesenalu- eră, chimică, energiei electrice,
de economii. De la începutul a- ţului la c ra ţe r: sistem perfec­ diferite reviste de specialitate. In acest lui. pentru transport etc. au fost a-
nului, la cabinetul tehnic al ţionat de prindere a furtunuri­ scop s-a format o comisie de selecţio­ sîmilate în vederea producţiei
minei au fost înregistrate a- lor de aer comprimat. nare a lucrărilor, compusă în mare Un număr însemnat de între­ de serie ; multe alte tipuri de
proape 30 de inovaţii şi raţio­ parte din profesori de limbă şi litera­ prinderi din ramurile siderur­ produse ale industriei construc­
nalizări, dintre care mai mult Toate aceste probleme, Vieose- tură romînă de la şcolile medii din gică, minieră, energie electrică toare de maşini au fost moder­
’de jumătate se aplică în pro­ bit de importante pentru bunul localitate. şi construcţii de maşini au ra­ nizate.
cesul de producţie. mers al muncii în subteran, au portat îndeplinirea sarcinilor de
fost discutate în cadrul unei şe­ In cadrul aceleiaşi şedinţe, tinerii Ca urmare a preocupării pen­
inovatorul Vaier Bîrsan a dinţe cu inovatorii şi raţionali- Miilier Traian, Selejan Radu şi Hog- plan cu 10—15 zile înainte de tru îmbunătăţirea continuă a
conceput un 'dispozitiv de tras zatorii minei. Aceştia s-au an­ man Gornel, au ciîTt cîte o poezie din procesului tehnologic, extinde­
pinioanele la troliile de 5,5 şi gajat ca în termenul cel mai creaţia proprie. termen. rea metodelor înaintate de mun­
12 kW. Acest dispozitiv elimină scurt să rezolve problemele din că şi a iniţiativelor in valorifi­
necesitatea scoaterii motorului planul tematic. VICTOR FOLESi Volumul producţiei globale carea a tot mai multe rezerve
de troliu afară, precum şi ris­ interne, muncitorii, tehnicienii şi
cul ruperii axului motorului, în Cu toate că aü trecut măi bi­ .ecretar al cercului literar realizat anul acesta de între­ inginerii din întreprinderile Mi­
cazul schimbării structurii in­ ne de 10 luni de la întocmirea „MineruT'-Petroşani
terne a materialului. planului tematic, riCf s-a făcut prinderile Ministerului Indus­ nisterului Industriei Grele au.
himid în această direcţie. Pla­ t
La fel, inovatorul Ştefan nul a rămas... doar pe hîrtie. triei Grele este cu circa 27 la
Domos este autorul unui dispo­ Care să fie cauză? In primul avi
zitiv de găurit stîlpi de lemn în riri'd, toţi acei inovatori care sută mai mare decit realizările
vederea prăbuşirii, cu ajutorul s-au angajat să rezolve proble­
căruia productivitatea muncii mele din planul tematlo ri-ati Silvaşul Inferior este unul din TEODOR MUREŞAN Conducerea politică a orga­ din anul trecut. Sporul de pro­ realizat anul acesta însemnate
creşte de peste 3 ori Şi se rea­ mai fost întrebaţi de nimerii saltele cele mal cunoscute ale
lizează o însemnată economie. cUm stau cu acestea. Comisia prim-secretar al Comitetului nizaţiei dă bază şi chibzuiala ducţie a fost obţinut îndeosebi economii peste plan. In. între­
de inovaţii dé la mină s-a' mul­
O altă inovaţie aplicată este ţumit doar să prezinte în faţa raionului Haţeg. Hărnicia oa­ raioinal de partid Haţeg gospodărească a consiliului de pe seama folosirii mai bune a prinderile din sectorul industrial
cea privind modificarea siste­ inovatorilor planul tematic fără conducere au influenţat pozitiv suprafeţelor de producţie şi a rentabilitatea a crescut cu peste
mului de contacte fixe la mo­ să măi urmărească pe parcurs menilor de aici, avutul lor şi a- dezvoltarea gospodăriei şi au capacităţii utilajelor, precum şi 21 la sută ţaţă de anul trecut.
toarele de crater. Această aduce realizarea lui. Schimbarea", în mobilizat toate forţele în vede­
o economie de peste 15.000 lei decurs de 10 luni, a 3 respon­ şezarea pitorească a satului te tuirilor: intr-un an şi jumăta­
anuaţ. sabili cu cabinetul tehnic ai mi­ înd'etamnă să poposeşti ou drag te, gospodăria a contractat cu
nei ă înflUÎenţat în mod nefa­ pe aceste meleaguri în care statul 360 de animale (boi, vi­ rea obţinerii de rezultate fru­ -ÜS3-
Pentru a antrena cit mai
vorabil activitatea în această viaţa1nouă ste conturează din ce ţei, porci), pentru care a pri­ moase.
mulţi muncitori şi tehnicieni la direcţie.
în ce -mai puternic. mit 1.119.000 lei. Din contrac­ Pe ordinea de zi a şedinţelor La S. M. T. Dobra
realizarea de inovaţii, în ca­ Este necesar să se depună mai organizaţiei de bază a figurat,
mult interes pentru rezolvarea Primitori şi mîndri de rea­ tările făcute la lină, lapte şi
drul cabinetului tehnic al mi­ acestor probleme importante. Şi lizările lor, silvăşenii te invită brînză, a primit încă 88.260 lei. de fiecare dată, deviza „Să con­ R egiarafff de felină
această cu atît mai mult, cu la început să le admiri gospo­ struim mult şi ieftin şi să rea­
nei Uricani s-a iniţiat un con­ cît în faţă colectivului exploa­ dăria colectivă, apoi te poftesc Pentru colelctiviştii din Silva­
tării miniere Uricani stau sar­ pe la casele lor. şul Superior, sectorul zootehnic lizăm venituri mari. In acest calitate
curs intern cu premii. Con­ cini importante, la a căror în­ este măi rentabil deloît cel ve­ fel, efortul nostru va fi încu­
Să facem mai întîi o vizită la getal. Cifrele pe care le adulc nunat de succes“. Dintre exem­
cursul, care s-a desfăşurat pînă deplinire sînt chemaţi să adu­
gospodăria colectivă, înfiinţată ca sprijin în susţinerea afirmă- plele ce au fost date pentru a Gongresul al Ili-lea al P.M.R. a tra­ cu care vor lucr'a, atît în campania
la 1 decembrie a. 3.; a fost pri­ că o contribuţie tot mai mare cu un an şi jumătate în urmă. ţiei, sînt pe deplin edificatoa­ fi urmate, n-au lipsit colecti­ sat ca sarcină tuturor lucrătorilor din agrţcolă de primăvară, cît şi în cele
Două grajduri noi, spaţioase, îşi re : în anul acesta, contractări­ viştii fruntaşi Francase Duma, sectorul socialist al agriculturii să de vară şi toamnă.
mit cu interes de către munci­ inovatorii şi raţionalizatorii. ridică semeţe acoperişurile ro­ le de animale le-au adus un ve­ Gheorghe Vai'siu Sepi, Iulius muncească neobosit pentru a ridica ni­
şii în văzduh. Au fost construi­ nit de 548.815 lei, în vreme ce, Macra, care au depus pînă a- velul agriculturii noastre la un grad Toamna din acest an s-a menţinut
tori şi ca rezultat, s-au înregis­ te pentru 30 capete de vite valorificarea cerealelor a adus cum, peste 200 zile-muncă fie­ tot mai înalt. Pentru realizarea sarci­ favorabilă lucrului în cîmp şi tractoa­
mari. Remiza pentru adăposti- numai 146.021 lei. nilor ce stau în faţa agriculturii noas­ rele au fopt retrase pentru reparaţii şi
trat noi inovaţii valoroase. care. verificări numai pe măsura terminării

In cadrul cabinetului tehnio rea atelajelor, moara de tocat — Şi, măi este ceva — afir­ ...Să facem o scurtă plimbare tre, un rol important revine staţiunilor lucrărilor. Dar acest fapt nu a împie­
porumb siloz, moara cu cioca­ mă cu aceeaşi încredere colec­
ne, camionul, batoza, tractorul tiviştii de a ic i: crearea imai şi prin sat, pe la oasele colec­ de maşini şi tractoare care trebuie să dicat pe mecanizatorii de la S.M.T.-
— toate cumpărate în ultima multor ramuri pe lingă gospo­
vreme —< completează decorul dăria colectivă, aduce, pe lin­ tiviştilor. Merită să intri în ca­ asigure mecanizarea lucrărilor agricole Dobra să pregătească toate condiţiile
gă veniturile frumoase şi con­
gospodăriei. sele colectiviştilor din Silvaşul intr-un procent cît mai mare. Brigăzile de lucru pentru ca reparaţiile, odată

Superior. Lumina electrică, a- de mecanizatori ale staţiunilor de maşini îricepute, să decurgă în ritm rapid,

parlatele die radio, somierele şi şi tractoare din regiunea noastră s-au să se încadreze în termenul planificat

Colectiviştii din Silvaş, îmbie­ diţii de muncă tuturor colec­ redalmierele, bufetele elegante străduit în acest an să efectueze in şi să fie de cea mai bună calitate.

tori de felul lor, îţi vor deschi­ tiviştilor. In gospodărie sînt 41 din bucătării, scaunele ,tapiţa- gospodăriile agricole colective şi în în­ Identificîndu-se starea tehnică a ce­

Faptă dem nă de uşile grajdurilor, saivanului de bătrîni, trecuţi peste 75 de te, cu un cuvînt, toate la un tovărăşirile agricole unde au lucrat lor 60 tractoare pe care le deţine sta-;
ţiunca, colectivul de muncitori şi teh­
şi coteţelor. împreună ou ei vei ani. Unii din el fac treabă bună loc, exprimă bogăţia, viaţa numai lucrări de bună calitate şi în nicieni de aici a constatat că unui nu­
măr de 51 de tractoare trebuie să li
Trenul personal a intrat în staţia Acarul Adam Băd a luat geaman­ număra 111 boi, 48 vaci, 432 ' şi pe ogoare, majoritatea însă' nouă, traiul fericit. timpul optim. Acest lucru a dus la ob­ să aplice îngrijirile tehnice / . 3 şi / . 4,
G.F.R. Brad. Călătorii coboară şi, gră­ tanul şi 1-ă predat şefului de staţie. ol, 68 porci şi 430 de păsări. ţinerea unor recolte sporite de cereale. cît şi reparaţiile generale. Din cele t>3
biţi, o iau fiecare înspre locurile unde Bogăţie adunată intr-un an şi dau randamentul cel mai bun Dafcă cu oîţiva ani în urmă pluguri, 38 solicită reparaţii generale,
au de rezolvat diferite probleme sau La scurt timp după "aceasta, în sta­ jumătate, sector aducător de în sectorul zootehnic. Maria silvăşenii erau obligaţi să Realizarea unor lucrări de bună ca­ iar din cele 20 semănători pentru pă-
spre casă. După ce garnitura s-a golit, ţie s-a înapoiat grăbită o femeie. La­ Vasiu Gan, de pildă, muncind meargă ia Haţeg pentru a vi­ litate se datoreşte şi faptului că trac­ ioase, unui număr de 15 necesită a li
personalul de serviciu din staţie face crimile îi jucau în ochi. S-a adresat venituri ce se cifrează de la su­ la ferma de păsări a primit ziona1 un film '(rulat odată la toarele şi maşinile agricole au fost se aplica" doar îngrijiri tehnice.
revizia tuturor vagoanelor. şefului de staţie cu întrebarea dacă nu săptămînă), azi Silvaşul Infe­ reparate cu grijă, ceea ce a făcut ca ele
s-a găsit în tren o valiză conţinînd tele de mii în sus. pentru cele 50 zile-muncă, 500 rior are aparat de proiecţie să lucreze pe ogoare fără nici o defec­ Incepînd reparaţiile la 5 decembrie
Aşa se întîmplă cu fiecare tren. îmbrăcăminte. După o descriere a o- propriu. ţiune tehnică. şl muncind organizaţi în 11 echipe,
Intr-una din zilele trecute, pe cind biectelor, femeii i-a fost restituit gea­ Colectiviştii din Silvaş au şi kg. cereale. A'semlenela exehf- mecanizatorii de la S.M.T. Dobra au
iăcea revizia vagoanelor, acarul Adam mantanul. Nu este sat in raionul Haţeg Experienţa acumulată în acest an de efectuat pînă in prezent reparaţiile în
Băd a văzut pe poliţa unuia din com­ terenuri arabile. In acest an ei ple sînt 'destule şl la fermele mecanizatorii de la S.M.T. Dobra a do­ proporţie de 60 la sută, încadrîndu-se
partimente un geamantan. Un călător Femeia s-a bucurat şi a mulţumit. în acest fel în ritmul de lucru stabi­
grăbit îl uitase aici. In el erau un Alături de ea s-a bucurat şi tov. Adam au cultivat 160 ha. cu grîu, 109 de vaci, oi, porci, la stupi şi la In care să nu se sp u n ă : „Silva­ vedii că cu cît tractoarele şi maşinile lit. După intensitatea cu care se mun-;
costum de haine, o pereche de pantofi Băd. ceşte în ateliere, colectivul de condu­
şi lengerie de corp. ha. cu porumb etc. Dar nu d'e grădina de zarzavaturi. şul este un sat bogat“. Da, aces­ agricole sînt mai bine reparate şi puse
U. SABIN
aici au obţinut ei cele mai mari Colectiviştii în vîrstă nu aş­ ta este adevărul. Silvaşul este la punct în timpul iernii, cu atît vor
corespondent venituri. Sursa de venituri e teaptă numai după ajutor. Ei
un sat bogat, pentru că oame- j putea fi folosite fără întrerupere şi cu
alta. Colectiviştii îţi vor des­ au înţeles că micul lor aport
nii de aici muncesc cu hărnicie întreaga lor capacitate de lucru. Ast­
tăinui singuri „secretul“ veni- aduce foloase mari gospodăriei.
în gospodăria lor colectivă care fel tractoriştii acestei staţiuni au reu­

le aduce venituri mari. Price­ şit să efectueze lucrări agricole de cere al S.M.T. Dobra ne-a asigurat

perea lor gospodărească sta la bună calitate pe ogoarele gospodăriilor că cel tîrziu pînă la 10 februarie

Pe şantierul noului laminor baza valorificării chibzuite a colective şi ale întovărăşirilor din ra­ tractoarele şi maşinile agricole vor fi

eforturilor muncii, la baza în­ ioanele Ilia şi Brad reducînd totodată reparate în întregime.

floririi avutului obştesc şi a bo­ preţul de cost al unui hantru cu 14,25 Pentru obţinerea unui randament de

găţiei personale. lei. lucru ridicat, la S.M.T, Dobra s-a ex­

i n n n n p n *—1!—1r~* r~*fi Intr-un an şi jumătate cătu­ In anul viitor, mecanizatorii de la tins atelierul de fierărie, s-a organizat
Tr nul de peste dealul Silvaşului S.M.T. Dobra vor trebui să realizeze atelierul pe hale de lucru şi s-a intro-
a devenit un sat frumos, înflo­ un volum de 30.000 hantri. Pentru în­ dus instalaţia de încălzire cu abur de
Nici nu s-au terminat bine rea acestor obiective în ter­ tă între brigăzi şi pe profesii lor, deoparte şi de alta a să­ deplinirea sarcinilor c e . le revin cît şi joasă presiune.
să se desfăşoare în cele mai păturii, pămîntul începuse să ritor, cu o gospodărie colectivă pentru depăşirea planului cu 300 han­
lucrările de construcţie la la- men. tri — conform angajamentului — me­ Fiind create cele mai bune condiţii
fruntaşă pe raion. Hărnicia oa­ canizatorii de la S.M.T- Dobra vor tre­ de lucru, există siguranţa că la S.M.T.
minoareie bluming şi 650 mant­ După (multă chibzuială, con­ bune condiţiuni. alunece făcind ca porţiunea menilor de aici a pus temelie bui în primul rînd să pună la punct Dobra tractoarele şi maşinile agricole
trainică bunăstării şi viitorului vor fi reparate şi puse la punct în ter­
ale C.S. Hunedoara, că in structorii au ajuns la conclu­ Drept urmare, săpăturile îşi descoperită a conductei să
preajma lor, a început din nou zia că pot să înceapă săpă­ schimbau forma de pe o zi crească. La un moment (Cat,
forfota (marilor şantiere. Acum turile pînă la o anumită co­ pe alta, au început să se toar­ sub influenţa greutăţii pro­
tot mai luminos. toate tractoarele şi maşinile agricole menul planificat.

însă, excavatoarele muşcă pă- tă, fără a mai aştepta proiec­ ne şi bstoanele. Brigăzile de prii, conducta a cedat. Apa,
mîntul parcă mai lacome de­ tele. Zis şi făcut. Lucrările în­ dulgheri, fierari-betonişti şi care curgea cu un debit des­
cit înainte, betonierele se în- să se efectuau destul de lent. montări, au început să aibă tul de mare, începuse să inun­ Cărţi noi
virtesc parcă mai repede, ma­ Nici nu“se putea altfel. In ase­ un ctmp tot mai larg de ac­ de lucrările. Din oră în oră
şinile şi oamenii se mişcă mai. menea situaţie, este mai bine ţiune. Ioan Crich, Gheorghe situaţia devenea tot mai difi­ R. CAUNESCU: Din resursele vege­
in grabă. Gropile pentru fun­ să faci mai puţin decit prea Ioan, Gheorghe Hunter, Nico- cilă. tale ale patriei noastre. Colecţia
daţii îşi schimbă forma de pe mult Dar acest lucru i-a fă­ lae Gligor şi Petre Ionescu, Pentru oprirea inundaţiei S.R.S.C.“ nr. 371. 56 pag. —
1 o si pe alta, iar din adîncul cut pe constructori să râmînă şefi ai acestor brigăzi, au în­ au fost mobilizaţi toţi mun­ 1,70 lei.
ţ citorii schimbului III, a fost
l lor, ţîşnesc spre suprafaţă sub grafic. ceput să-şi descreţească frun­ chemată conducerea şantieru­ x x x Analele romîno-sovietice — Se­
rlU stîlpi masivi de beton. Pe ici- lui şi toţi factorii de răspun­ ria matematică fizică nr. 4 (35),
l colo. au început să apară şi După citeva săptămîni, pro­ ţile : din zi în zi efectuau un dere. In mai multe ore, con­ octombrie-decembrie 1960 (anul
stilpii metalici de hală. XIV — seria IlI-a). 164 pag. —
iectele au sosit. Se punea a- volum tot mai mare de lu­
x x x Analele romîno-sovietice — Se­
t cum problema accelerării rit­ crări. După alte citeva săp- ducta a fost reparată. Dar, ria Pedagogle-psihologie — nr.
C trebuia drenată apa, care pă­ 4/39 (octombrie-decembrie) 1960.
l Toate lucrările de pe cu­ mului lucrărilor. Rămînerea tâmini, graficul la zi a fost trunsese în săpături. Această Anul XIV — Seria III-a. 164 pag.
t prinsul marelui şantier al la­ ajuns. operaţie, necesita un volum - 5 lei.
l minorului de 450 mm. se des­ In urmă trebuia cu orice preţ mare de lucrări: multă mină
[ făşoară conform graficului. recuperată. Din nou frămîn- Se părea că nimic nu-i va de lucru şi mult timp, iar lu­ x x x Buletin de informare ştiinţifică.
tl Dar, pînă a ajunge aici, con­ lări. Se cerea o schimbare e- împiedica pe constructori să crările de construcţie propriu- Publicaţie săptămînală de tradu­
structorii au intîmpinat unele senţială în organizarea lucru­ continue lucrările în ritmul zise, erau ameninţate să ră- ceri, referate şi adnotări din lite­
i greutăţi... lui. Şi pentru aceasta, s-a ce­ cu care au început. Insă, n-a mînă în urmă. Văzînd care-i ratura de specialitate din U.R.S-S.
c rut părerea comuniştilor, a tu­ fost chiar aşa. Pe la jumăta­ situaţia, constructorii au luat
t Lucrările au început In luna turor w.uncitorilor. tea lunii noiembrie, trebuia hotărîrea să contribuie la a- nr. 48 (4 decembrie 1960). 32 pag.
t august. Şantierul era orga­ să sosească proiectul pentru sanarea apei prin muncă vo­ — 1 leu.
t nizat, toiul era pregătit pen­ In urma discuţiilor purtate fundaţia halei şi a sosit abia luntară în timpul liber. Lucră­ x x x Studii şi cercetări ştiinţifice —
t tru începerea săpăturilor, dar in adunările generale ale or­ la 1 decembrie. Apoi, li s-a rile de ărenare au continuat
l proiectele lipseau. Nici că se ganizaţiei de partid şi în con­ cerut să oprească lucrările la pînă duminică seara. Dumini­ Fizică şi Ştiinţe tehnice — anul
t poate o situaţie mai dificilă sfătuirile de producţie, biroul fundaţia liniei de benzi, pen­ că, toată ziua, au muncit vo­ Xl, fasc. 1/1960, 158 pag. — -3 lei.
ţ decit atunci cind trebuie să te organizaţiei de bază şi condu­ tru schimbarea soluţiei. luntar nu mai puţin de 60 de
apuci de un lucru şi nu ştii cerea şantierului au întocmit constructori. Ioan Crich şi x x x Studii şi cercetări de mecanică
t precis ce ai de făcut. In faţa un plan de măsuri. Astfel, de Peste aceste greutăţi con­ Gheorghe Gligor au fost pre­
conducerii şantierului şi ă bi­ la lucrul in două schimburi, structorii au trecut destul de zenţi cu brigăzile lor. Două aplicată, nr. 4, anul XI/1960. 276
roului organizaţiei de partid s-a trecut la lucrul în trei uşor. zile şi două nopţi s-a muncit pag. —¦ 8 lei.
se ridicase un semn de între­ schimburi. Au început să se intens. In cele din urmă apa
bare. Aminarea. începerii lu­ ţină zilnic şedinţe operative Dar iată că intr-una din zi­ a fost drenată, iar lucrările x x x Studii şi cercetări de mecanică
crărilor pînă la sosirea pro­ cu maiştrii şi inginerii in care lele trecute, erau cît pe aci de construcţie, au continuat
iectelor ar fi însemnat pier­ se analizează amănunţit situa­ să rămină in urmă cu toate aplicată, nr. 5, anul XI/1960. 744
ţia fiecărei lucrări în parte. lucrările. ,pag. — 8 lei,
dere de timp. iar Directivele
Din efort propriu a început ...S-a întîmplat în noaptea x x x Flori alese din poezia populară
de vineri. 10 decembrie. Să­
Antologia poeziei lirice. Ediţie în­
celici de-al Ili-lea Congres al construcţia unei fabrici _ de păturile noi întretăiau o con­ să se desfăşoare conform gra­
grijită în redacţie de Ioan Şerb.
partidului au pus un mare ac­ betoane. S-au hiat măsuri ductă de apă care rămăsese ficului.
Col. B.P.T. nr. 49.- 552 pag. —
cent pe construirea şi preda- pentru ca întrecerea socialis­ descoperită. Din cauza ploi­ GH. COMSUTA

i I i , I i— ! i_ J w—/ v —I u J w J u >— f i—/ - I i— I u*_y u J 1— l i— I i— I i— / 1—7 1— ! \— J i 7 u i\ _ / i 1 1_ Excursionişti în Munţii Tatra.