Page 92 - 1960-12

pag. 4
O MARE VICTORIE A TUTUROR
ŢĂRILOR IUBITOARE DE PACE
Declaraţia făcută de N. S. Hraşciov în legătură cu hotărîrea Adunării Genera le Cunoscutul militant pe tărîm privire la dezarmare.
a O. N. U. cu privire la acordarea independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale
La 14 decembrie 1960, după dezba­
teri îndelungate şi aipănunţite, Adu­
narea Generală a .Organizaţiei Naţiu­
nilor Unite a adoptat o hotârire isto­
rică — Declaraţia cu privire la acor­
darea independenţei ţărilor şi popoa­
relor coloniale. Pentru această hotărîre
al cărei text a fost propus de un grup
de 43 de state independente din Asia
şi Africa, au votat majoritatea covîr-
şitoare a reprezentanţilor ţărilor lumii- relor coloniale. Această declaraţie a fost publicată de ziarul;
Toată lumea, declară în continuare
N. S. Hruşciov, îşi aminteşte dezbate­
rile furtunoase şi acute de la începu­
tul actualei sesiuni a Adunării Gene­
rale, la care au participat remarcabili
oameni de stat din numeroase ţări.
După ce ta-am întors de la New York,
am urmărit cu atenţie lupta îndîrjită
în legătură cu problema colonială.
In sîîrşit, a fost adoptată această
hotărîre importantă şi popoarele se
pot felicita pentru acest mare succes.
Hotărîrea Organizaţiei Naţiunîldr
Unite, precum şi declaraţia propusă
la O.N.U. de Uniunea Sovietică, au popoarelor din Asia, Africa, America contemporan, exprimă interesele majo­ Africa şi America Latină au subliniat
la bază principiul lichidării rapide sl Latină. Scumpul nostru învăţător şi rităţii covîrşitoare a omenirii. Propu­ pe bună dreptate de la tribuna O.N.U.
Sesiunea Sovietului totale a colonialismului sub toate for­
mele şi manifestările lui. Hotărîrea
Suprem al R. S. F. S. R. Organizaţiei Naţiunilor Unite reflecta
esenţa propunerilor noastre, pătrunse
şi~& în ch eiat lu c ră rile de Ia un capăt la celălalt de nobilele
idei leniniste ale libertăţii, egalităţii
MOSCOVA 27 (Agerpres). - şi prieteniei între naţiuni şi popoare.
TASS transmite: In cursul şe­ Aşadar, se poate considera că decla­
dinţei din dimineaţa de 27 de­ raţia sovietică reprezintă fundamenta­
cembrie a sesiunii Sovietului rea politică a hotărîrii O.N.U. Desigur,
Suprem al R.S.F.S.R. au luat în declaraţia adoptată de O.N.U. se
sîîrşit discuţiile pe marginea reflectă într-o oarecare măsură un a-
proiectelor planului de stat de numit compromis între punctele de
dezvoltare a economiei naţiona­ vedere ale diferitelor state. Totuşi,
le şi al bugetului R.S.F.S.R. pe fondul documentului este exprimat des­
anul 1961. Au luat cuvîntul 21 tul de clar.
de deputaţi.
Iată de ce este just să considerăm
Apoi, sesiunea a adoptat în declaraţia adoptată de Adunarea Ge­
unanimitate legea cu privire la nerală a O.N.U. ca o mare victorie
planul de stat de dezvoltare a a ţărilor care se situează pe o poziţie
economiei naţionale a R.S.F.S.R. consecventă în lupta pentru pace şi
pe anul 1961. pentru independenţa popoarelor. Este
o mare victorie a statelor socialiste
A fost deasemenea adopta­ care se pronunţă ferm pentru elibe­
tă legea cu privire la bugetul rarea naţională şi renaşterea tuturor
pe anul 1961. popoarelor înrobite, o mare victorie a
politicii externe a statelor indepen­
Sesiunea a adoptat liotărîrea dente din Asia, Africa şl America La­
referitoare la aprobarea rapor­ tină care luptă împotriva colonialis­
tului cu privire la executarea mului, în sîîrşit, o victorie a tuturor
bugetului de stat al R.S.F.S.R. ţărilor şi forţelor iubitoare de pace
şi libertate din Occident.
pe anul 1959.
Cu aceasta sesiunea şi-a în­
cheiat lucrările.
A treia explozie a unei bombe atomice
în Sahara
PARIS 27 (Agerpres). — In că întocmai ca şi la primele ex­
cadrul înfăptuirii programului perienţe cu arma atomică, Fran­
de înzestrare cu arma nucleară ţa ar ii luat „toate măsurile de
a forţelor sale armate, la 27 de­ prevedere“ pentru ca depuneri-
cembrie, Franţa a efectuat cea le radioactive „să nu creeze
de-a treia explozie a uner bom­ nici o primejdie pentru popu­
be atomice. Potrivit agenţiei
France Presse, explozia a avut laţie". Agenţia precizează că
loc în dimineaţa zilei de 27 de­ explozia celei de-a treia bombe
cembrie la poligonul din Reg-
gane din Sahara. In ştirea atomice franceze a fost de „mi­
transmisă de agenţie se spune
că putere“ şi s-a desfăşurat „cu
succes".
Anul internaţional I960
‘ III
Ä F R I CA
„Crahul total al colonialismului este inevitabil.
Prăbuşirea sistemului de robie colonială sub pre­
siunea mişcării de eliberare naţională este, în ceea
ce priveşte importanţa sa istorică, al doilea feno­
men după formarea sistemului socialist mondial".
(Din Declaraţia Consfătuirii reprezentan­
ţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti).
In cartea să Intitulată: „In lor economică. Aceste fapte au
inima Africii“, ziaristul ameri­ făcut ca, pe bună dreptate, a-
can John Günther scria acum nul 1960, să fie socotit anul
eîţiva a n i: „Acest continent fa­
bulos şi excitant este vital pen­ Africii.
tru lumea occidentală... M cons­ „Independenţă şi libertate —
tituie ultima noastră fronttieră.
Asia fiind pierdută, ne rămîne iată chemările care răsună din
Africa". Este evident faptul că toate părţile Africii — din noră
la finele anului 1960 dl. Günter şi din sud, din vest şi din est“.
nu numai că n-ar mai îndrăz­ Cu aceste cuvinte a fost carac­
ni să-şi susţină părerile expuse terizat avîntul general al miş­
acum eîţiva ani, ci dimpotrivă, cării de eliberare a popoare­
ar fi nevoit, să constate, cu a- lor africane în raportul ţinut
mărăciunea respectivă, că con­ la conferinţa popoarelor Africii,
tinentul african nu mai apar­ desfăşurată la începutul acestui
ţine cituşi de puţin Occiden­ an în capitala Tunisiei. Şi într-
tului. „Uriaşul adormit“, cum adevăr, lozinca oamenilor mun­
era denumită în Occident cii de pe „continentul negru“
populaţia africană, s-a trezit şi _ independenţă încă în timpul
a început să facă ordine în vieţii actualei generaţii — pro­
clamată la Acrra în anul 1958,
casa sa. a început să devină o realitate
Şi nu m!ai departe decît anul evidentă, să prindă viaţă cu a-
devărat. îndeosebi în cursul a-
acesta, continentul african a în­ nului 1960. De la trei state in-
scris pagini cu adevărat lumi­ ri'enendente existente în anul
noase în istoria sa contempo- 1045. în Africa s-a ajuns trep­
rană. Numai de la 1 ianuarie tat. în anii de după război, ia
şi pînă în prezent nu mai puţin 10 state independente Ia sfîrşi-
de 17 state africane şi-au pro­ tui anului 1959 şi, în sfîrşit, la
clamat independenţa naţională, 27 — la finele acestui an. După
unele dintre ele cbţinînd deja cum se vede, procesul istoric
succese în lichidarea înapoierii al scuturării jugului colonial
moştenite din vremea domina­ asupritor s-a intesificat în mod
ţiei coloniale, în dezvoltarea deosebit în anul 1960, fapt ca
ziarului: str. 6 Martie or. 9. Teletoml i kTTsQ ; 75. Taxa plătită In nnmcrar' conlorrn
Redacţia şi administraţia
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1869
Pentru încheierea unui acord
cu privire la dezarmare
D ecla ra ţiile cunoscutului militant am erican, Cyrus Eaton
NEW YORK 27 (Agerpres).— oameni de afaceri pentru a pre­
TASS transm ite: găti încheierea unui acord cu
obştesc şi financiar american La început, a spus Eaton, vom
Cyrus Eaton a declarat repre­ stabili dacă ne putem înţelege
- xjoooooooogooooooîx JO O O O O O O O O O O O O C înverşunată, care va dura pînă ce zentanţilor presei &că scrisoarea între noi. Conducătorii indus-,
toate ţările şi popoarele vor fi inde­ de răspuns pe care a primit-o triei, a arătat el în continuare,
MOSCOVA 27 (Agerpres)..— TASS transmite declaraţia! pendente şi libere. din partea lui N. S. Hruşciov, „nu candidează pentru funcţii
preşedintele Consiliului de Mi­ elective şi de aceea nu au de ce
îtăcută de N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri! Popoarele au pornit pe calea luptei niştri al U.R.S.S., l-a încurajat să aibă păreri preconcepute. Ei
pentru independenţa şi libertatea lor- să continue eforturile pentru s-au obişnuit să vorbească des­
!al U.R.S.S., în legătură cu hotărîrea Adunării Generale aş Va fi nevoie, însă, de timp pentru ca realizarea planului său în ve­ chis şi să realizeze acorduri cu
din conştiinţa lor să se şteargă toate derea obţinerii unui progres în ajutorul unor compromisuri“.
!O.N.U. cu privire la acordarea independenţei ţărilor şi popoa-j urmele vechilor idei, concepţii şi pre­ domeniul dezarmării prin cola­
judecăţi moştenite. borarea reprezentanţilor cercuri­ Dacă oamenii politici şi de
lor de afaceri ale S.U.A., Cana­ stat din ţările capitaliste, a a-
In prezent, declară N. S. Hruşciov. dei, Marii Britanii şi Franţei cu dăugat Cyrus Eaton, nu pot e-
!„Izvestia". principala sarcină este să se obţină reprezentanţi' ai Uniunii Sovie­ labora proiectul unui asemenea
ca voinţa popoarelor exprimată în De­ acord asupra căruia să se poată
OOOOOOOOOO OO OO • 3-OO-oaoaco oooooc. claraţia O.N.U. cu privire la acor­ tice şi ai altor ţări socialiste. realiza o înţelegere, atunci poate
darea independenţei ţârilor şi popoa­
însuşi faptul că hotărîrea a fost a- potriva colonialismului, constă şi în relor coloniale să fie tradusă în via­ După cum relatează corespon­ industriaşii de seamă din aceste
ţă. Nu se poate admite ca prin şi­
doptată cu o majoritate atît de mare faptul că odată cu lichidarea colonia­ retlicuri şi trucuri diverse să fie sa­ dentul din Cleveland al Agenţiei ţări vor putea cădea de acord
botată înfăptuirea hotărîrii Adunării
spune multe. S-au abţinut de la vot lismului se vor nărui zidurile ridicate Generale. Dacă în hotărîrea O.N.U. Associated Press, Eaton a de­ asupra vreunei propuneri pe ca­
se spune să se pună capăt neîntârziat
numai reprezentanţii puterilor colonia­ de imperialism între diferite popoare colonialismului, este necesar ca mă­ clarat că este gata să se intîl- re apoi s-o prezinte guvernelor
surile corespunzătoare să înceapă a fi
le (nu se poate lua în serios votul şi ţări. Totodată se pun temelii şi mai înfăptuite într-adevăr neîntârziat, iar nească personal cu un grup de noastre.
nu sâ fie amînate sub diferite pretexte.
reprezentantului dictatorului Republicii solide coexistenţei paşnice a statelor
Reprezentanţii multor ţări din Asia,
Dominicane, care nu are colonii şi de cu orînduiri sociale diferite.
fapt este ea însăşi o colonie. Doar ac­ Bineînţeles că nu putem să nu ve­
tualii ei reprezentanţi nu exprimă voin­ dem deosebirile dintre hotărîrea care a
ţa poporului dominican). In prezent lost adoptată de Adunarea Generală a
se vede deosebit de clar cită dreptate O.N.U. şi declaraţia prezentată spre
a avut marele prieten al popoarelor în­ examinare de guvernul sovietic. Decla­
robite V. I, Lenin, care cu o jumătate raţia Uniunii Sovietice se distinge prin-
de secol în urmă a prevăzut reducerea tr-o mult mai profundă fundamentare, M isiunea econom ică cubană care
a vizitat fările socialiste s-a
progresivă a numărului statelor şi per­ prin vederile ei largi, prin claritate şi
soanelor interesate nemijlocit în con­ consecvenţă, ea conţine o critică ve­
tinuarea jafului colonial şi a înrobirii hementă şi profundă a colonialismului
înapoiat în patrie
conducător s-ar bucura dacă ar putea nerile guvernului sovietic sînt mult că acum colonialismul se cramponea­ HAVANA 27 (Agerpres). — am folosi vreun etalon pentru a
vedea avîntul şi înaintarea impetuoasă mai precise. Ele sînt îndreptate spre ză în fel şi chip de poziţiile şi in­ TASS transmite : aprecia contractele încheiate şi
a numeroaselor popoare, mai ieri îm­ restructurarea temeinică a relaţiilor fluenţa care i-au mai rămas, încearcă volumul lor total, am constata
pilate şi lipsite de drepturi, care astăzi dintre state şi popoare, moştenite din să continue sub forme noi, înrobirea Sub titlul „Rezultatele călăto­ că s-a realizat un succes extrem
şi-au scuturat jugul colonial. timpurile trecute, cînd în lume domina colonială si exploatarea popoarelor, fo­ riei in lurnea socialismului“, zia­ de mare. Putem să ne planifi­
imperialismul. De aceea, noi conside­ losind pe renegaţi şi trădători, mario­ rul cubanez „Revolución“ publi­ căm cu încredere industrializa­
Declaraţia’ cu privire la acordarea răm că propunerile Uniunii Sovietice netele de teapa lui Mobutu. cadavru! că un articol de fond în care su­ rea şi dezvoltarea noastră eco­
independenţei ţârilor şi popoarelor co­ corespund mai deplin cerinţelor arză­ politic al Iui Gian Kai-şi şi alţii. El bliniază că misiunea economică nomică, scrie ziarul.
loniale, adoptată de Adunarea Gene­ toare ale vremii, năzuinţelor popoare­ vrea să ofere popoarelor Africii, numai a guvernului revoluţionar al Cu­
rală, arată cît de mult a crescut şi lor din ţările coloniale şi dependente. un drapel de stat şi un imn. dar în bei condusă de Ernesto Gueva­ Arătînd că Cuba a devenit
s-a întărit în zilele noastre frontul u- mod practic să menţină în domeniul ra care s-a înapoiat în patrie prima ţară din „lumea occiden­
nit al luptei împotriva ruşinosului jug La insistenţa guvernului sovietic, in politic şi economic vechile rînduieTi din călătoria făcută în U.R.S.S. tală“ care s-a opus violenţei im­
colonial. împotriva colonialismului lup­ Organizaţia Naţiunilor Unite a avut coloniale. Acest lucru se întâmplă dna şi în alte ţări socialiste, s-a bu­ perialismului american şi a a-
tă popoarele ţărilor socialiste şi ale ţă­ loc un vot separat pentru textul De­ unele ţări din Africa şi din Asia, pro­ curat de ajutorul şi solidaritatea runcat grelele lanţuri coloniale,
rilor eliberate recent de sub asuprirea claraţiei propuse de Uniunea Sovietică. clamate independente, sînt încătuşate ţărilor socialiste „care merg în ziarul scrie: 1961 va fi !anul
colonială. Acest lucru este firesc şi Pentru Declaraţia sovietică au votat imediat într-un nou lanţ de „tratate“ avangarda istoriei“. cînd vom porni la industrializa­
lesne de înţeles. Chiar şi ţări capita­ toate ţările socialiste şi majoritatea şi „acorduri“ bazate pe inegalitate în rea pe scară largă. In Cuba să ­
liste ca Austria, Suedia, Danemarca, statelor afro-asiatice. Gu prilejul votă­ drepturi. Ar fi pur şi simplu imposibil seşte deja utilaj pentru fabrici
Norvegia, Finlanda, Canada, Noua Ze- rii diferitelor capitole ale Declaraţiei să se facă un bilanţ absolut al şi uzine, maşini şi materii pri­
elandă şi multe altele s-au alăturat ho­ sovietice au votat „pentru" 25—32 de Guvernul sovietic îşi exprimă spe­ călătoriei misiunii cubane în me, noi primim credite. Acum.
tărîrii cu privire la lichidarea colonia­ ţări, iar 29—30 de ţări s-au abţinut. ranţa că toate ţările care au votai ţările socialiste, scrie ziarul. păşim într-adevăr spre dezvolta­
lismului. Cu alte cuvinte, pentru proiectul nos­ în O.N.U. pentru Declaraţia cu pri­ Cum poate fi măsurată prietenia, rea noastră economică. Pentru
tru au votat ţări a căror populaţie for­ vire la acordarea independenţei ţărilor colaborarea şi înţelegerea reci­ aceasta dispunem de doi factori
Oamenii sovietici salută din toată mează majo’ritatea covîrşitoare a o- şi popoarelor coloniale vor continua procă pe care le-a cucerit pen­ esenţiali: eforturile comune şi
inima extinderea frontului luptei împo­ menirii. să sprijine prin fapte măsurile în v e­ tru Cuba misiunea condusă de unitatea poporului şi guvernului
triva colonialismului. Pentru a lichida derea luptei împotriva colonialismului. Guevara ? Pot fi oare traduse revoluţionar, angajate în tradu­
colonialismul trebuie ca acesta să fie Aşadar ideile Declaraţiei sovietice în cifre sentimentele pe care ni cerea in viaţă a sarcinilor pro­
demascat şi nimicit nu numai acolo corespund intereselor majorităţii popu­ Dacă puterile coloniale, sfidînd le-au exprimat prin intermediul ducţiei şi planificării şi devotate
unde îşi comite nelegiuirile adică în laţiei globului, ea reprezentând o largă O.N.U., vor continua şi pe viitor s3 misiunii noastre popoarele ţări­ dezvoltării adevăratei revoluţii,
Asia, Africa şi America Latină, dar şi platformă politică a luptei împotriva împiedice eliberarea popoarelor Înro­ pe de o parte, colaborarea largă
acolo unde îşi are vizuina, unde îşi colonialismului. bite şi să se opună independenţei lor, lor socialiste sau măsurată cu şi nobilă de nepreţuit a oame­
duce prada, adică în bîrlogul său, chiar acestor popoare nu le va rămîne alt­ nilor din lumea socialismului şi
în metropole. Dar popoarele din întreaga lume şi, ceva de făcut decît să măture prin un termometru simpatia miliar­ din alte ţări libere, pe de altă
în primul rînd, acele popoare care s-au luptă hofărîtă toate obstacolele ridi­ parte.
Sint- convins că dacă ar avea loc un eliberat recent de sub jugul colonial, cate în calea lor. Şi în această luptă dului de oameni simpli faţă de
referendum sincer şi cinstit în proble­ sau care luptă încă eroic pentru elibe­ ele nu vor rămîne singure.
ma soartei regimului colonial nu în rare, nu pot şi nu trebuie să-şi pună revoluţia cubană ? Toate acestea
sala de şedinţe a Adunării Generale a speranţele numai în hotărîrea O.N.U. Guvernul sovietic este mtndru că Is­
O.N.U., ci în rîndul popoarelor, adepţii Puterile coloniale s-au abţinut de la torica hotărîre a Organizaţiei Naţiu­ sînt incomensurabile. Dar dacă
colonialismului nu ar întruni numărul vot, nu au sprijinit nici parţial rezo­ nilor Unite cu privire la lichidarea co­
necesar de voturi nici chiar în acele -BS-
ţări ai căror reprezentanţi s-au abţinut luţia. Este clar că această comportare lonialismului a fost adoptată din ini­
cu prilejul votării Declaraţiei cu privire a puterilor coloniale ascunde tendinţa lor Scurte ştiri • Scurte ştiri
la acordarea independenţei ţărilor şi de a menţine şi a apăra putredul sis­ ţiativa sfatului socialist sovietic.
popoarelor coloniale. Doar şi oamenii tem colonial. Toate popoarele trebuie MOSCOVA 27 (Agerpres). — TASS arestat pe utlimul dintre organizatorii
muncii din metropole plătesc din greu sâ ţină seama de acest lucru.- Şi oricare ar fi piedicile pe care transmite: In centru! Moscovei se va complotului din Etiopia — Glrmame
pentru politica colonială, precum şi construi cel mai mare hotel din Eu­ Nevvai — guvernatorul provinciei Dji-
pentru războaiele coloniale şi aventurile Evenimentele sîngeroase din Algeria, le-ar ridica colonialiştii, rînduielile ropa. ghiga.
de felul celor din Algeria sau Congo. Congo. Laos, uneltirile împotriva Cu­
Ei plătesc între altele cu vieţile fiilor bei independente şi împotriva mullor prădalnice şi tâlhăreşti pe care le-a Hotelul al cărui proiect a fost ela­ BANGKOR 27 (Agerpres). — La
lor. altor state arată în mod elocvent că borat de cunoscutul arhitect sovietic începutul anului viitor în Tailanda v o r
lupta pentru eliberarea de sub jugul stabilit imperialismul, vor fi aruncate Dmitri Geculin, are forma unui uriaş avea loc manevre militare ale
Marea însemnătate a actualei întăriri colonial va necesita o şi mai mare în­ dreptunghi închis, alcătuit din patru S.E.A.T.O. După cum relatează cores­
a întregului front mondial de luptă îm- cordare a forţelor. Urmează o luptă inevitabil în lada de gunoi a isto­ corpuri de cîte 11 etaje. pondentul din Bangkok ai agenţiei
France Presse, aceste manevre se vor
riei. Popoarele din întreaga lume aş­ ADD1S ABEBA 27 (Agerpres). — desfăşura Ia frontiera cu Laosul şi
La 25 decembrie, poliţia etiopiană a
teaptă acest ceas şi luptă pentru a-l
apropia.
S j> -*(&*¦<1Ş>¦T 2> riö-—«3>**&>• -O¦ < * > < L * - • < $ ¦ > ¦ <L * >- <* >-O Gambodgia.
BERLIN 27 (Agerpres). — Ziarele
ment de o atît de mare însem­ cialiSmului. Schimbările esen­ Unele dintre evenimentele pe­ relatează despre fărădelegile săvîrşite
nătate — căruia nu-i mai pot ţiale petrecute în 1960 pe trecute în acest an au arătat cu de militarii din trupele puterilor oc­
ţine pasul nici manualele de teritoriu] continentului african prisosinţă că în afara primej­ cidentale care se află pe teritoriul
istorie şi nici hărţile geografice au avut loc în epoca în care diei pe oare o reprezintă ten­ R.F.G. După cum anunţă agenţia ADN,
-— apare cu totul firesc dacă raportul de forţe pe arena dinţele vechilor puteri colonia­ la Schweinfurt doi soldaţi americani
vom menţiona şi condiţiile care mondială s-a deplas’at în mold le de a-şi menţine poziţiile în au bătut crunt un tânăr german în
le-au determinat. Faptul că 180 hotărîtor în favoarea sistemu­ Africa, o altă primejdie pentru vîrstă de 24 de ani, fracturîndu-i am­
re arată că nu nfai este depar­ milioane din cele 240 milioane lui mondial al socialismului, an­ popoarele africane o constituie bele picioare.
te timpul cînd întreaga Africă se trenarea unor mase tot miat neocolonialismul american. In­
va elibera definitiv, punîndu-se de africani au zdrobit pînă a- largi din întreaga lume în lupta tr-adevăr, Statele Unite caută TOKIO 27 (Agerpres). — In pe­
astfel capăt pe acest, continent cum lanţurile robiei coloniale pentru pace fiind factorii care să se infiltreze tot mai adînc rioada ianuarie—octombrie a.c., în Ja­
nu este aici de cum rezultatul au impulsionat, au dat avînt în economia multor ţări africa­ ponia au fost arestaţi 50.000 de gang­
luptei de eliberare naţională a ne care şi-au cucerit de curînd steri. Această cifră este cu 5.000 mai
ruşinosului sistem colonialist. „bunăvoinţei“ imperialiştilor de popoarelor africane, parte inte­ independenţa. Metodele de ac­ mare decît cea de anul trecut. Au fost
grantă a luptei tuturor popoa­ ţiune ale Washingtonului sînt lichidate 125 de organizaţii de gang­
Procesul pră- ---------- ---------- _____________ . a renunţa la co­ relor lumii pentru pace şi bine cunoscute: ele cuprind steri.
aşa-zisele ajutoare legate de
buşirii ultimului Stale aincane care şi-au lonialismul care progres. condiţii politice şi economice TOKIO 27 (Agerpres). — După cum
bastion al colo­ dobîndit independenţa na­ i a adus atîtea Din experienţa proprie, atît înrobitoare. Ca mijloc şi mai a anunţat postul de radio Osaka, în
nialismului, prin ţională şi suveranitatea de ; suferinţe, atîta sigur de dominaţie, imperialiştii primele lt luni ale acestui an, în Ja­
vastitatea teri­ stat în cursul anului 16G0. ; sînge, atîta jaf popoarele africane cît şi cele americani caută să atragă ţări­
toriului pe care brutal popoare­ din Asia sau din America Latină, le afro-asiatice în pactele lor ponia au murit în urma bolii actinice
se petrece, prin CAMERUN (capitala lor subjugate. se conving că cel mai bun, cel agresive, să instaleze baze mi­
numărul imens Vaounde), TOGO (Lotr.e). Dimpotrivă, co­ mai sincer prieten al lor, la litare pe teritoriul acestora. 47 de persoane.
de oameni ce lonialiştii fac şi bucurie ca şi la grele încercări,
participă la des­ MAU (Bamaco), SENE­ astăzi tot ce Ie sînt Uniunea Sovietică' şi cele­ Dar nici aceste metode nu au Lupta dem oerafilor
GAL (Dakar), REPfJBLI- stă în putinţă lalte ţări ale lagărului socialist- vreo şansă de izbîndă. Decla­
făşurarea Iul CA MALGASA — 1NSU- pentru a întîr- Succesele fără precedent ale raţia cu privire la acordarea spanioii împotriva
LA MADAGASCAR (Ta- zia progresele tarilor socialiste în construcţia independenţei ţărilor şi popoa­
prin consecinţe­ nanarive), REPUBLICA luptei de elibe­ paşnică au un ecou profund în relor coloniale, prezentată în represiunilor
CONGO (Leopoldville), rare, pentru a rindurile popoarelor care şi-au discuţia Adunării Generale a
le sale politice, SOMALIA (Mogadiscio), menţine popoa­ cucerit s>au sînt pe cale să-şi O.N.U. de către Uniunea Sovie­ franchiste
DAHOMEY (Porto Novo), rele Africii în- făurească libertatea. Iată ce de­ tică. Declaraţia prezentată de
economico şi so­ NIGER (Niamev), VOLTA tr-o cruntă îna­ clara în acest sens senatorul ţările afro-asiatice şi adopta­ PARIS 27 (Agerpres).-
SUPERIOARĂ (Waga cili­ american Humphrey : „Realiză­ tă de către acest important for Opinia publică din Franţa
ciale, aire o con­ gii), COASTA DE FIL­ rile materiale ale comunismului cu o majoritate covîrşitoare de sprijină lupta democraţilor spa­
DEŞ (Abidjan), CIAD poiere economi­ exercită în mod inevitabil o u- voturi, puternica mişcare de nioli împotriva represiunilor po­
siderabilă în­ riaşă putere de atracţie asupra eliberare naţională ce se des­ litice din Spania. Aproape 100
(Fort Eamv), REPUBLI­ că şi culturală. milioanelor de oameni care îşi făşoară în Algeria, în Nyassa- de cunoscuţi reprezentanţi ai
semnătate pen­ încordează eforturile pentru a land şi Rhodezia, în Tanganlca vieţii publice şi politice din
se ridica din mocirla oprimării şi Kenya, în Ruanda-Urundi şi Franţa s-au pronunţat in spri­
tru progresul seculare din Asia, Africa. A- Africa de sud-vest, în Angola jinul cererii cu privire la amnis­
societăţii umane merica Latină“. In prietenia cu si Mozambic — toate acestea tierea deţinuţilor politici şi emi­
ţările lagărului păcii şi socia­ sînt premise sigure că într-un granţilor spanioli. Din iniţiativa
în ansamblu. CA AFRICII CENTRALE Cîştigarea inde­ lismului, în sprijinul moral, po­ viitor foarte apropiat, colonia­ acestor reprezentanţi intre 25-
Este, după cum (Banghi). REPUBLICA pendenţei este litic şi material pe care îl pri­ lismul — această ruşine pen 26 martie 1961 va avea loc la
se subliniază în CONGO MIJLOCIU (Braz- rezultatul lup­ mesc de la ţările socialiste, po­ tru conştiinţa şi onoarea ome­ Paris o conferinţă care va exa­
Declaraţia Con­ tei de eliberare poarele africane văd un reazim nirii — va fi înmormîntat pen­ mina situaţia deţinuţilor politici
sfătuirii de la zaville) GABON (Libre- a popoarelor co­ de nădejde al aspiraţiilor lor şi emigranţilor spanioli şi va în­
ville), ’ FEDERAŢIA NI­ legitime, o pavăză în calea pof­ tru totdeauna. tocmi de asemenea planul de
GERIA (Lagos), si RE­ telor prădalnice ale colonialiş­ Colonialismului i-a sunat ul­ luptă al opiniei publice din ţările
Europei occidentale pentru o am­
Moscova, a re­ PUBLICA I S L A M I C A loniale, luptă tilor. timul ceas ! nistie în Spania.
prezentanţilor MAURITANIA (Naukset) oare s-a dezvol­
partidelor co­ —deci în total 17 ţări cu tat cu putere
muniste şi mun­ o suprafaţă de 12.170.000 după Marea Re­
citoreşti, al doi­ km.p. şi o populaţie de voluţie Socialis­
lea fenomen du­ tă din Octom­
peste 82.004.000 locuitori.
pă formarea sistemului socia­ brie şi, mai ales, în condiţiile
list mondial. schimbării radicale a raportului
Neîndoios, anul Africii are de forţă pe plan mondial în
explicaţii logice. A.cest eveni­ favoarea forţelor păcii şi so-
?!»firii Direcţiunii Genera,« P 1 I R. nr. 263.320 du. 6 noiembrie 1049, - tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ ~ Deva.