Page 93 - 1960-12

: Sibiu'*¦ i U t j
m lsBclalisimliii
Anul XII. Nr„ 1870
Pe toate căile,
cu toate forţele
Pină şi tehnicianul Laurenţiu
Farkas începu să se teamă că-şi
asumase o răspundere care-i în­
trecea puterile. Se gindea că ar
fi făcut mai bine dacă stătea a-
casă, să se odihnească. Doar
este pensionar şi cei 1.200 lei pe
lună îi sint deajuns! „Numai ini­
ma asta, bat-o s-o bată, ii de vi­
nă ! Nu mi-a dat o clipă pace“
— îşi spunea Farkas-baci. Şi a-
poi, tot el se justifica : „Dar cum consultase cu ortacii, ba făcuse­
poţi fi indiferent ? Sint atit de
tineri 1 Media virstei pe sector
nu-t mai mare de 25 de ani. Ma­
joritatea sint utemişti. Trebuiau
ajutaţi“.
— Ai oameni buni, Farkas-
baci, i-a spus tov. Aurel Mirza,
— secretarul co­
mitetului de par­
tid al minei Vul­
can. Dacă ştii
să-i îndrumi —
şi nu mă îndo­
iesc o clipă de
asta, că doar eşti
un comunist în­
cercat — ai s-a­
jungi departe cu
ei. Sectorul II
poate să cîştige
şi „Casca de
aur a tehnicia­
nului“'. Depinde
de dumneata.
Şi după numai trei luni de
muncă din anul 1960, au înregis­
trat o depăşire a preţului de cost
pe care n-o mai considera ni­
meni remediabilă: 250.000 lei.
Iată de ce Laurenţiu Farkaş,
cel care avea mai mare încrede­
re în oamenii săi, începuse să
creadă că cei din sectorul II sint
doar „nişte copilandri cărora nu
prea le e dragă munca“.
De rămînerea aceasta in ur­
mă s-a sesizat şi comitetul de
partid al minei. De aceea, in lu­
na aprilie, activitatea economică
a sectorului a fost. pusă in discu­
ţia comuniştilor. Şi oamenii au
f°Şt necruţători cu lipsurile. Au
criticat cu asprime faptul că nu
se ţinea nici o evidenţă a consu­
mului de materiale, că nu se în­
registrau economiile obţinute şi
deci nu se ştia de e le ;’de ase­
menea, a fost criticată risipa de
exploziv şi de lemn de mină, s-a
luat atitudine împotriva unor
mineri care nu puşcă selectiv şi
deci dau prea mult steril in căr­
bune.
Tot atunci oamenii au făcut
propuneri preţioase, au pornit
iniţiative. Adinerul Gheorghe
Drob, şef de brigadă şi secreta­
rul organizaţiei de partid, a por­
nit, în numeje brigăzii sale, ini­
ţiativa : „Să reducem la jumă­
tate consumul specific de explo­
ziv în fronturile de lucru din
sectorul nostru!“.
Şeful sectorului, comunistul
lip i!
lllfflll
. ™ . . wv
¦Ü
»PS»
n iiiift;
n u r s-^eva \
Joi 29 decem brie 1960
Stoica Petru, un inginer care
n-a trecut încă de 30 de .ani,
spune şi acum că iniţiativa lui
Drob i s-a părut practic neapli­
cabilă. Cit despre ceilalţi parti­
cipanţi la adunare — spune in­
ginerul Stoica — iniţiativa i-a
uimit pur şi simplu.
Drob însă ştia ce face. Se
ră şi cîteva „probe“. Nu obţinu­
seră ei cele mai bune rezultate,
dar, oricum, găsiseră calea. A-
flaseră — şi lucrul acesta l-a
spus Drob şi în adunare — că
numărul de găuri poate fi redus
şi că se poate micşora şi încăr­
cătura fiecărei găuri, fără a mic­
şora efectul de rupere. Pentru
aceasta însă, e
nevoie ca gău­
rile să fie cît
mai bine'ampla­
sate, iar bura-
jul să fie cît
mai bine făcut.
Cu toate ar­
gumentele a-
duse, atunci ni­
meni nu i-a
îmbrăţişat ini- j
ţiativa. Trebuia
deci ca el sin­
gur s-o ducă la
capăt, să de­
monstreze tuturor că a propus
un lucru realizabil, pe măsura
oricărei brigăzi de mineri. Şi în
scurtă vreme a reuşit. Numărul
de găuri l-a redus mai întîi de
la 20 la 15, pentru acelaşi pro­
fil de 16 m.p. Odată cu aceasta
2 redus şi consumul specific de
exploziv de la 0,400 la 0,300 kg.
pe tona de cărbune. îmbucură­
tor, dar încă nesatisfăcător.
— Batem, totuşi, prea multe
găuri — le-a spus intr-o dimi­
neaţă Gheorghe Drob ortacilor
săi. Am făcut o nouă schemă
de perforare. Cred că va merge.
Daca ne reuşeşte, atunci vom
bate numai 12 găuri. Ce ziceţi ?
— Să-i dăm bătaie — i-a răs-'
puns entuziast tinărul şef de
schimb Răfăilă Izidor.
Şi încercarea a reuşit. Volu­
mul de cărbune tăiat a fost a-
celaşi ca şi în cazul cînd s-a
puşcat cu 20 de găuri.
Apoi, în brigada lui Drob s-a
dat bătălia pentru- reducerea în­
cărcăturii fiecărei găuri, printr-o
burare cit mai corectă. Astfel,
s-a ajuns ca în loc de 0,400 kg.
exploziv pe tona de cărbune, să
se consume numai 0,200 kg.,
deci la jumătate. Prin urmare,
iniţiativa se dovedise aplicabilă.
Dar ortacii lui Drob nu s-au
mulţumit numai cu atît. Ei au
împărtăşit experienţa acumula­
tă tuturor minerilor. In timpul
N. ANDRONACHE depăşeşte cu peste 20 milioane iei pe
cea realizată în perioada corespunză­
(Continuare In pag. 2-a)'
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
După o zi de muncă
rodnică, o fotografie este
binevenită.
In clişeu: brigada de
montori condusă de Ioan
Oprea de pe şantierul coc-
seriei de la Flunedoara. Ea
şi-a depăşit luna trecută
planul cu 28 la sută.
Se măreşte
reţeaua
comercială
în Valea Jiului
Reţeaua comercială din Valea Jiu­
lui s-a mărit în ultimul timp cu noi
magazine moderne. In noile cartiere
muncitoreşti din Petroşani, Lupeni, U-
ricani, Vulcan, Petrila şi Lonea au fost eroic.
amenajate 38 de astfel de magazine.
In prezent, numărul unităţilor comer­
ciale de stat în oraşele şi centrele mi­
niere din Valea Jiului a ajuns la peste
350. Acestea au desfăcut pînâ acum •o
cantitate de mărfuri a cărei valoare
toare a anului trecut.
Indici de utilizare la nivelul anului viitor
» Succese ale ţărilor socialiste; Muncitorii laminorului de pro- laminoare de profile ale combi­
* Agitaţia vizuală — în pas cu file de la Combinatul siderurgic natului au dat in primele 22 de
cerinţele producţiei (pag. 2-a) ; din Hunedoara au realizat luna zile din luna aceasta 8.400 tone
aceasta, in medie cite 325 tone de profile şi laminate finite mai
® Războiul trebuie exclus din de laminate peste sarcinile de mult decît prevedea planul.
viaţa oamenilor — Declaraţia ve­ plan. Aceasta înseamnă că ei au
teranilor de război sovietici; atins obiectivul propus prin ini­ Printre colectivele de siderur-
ţiativa^ pornită recent de a rea­ gişti care s-au alăturat acestei
® Anul internaţional I960; liza încă în acest an indici de iniţiative se numără şi cel de la
o Teroare sălbatică la Vientia­ utilizare a laminorului la nive­ secţia I-a furnale. Şi în această
ne (pag. 3-a). lul planificat pentru anul viitor. secţie, la cele 3 furnale care au
lucrat din plin, s-au realizat în
4 pagini 20 bani Ca rezultat al aplicării aces­ ultimele zile indici de utilizare
tei iniţiative, muncitorii, ingine­ la nivelul celor planificaţi pen­
rii şi tehnicienii de la cele două tru anul viitor.
-na-
P lin inovajii, la milioane
de îei economii anual
La cabinetul tehnic al U.M. tre inovaţiile mai importante a-
Cugir s-au prezentat anul aces­ plicate in producţie amintim j
ta de către tehnicieni, muncitori „Mărirea durabilităţii sculelor
şi ingineri, 368 propuneri de aşchietoare prin fosfatarea lor“,
inovaţii, din care 172 au fost a- „Adaptarea unui strung pentru
plicate în procesul de producţie. rectificarea pieselor de polizor“,
Prin inovaţiile aplicate în acest „Reascuţirea burghielor după
an se obţin economii antecalcu- metoda „Firov“ la piesele din
late de 3.100.000 lei anual. Prin­ fontă“.
Noi gospodării colective
s>OOS>S>*C>0<xxx**0 0 0 0 0 oo o o <xxxxx>oooooo ooooo oo > 0 0 0 0 0 0 0 0
n aceste zile, în gospo­ El au văzut nu odată cum
dăriile agricole colecti­ colectiviştii din Dobra, Fin-
ve din regiunea noastră, are toag sau din alte sate duc a-
loc un eveniment de seamă. casă, de cîteva ori pe an, care
Se face bilanţul rezultatelor încărcate cu produse. De ase­
muncii din acest an. Colecti­ menea, dezvoltînd ramurile a-
viştii sint bucuroşi că munca nexe, veniturile băneşti ale
lor a fost rodnică. Produse gospodăriilor colective întrec
multe şi mulţi bani duce aca cu mult pe cele ale ţăranilor,
să fiecare colectivist din Cîl- cu gospodării individuale. Da­
nic, Gîrbova, Mitercuirea sau torită acestor fapte, zilele tre­
Apoldul de Sus. Rezultatele cute, întovărăşiţii din satul
muncii lor nu au rămas ne­ Mihăieşti au inaugurat gospo­
cunoscute ţăranilor cu gospo­ dăria agricolă colectivă .,30
dării individuale. Ele au de­ Decembrie“. Noii colectivişti
terminat ca noi familii să pă­ au înscris în colectivă 360 ba.
teren, 40 vaci, aproape 100 oi,
şească alături de colectivişti. un cazan de ţuică, o moară,
La Mihăieşîi pluguri, oare şi alte unelte a-
deea constituirii unei gos­ gricole.
podării colective în sa­ La Valea Sîngătinului
tul Mihăieşti îi frăminta de n ultima vreme în raio­
mult pe ţăranii Întovărăşiţi. nul Sebeş s-au obţinut
succese importante în transfor­
; i familii ni marea socialistă a agriculturii.
Au fost colectivizate în Între­
gime comunele Clinic, Gîrbova,
Miercurea, Apoldul dte Sus, A-
poldul de Jos şi Răhău.
Cu cîteva zile în urmă toate
CinC nu-şi aminteşte de an- a fost făcut repede, dar cu fiecărui furnallst, care asista familiile din satul Valea Sîn-
gajamentul patriotic al side- chibzuinţă. Furnaliştii aveau la acest spectacol măreţ, se gătinului, luînd exemplul veci­
rurgiştîlor idin Hunedoara, luat acumulat un plus de produc- citea bucurie, satisfacţie, mul- nilor lor, s-au unit în gospodă­
cu prilejul !dezbaterii preve- ţie care le asigura îndeplini- ţumire. Şi cum ar putea fi ria colectivă.
ăeriior proiectului de Birec- rea planndui anual cu mult altfel ?
---- © ------
tive ale celui de-al Ill-lea înainte de termen. „Bar dacă Cit timp a ţinut reparaţia Cu planul anual îndeplinif
Congres al Partidului? Harul- vom repara furnalul 1 în a- furnalului nr. 2, la celelalte 3
cit furnalişti, oţelari şi la- cest an, vom mai îndeplini furnale s-au realizat indici wcottigscHacagiatzMuaaagicuAia/iuMMflPMagariijiiiiiiiunnunr
minatori s-au angajat atunci planul anual“ ? — a întrebat nemaiîntîlniţi, uneori mai Secfia L -ll
să întreacă prevederile proiec- odată maistrul Ioan Zlătior. mari de 1 tonă fontă pe m. c. din Alba lulia
tulul în ceea ce priveşte inăî- Ideea a încolţit în inimile tu- volum util de furnal. Aceasta,
cii de utilizare ce vor trebui turor şi puţin mai tîrzlu răs- a făcut ca lipsa furnalului Ccolectivul secţiei L-ll din Alba
realizaţi în anii şesenalulvi, punsul a fost „da“. nr 2 sd nu se facă simţită lulia, a raportat îndeplinirea planului
producţiei globale pe anul 1960, cu
cu 15-20 la sută. Toată ţara Şi furnalul 1 a intrat In re- ln producţia secţieî. Rezulta- 8 zile mai devreme.
a aflat de acest angajamem paraţie capitală. Cu celelalte . . , . .. . In anul acesta, colectivul secţiei a
realizat o productivitate a muncii cu
furnale se mergea însă foarte 1 _ 4 la sută mai mare decît cea plani­
ficată. Dc asemenea, colectivul secţiei
Bar pe ce s-au bazat side- bine, aşa că îndrăzneala şi-a nual 011 cîteva sile maî acvre- şi-a depăşit angajamentul anual la
reducerea preţului de cost cu 255.000 lei.
rurgiştii? Ce socoteli şi-au. fă- făcut, din nou loc. „Să repa- rae. Furnaliştii s-au ţinut de
rfflH“
cut? Ce rezerve au ăescope- rări şi furnalul 2“ — au ho- cuvint!
rit? tării furnaliştii. Şi a intrat în a . N1COLAE
La cîteva dintre aces- reparaţie capitală şi fum a­ V \A /1A a,V W 'n/'
te întrebări am avut pri- iul 2.
lejul să aflăm răspunsul Echipele care au lucrat la
zilele trecute, cină furnaliştii reparaţie au făcut adevărateJ,
de la secţia I-a au înregis- acte de eroism. Rezultatul
tfat un succes deosebit. Ei au faţd de furnalul nr. 1, furna-i
\ aprins focul la furnalul nr. 2, m nr. 2 a fost reparat cu a-\
care a ieşit din reparaţie ca- proape o săptămînă mai re-
pitală. Precizăm de asemenea, pede, un adevărat record, mai
că atît furnalul nr. 2, cît şi ales dacă ţinem, seama că s-au\
furnalul nr. 1, trebuiau să in- mai efectuat şi o serie de lu-\
} Ire în reparaţie capitală. în crări auxiliare, cum ar fi me-ţ
cursul anului viitor. Aceasta canisarea încărcării,
însemna că fiecare dintre ele ...cAnd maistrul furnallst
nu ar fi produs nimic timp âe ioan Zlătior, vechi la furnale,
cîte o lună. Beci mii de tone de aproape 30 d ani, a ter-->
de fontă în minus. minat de perforat ştieul de)
Pentru furnalişti totul se la furnalul nr. 2. au năvălit)
petrece aşa cum s-a prevăzut, pe rină primele şuvoaie d e>
cum s-a planificat. Şi planul metal incandescent. Pe chipul;
jfc
Pregătiri pentru anul viitor
Pentru introducerea de pro­ care ii vor ajuta pe muncitori Tovarăşii Alexandru Ungur, mecanic de locomotivă la C.F.U., Cecilia
cedee tehnologice noi, care să să-şi îndeplinească cu cinste sar­ Petărlăgean, dactilografă, Iosif Pleş, electrician şi Victoria Neamfu, bobi­
ducă la grăbirea ritmicităţii pro­ cinile de plan şi angajamentele na (oare, prin rezultatele obţinute în muncă, fac cinste colectivului ‘de mun­
ducţiei în anul care vine, la la­ luate. citori de la O.S.H.
minorul de 800 mm. din C.S. Hu­
nedoara, se vor aplica în procesul Astfel, colectivul de conducere Iată-i în fotografie discutînd în foaierul teatrului nou în pauza din­
de producţie o serie de măsuri al secţiei a studiat o serie de tre actele unui spectacol.
In primăvara acestui an, cons­ procedee, ca modificarea capa­
tructorii din oraşul Hunedoara celor cu boltă suspendată care
au luat iniţiativa ca din mate­ va duce la lungirea perioadei de
rialele economisite pe şantiere rezistenţă a capacelor, cu cca.
să construiască în plus un bloc 5 luni. Totodată, se va trece la
cu 24 de apartamente. Iniţia­ modificarea sistemului de încăl­
tiva lor a fost aplicată în prac­ zire a lingourilor în cuptoarele
tică. adinei, unde se vor introduce in-
jectoare frontale. Prin aceasta,
In fo to : In prim plan blocul arderea de lingouri şi ridicarea
nr. 89 cu 24 apartamente, cons­ vetrelor cu zgură vor scădea
truit din economii, care în aceste simţitor, iar durata de funcţiona­
zile îşi va primi locatarii. re a cuptoarelor se va prelungi
cu mult. Se mai preconizează să
* WVv'W'n>^Va/,‘ . se treacă ia instalarea dispoziti­
velor de laminare a blocurilor
întregi.
PURTUC M lIIAi
corespondent