Page 94 - 1960-12

paR. 2
Âgifafia vizuali—tn pas su
cerinfele producţiei
Agitaţia vizuală este un mijloc Important de educare comunistă a
oamenilor muncii, de mobilizare şi organizare a acestora Ia lupta pentru
realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan, de ridicare a producţiei şi pro­ adus un sprijin preţios la în­
ductivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Ea îşi atinge scopul nu­
mai atunci cînd îmbină conţinutul armonios cu o tormă atractivă şi plăcută.
In cele ce urmează vom analiza pe scurt, în ce măsură organele de
partid, organizaţiile U.T.M. şi sindicale de la atelierele C.F.R. şi depoul
Simeria, au acordat atenţia cuvenită agitaţiei vizuale.
D ezin teres
f ţă de unele gazete
ds perete
Este cunoscut faptul câ ga­
zetele de perete, au sarcina să.
sprijine procesul de producţie,
să popularizeze metodele şi ini­
ţiativele noi în muncă, să cri­
tice cu curaj lipsurile, să adu­
că un sprijin real în mobiliza­
rea muncitorilor pentru înde­
plinirea cu succes a sarcinilor
de plan.
Dacă la secţia mecanic-şef
gazeta de perete (responsabil
tov. Emil Canija) cuprinde ar­
ticole interesante şl mobiliza­
toare („Pregătim de pe acum
succesele anului viitor“, „Să
depunem toate eforturile pentru
a traduce In viaţă sarcinile de
plan“ şi altele), nu aceleaşi a-
precieri se pot aduce gazetelor
de perete de la secţiile 1 şi 3
mecanică şi de la depoul de
locomotive. Ele tratează proble­
me depăşite de actualitate,
unele din articole fiind scrise
în luna august. Mai mult chiar,
gazeta de perete de la cazan-
gerle este complect lipsită de
articole.
Este limpede că ademenea
gazete de perete nu constituie
un factor mobilizator In acti­
vitatea de zi cu zi a muncito­
rilor de la atelierele C.F.R. şi
depoul din Simeria.
Lozinci învechite
Dacă lozincile cu caracter
permanent sînt expuse la locuri
vizibile, pe alei şi la intersecţii,
mobillzînd prin conţinutul lor
marea masă de muncitori la
realizarea de cit mai multe e-
conomii, la întrecerea socialis­
tă, lozincile cu caracter opera­
tiv de la atelierele C.F.R. Si­
=m=
A tenţie cuvenită
p la n u lu i d e m ă s u r i
Ism I c © » o r g a n iz a to r ic e
Datorită muncii politice de
masă şi îndrumărilor primite
din partea biroului organizaţiei
de partid, colectivul de munci­
tori, ingineri şi tehnicieni de la
laminorul de 800 mm. din Hu­
nedoara a reuşit ca în luna no­
iembrie a.c., să realizeze peste
planul de producţie circa 2.440
tone laminate. De asemenea, în
ziua de 9 decembrie şi-a înde­
plinit planul anual de produc­
ţie, dind patriei pină la data
respectivă, 5.600 tone laminate
peste plan.
Pentru anul 1961, colectivul
acestei secţii şi-a propus, în ur­
ma dezbaterii cifrelor de plan,
să ia unele măsuri tehnico-or-
ganizatorice printre c are : ex­
perimentarea încălzirii lingou-
rilor în cuptoare prin montarea
de injectoare frontale, schimba­
rea tuturor capacelor de la cup­
toarele adinei cu capace cu bol­
tă suspendată, montarea herăs­
trăului la cald nr. 1 la caja fini-
soare, executarea unor răstur­
nătoare mecanice in spatele ca-
jelor finisoare, modiiicarea cu­
plajelor la rolele din faţă etc.
Deşi au fost luate unele mă­
suri pentru a se trece la apli­
carea propunerilor muncitorilor,
totuşi mai este încă mult de fă­
cut pentru ca întreg planul de
măsuri tehnico-organizatorice să
Pe toate căile, cu toate forţele
(Urmare din pag. l-a).
său liber, Drob mergea de la e-
chipă la echipă şi dădea indi­
caţii, sfaturi, ba uneori punea
umărul acolo unde vedea qă
treaba mergea mai greu. Şi ast­
fel, iniţiativa s-a extins în tot
sectorul.
Minerii şi-au orientat însă ac­
tivitatea pentru reducerea preţu­
lui de cost şi in altă direcţie.
Astfel, unii dintre ei au consta­
tat că se poate economisi mult
lemn de mină. Comunistul Păcu-
raru Traian, de pildă, a prezen­
tat o raţionalizare a unei mono­
grafii de armare, pe care briga­
da sa a aplicat-o pentru prima
oară in Valea Jiului. Ca urmare,
la fiecare abataj, in fiecare lună,
se economiseşte lemn de mină
în valoare de peste 3.700 lei.-
meria sînt învechite. De pildă,
lozinca de la secţia I-a mecani­
că, cheamă colectivul de mun­
citori la îndeplinirea angaja­
mentelor în cinstea zilei de
23 August. Cum poate o ase­
menea lozincă, cu totul depă­
şită., să mobilizeze pe muncitorii.
unor sectoare care lucrează
deja în contul anului viitor ?
Lozinci învechite se mai gă­
sesc şi la secţia ni-a, la ca-
zangerie etc.
PanouriSe de onoare
pot îi mai bine
ilustrate
Rolul panourilor de onoare
este de a populariza prin foto­
grafii pe cei mai buni munci­
tori şi rezultatele lor deosebite
In procesul de producţie.
La atelierele C.F.R1. Simeria,
panoul de onoare este expus la
loc vizibil şi cuprinde fotogra­
fiile fruntaşilor şi inovatorilor
In producţie. Muncitorii ce ur­
măresc fotografiile expuse, nu-
şi pot da însă seama de meri­
tele tovarăşilor lor expuşi la
panou şi motivele pentru care
sînt declaraţi fruntaşi, deoare­
ce sub fotografii sînt trecute
numai numele şl funcţiile frun­
taşilor.
Panoul de onoare de la de­
poul de locomotive nu ilustrea­
ză nici atît. Aici, în câteva ra­
me sînt aşezate simple etichete
cu numele muncitorilor fruntaşi.
Postul U.T.M.
de control tace
Principala sarcină a posturi­
lor U.T.M. de control este a-
ceea de a lupta pentru înlătu­
rarea manifestărilor negative
din munca şi viaţa tinerilor.
Numeroase posturi U. T. M. de
control, folosind caricatura,
prindă viaţă. De exemplu, nici
pină în prezent nu s-au procu­
rat motoarele electrice de 5,4
C.P. pentru role, nu s-a rezol­
vat problema ridicării califică­
rii muncitorilor cu o pregătire
profesională mai slabă.
Dintr-o discuţie avută cu mai
mulţi muncitori din secţii şi cu
tovarăşul Aurel Vlaicu, secre­
tarul organizaţiei de partid, a
reieşit că tov. ing. Popescu, şe­
ful laminorului, cit şi alţi ingi­
neri din conducerea tehnico-ad-
ministrativă nu sint de acord
cu aplicarea unei inovaţii la
valţurile de laminare, inovaţie
propusă de un tovarăş din a-
fara secţiei. Prin aplicarea ei
s-ar reduce durata de schimbare
a valţurilor de la 7 ore şi 30
minute la circa 20 dc minute,
fapt ce ar fi făcut să crească
cu mult producţia secţiei.
In această privinţă, este in­
dicat ca conducerea tehnico-ad-
ministrativă a laminorului de
800 mm. să freacă peste consi­
derentele personale şi să acorde
importanţă cuvenită introduce­
rii tehnicii noi şi extinderii miş­
cării de inovaţii, sarcini trasate
de Hotărirea C.C. al P.M.R. şi
a Consiliului de Miniştri al
R.P.R. cu privire la ridicarea
nivelului tehnic al producţiei
I. DUMITRU
Cei mai mulţi mineri însă au
dat bătălia pentru refolosirea
lemnului de mină. Şi aici, cele
mai mari merite se cuvin brigă­
zii comunistului Emanoil Bor-
dc-a, care a realizat un adevărat
record în ceea ce priveşte nu­
mărul de refolosiri a lemnului.
Astfel, lucrînd într-un abataj
frontal, brigada sa a refolosit
acelaşi lemn de 20 de ori.
Pentru reducerea consumului
de lemn de mină au luptat mult
şi minerii din brigada comunis­
tului Gantz Ştefan. Ei au pornit
iniţiativa : „Nici o bucată de
lemn aruncată“, care a fost apoi
extinsă in întregul sector. De a-
semenea, Gantz şi ortacii săi au
introdus pentru prima oară in­
tr-un abataj frontal armarea me­
talică.
^?F22SS33S3GSS^^
versurile satirice şl alte forme
de combatere a lipsurilor, au
lăturarea unor stări negative
din viaţa şi munca tinerilor.
Se pare că organizaţia- de
bază U.T.M. de la depoul de
locomotive din Simeria nu cu­
noaşte scopul pentru care pos­
turile U.T.M. de control au fost
create. Aceasta pentru că pos­
tul U.T.M. de control de la de­
pou nu dă de multă vreme nici
un semn de viaţă. Tovarăşul
Ioan Ţigoe, oare răspunde din
partea organizaţiei de bază
U.T.M. de activitatea postului,
nu se sinchiseşte şi nn e tras
la răspundere pentru dezinte­
resul dovedit în ducerea la În­
deplinire a sarcinii încredin­
ţate de organizaţie.
Şi la atelierele C.F.R. există
un post U.T.M. de control. Spre
deosebire de postul de la de­
pou — unde nu se expune ni­
mic, postul U.T.M. de control
de la ateliere imită, în bună
parte, activitatea gazetei de pe­
rete, publicind articole oa: „Prin
reducerea preţului de cost. rea­
lizăm economii“, „Realizarea
planului în centrul atenţiei“
etc. Despre absenţele nemotî-
vate, rebuturi, risipa de mate­
riale sau despre alte abateri
ale tinerilor, postul U.T.M. de
control nu aminteşte nimic.
? pe o distanţă de 277 km. vor
Din cele arătate mai sus', se
poate trage concluzia că orga­
nizaţiile de bază şi comitetele
de secţii sindicale se interesea­
ză prea puţin de agitaţia vizu­
ală. Nu e mai puţin adevărat
că o vină serioasă o poartă şi
comitetul de partid al ateliere­
lor C.F.R., comitetul de nod
C.F.R. şi Comitetul orăşenesc
de partid Simeria oare, deşi cu­
nosc situaţia, n-au luat pină
acum măsuri concrete care să
ducă la îndreptarea lucrurilor.
Cărţi apărute
BELETRISTICA
A. P, CEHOV : Opere — voi, X. tea­
tru.
556 pag. — 19,10 lei (pînzat).
E.S.P.L.A. — Gartea rusă.
E. ZOI.A: Germina! — voi. I—ll.
in romlneşte de O. Lemnaru. Pre­
faţa ibeodosia ioachimescu. Colec­
ţia „Biblioteca pentru toţi“ nr.
50—51.
Voi. I. 452 pag.; voi. II. 360 pag.
— 16 lei (ambele volume).
PAVEL DAN : Urcau bâtrinul — nu­
vele. Cuvint înainte B. Elvin.
276 pag. — 5,(0 lei.
E.S.P.L.A.
VERONICA PORUMBACU: Pagini
din Coreea.
124 pag. — 3 lei.
E.S.P.L.A. BANI ŞI OBIECTE.
D. VICOL: A doua tinereţe.
136 pag. — 2,70 lei.
Ed. tineret.
Minerii de la sectorul II Vul­
can au mai avut şi alte acţiuni
pentru reducerea preţului de
cost. Astfel, ei au acordat o ma­
re atenţie alegerii sterilului din
cărbune şi puşcării selective,
pentru a se încadra în normele
de calitate. De asemenea, ei au
folosit lemn vechi pentru banda-
jarea a mai mult de 1.500 m.l.
de galerie.
Roadele acestei preocupări
n-au intîrziat să se arate. Luna
aprilie a fost încheiată cu o eco­
nomie la preţul de cost de peste
167.000 le i; apoi economiile s-au
ţinut lanţ, lună de lună, ajun-
gind ca în prezent ele să se ci­
freze la aproximativ 550.000 lei.
Acum Farkas-baei poate ii li­
niştit : „copilandrii“ nu-1 vor
mai iace de ruşine.
DRUM UK S O C !A&I3MULUI
'rtttf
&ueeeie a ltm PBOGBAMUL BB
7Tb
30 DECEMBRIE 1960
Programul 1: 5,40 Muzică uşoară;
6.30 Emisiune pentru sa te ; 6,45 Mu­
zică uşoară; 7,30 Sfatul medicului:
Plante medicinale; 7,45 Salut voios
de pionier; 8,00 Din presa de astăzi;
9.30 Prietena noastră cartea; 9,50
Fragmente din opere romîneşti; 12,00
Limba noastră; 12,40 Muzică corală
roinîncască; 13,05 Concert de muzică
populară din diferite regiuni ale ţării;
14,00 interpreţi romîni de muzică u-
şoară; 15,20 Muzică de estradă; 15,50
Din muzica populară a ţărilor socia­
liste ; 16,15 Vorbeşte Moscova; 16,45
Cîntece; 17,30 Un tăciune şi-un căr­
bune : „Povestea oraşului regelui“ de
Călin Gruia; 13,00 „Te cîntăm, Bucu­
reşti“ — program de muzică uşoară;
18,20 Curs de iniţiere muzicală: Con­
cert ghicitoare (XIII) ; 19,00 Jurna­
lul satelor; 20,00 Sub soarele socia­
lismului biruitor — radio-montaj;
20,45 Muzică de d a n s; 23,15 Concert
de noapte.
Programul 11: 14,15 Muzică inter­
pretată de fanfară; 15,35 Actualita­
tea în ţările socialiste; 16,50 Curs
de limba rusă; 17,20 Cîntecul săp-
tămînii: „Republică, măreaţă vatră“,
de Ion Ghireseu; 17,50 Cronică eco­
nomică; 19,40 „Sub steagul marelui
partid" — program de cîntece:; 20,10
Concert popular; 22,30 Poeţii noştri
cîntă patria; 22,40 Valsuri.
Buletine de ştiri: 5,00; 6,00; 7,00
11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 22,00
23,52 (programul I); 14,00; 16,00
16,00; 20,00; 21,30; 23,00 (programul
II).
PENTRU 24 ORB
Vremea se menţine închisă şi rela­
tiv umedă. Vor cădea precipitaţii sub
formă de lapoviţă şi ninsoare. Tempe­
ratura uşor variabilă; ziua între 0 şi
5 grade, iar noaptea între 2 si mi­
nus 2 grade. Vînt potrivit din secto­
rul nord-vest şi nord.
PENTRU URMĂTOARELE
TREI ZILE
Vremea continuă să rămînă schim­
bătoare, cu temperatura staţionară.
Rabotorul Panaif Papa-
dulis, de la secţia meca­
nică a C.S. Hunedoara este
unul dintre cei mai buni
muncitori din cadrul sec­
ţiei. El îşi depăşeşte în fie­
care lună norma cu 25-26
la sută.
L O T O -P R O N O S P Q R T
com unică:
La marea tragere LOTO CENTRAL a Revelionului, zece din cele
20 premii a cîte 50.000 lei au fost transformate în 10 autoturisme
„Moskvici“. Astfel că la marea tragere a Revelionului se vor acorda:
10 A U T O T U R I S M E
Şl
10 premii a cîfe 50.000 ies
PRECUM ŞI ALTE NUMEROASE ŞI IMPORTANTE PREMII IN
«10!, deeemlirse 1860, ULTIMA ZS
pentru cumpărarea biletelor LOTO CENTRAL
Nr. 187U
(ănl
O. R. S. S.
STAL1NO (Agerpres). TASS
transmite: La Uzina siderur­
gică „llici“ din Jdanov (sudul
Ucrainei) a fost dat în exploa­
tare un laminor pentru lamina­
rea continuă a tablei subţiri
„1700". Un agregat de o ca­
pacitate atît de mare nu exis­
tă în nici o ţară din Europa.
Noul laminor este pe deplin
mecanizat şf automatizat pe în­ La uzina siderurgică „V. I. Lenin“ din Krivoi-Rog se termină lucrările
treaga lui Linie de laminare în pentru construirea unui nou furnal gigant. E vorba de primul furnal uriaş
lanţ, lungă de peste 1 km. Un din seria de furnale ce vor fi construite în cursul septenalului.
număr de 2.500 motoare acţio­
nează sute de maşini şi meca­ IN GLIŞEU: Pe şantierul furnalului gigant de ta Krivoi-Rog.
nisme. Reglarea laminorului se
efectuează cu ajutorul unor dis­
pozitive de calcul şi de rezolvat
ecuaţii.
Gigantul laminor a fost con­
struit într-un timp record —
numai într-un an. De obicei a-
semenea construcţii se efectu­
ează în 2-3 ani.
R. P. CHINEZA R. P. MONGOLA
PEKIN (Agerpres). — In re­ Hui Huanhe, şl se termină în ULAN BATOR (Agerpres). — In
giunea autonomă Mongolia In­ apropierea oraşului Huh-Hoto, ultimii zece ani transportul feroviar al
terioară este în curs de con­ centrul administrativ al Mongo­ R. P. Mongole a dobîndit succese de
strucţie un canal de irigaţie- liei Interioare. Noul canal va seamă. In prezent pe liniile de cale fe­
transport lung de 334 km. — iriga 17 milioane mu (1 mu e- rată din ţară, a căror lungime totală
una din cele mai mari construc­ gal cu 1/15 ha.) de terenuri a- este de 1.500 km., se transportă 92
ţii hidrotehnice din R. P. Chi­ gricole din regiunea autonomă. Ia sută din întreaga cantitate de măr­
neză. Canalul începe la San- Odată cu terminarea construi­ furi şi aproximativ 90 la sută din nu­
şengun, unde se construieşte un rii canalului, pe traseul San- mărul total al călătorilor. Feroviarii
mare nod hidrotehnic pe fiu- şengun-Baotou, unde se con­ şi-au îndeplinit în doi ani planul trie­
struieşte cea de-a treia bază nal la indicii de bază. Ei au iniţiat
—-------- -??a............. — metalurgică a R. P. Chineze, forme noi de întrecere în muncă.
R. P. POLONA circula nave fluviale. Pe lîngă Datorită întrecerii de masă, unei ex­
aceasta, pe traseul canalului vor ploatări mai bune a locomotivelor Die­
VARŞOVIA (Agerpres). — fi ridicate şase centrale hidro­ sel de către echipele de schimb, în
PAP transm ite: Printre ramu­ electrice cu o putere totală de acest an volumul transporlurilor de
rile industriei poloneze care au 60.000 kW. mărfuri şi călători a crescut cu peste
cunoscut cea mai mare dezvol­ 23 la sută în comparaţie cu 1957; un
tare în anii de după eliberare A şi fost terminată construi­ număr de 9.370 trenuri cu tonaj spo­
se numără şi industria cimentu­ rea primei porţiuni a canalului rii au transportat aproape 3.500.000
lui. In prezent, producţia de ci­ principal, lungă de 86 km., şi tone mărfuri; preţul de cost al trans­
ment, calculată pe cap de locui­ s-au săpat canale de irigaţie porturilor s-a redus cu 7,1 la sută,
tor, este în R. P. Polonă de a- care vor permite irigarea unei iar consumul de combustibil pe tonă-
proape cinci ori mai mare de- km. s-a redus la mai puţin de o ju­
cît în 1938. suprafeţe de peste 300.000 ha. i mătate'.
Cele 18 fabrici de ciment con­ 287
struite sau refăcute în ultimii R. S. CEHOSLOVACA
15 ani au dat anul acesta o pro­
ducţie de peste 6.300.000 tone. PRAGA (Agerpres). — CE- Industria combustibilului
Astfel, Polonia s-a plasat pe lo­ TEKA transmite : in ultimii înregistrat în aceşti cinci ani o
cul al 6-lea în Europa în ceea cinci ani, volumul global al in­ creştere de '105,4 la sută. Pro­
ce priveşte producţia de ciment. dustriei chimice al R. S. Ceho­ ducţia chimică de bază a cres­
slovace a crescut cu 70 la sută. cut cu 69 la sută, a industriei
In viitorul plan cincinal se Producţia globală pe anul 1960 cauciucului — cu 64 la sută,
prevede o producţie de ciment depăşeşte cu 14 la sută pe a- iar producţia de hîrtie şi celu­
cu 176 la sută mai mare decît ceea din anul trecut. loză — cu aproape 41 la sută.
producţia actuală.
- m - Producţia de îngrăşăminte ar-
titiciale azotoase a crescut cu
183 la sută, iar fosforice — cu
Í P8HrUDTill 62 la sută.
S-a îmbunătăţit de asemenea
nivelul profesional şi califica­
30 DECEMBRIE 1960 rea muncitorilor din industria
chimică. Numărul muncitorilor
DEVA : Hanul din Spessart; strigăt în stradă'; Căpitanul cu studii superioare a crescut de
ALBA IU LI A: Marinarul îndră­ Dabaci; LONEA : Pescarii din la 10,4 la sută, cît era în 1955
gostit ; Normandie Niemen; arhipelag; TEIUŞ: S.O.S. în la 16,1 la sută în 1959, iar Tifff*
BRAD: Copiii minune; ILIA: Cosmos; ZLATNA: Mizerabilii; mărul muncitorilor cu studii
Doamna cu căţelul; HAŢEG: APOLDUL DE S U S : In pra­ superioare de specialitate de la
Bădăranii; ORĂŞTIE: Trenul gul vieţii. 18,5 la sută la 27,5 la sută.
prieteniei; Ivanha ; HUNEDOA­
RA : Departe de patrie; S I­ W A A A A A A .
MERIA : Serioja ; SEBEŞ : Me­
xicul cîntă; PETROŞANI: Un !VIZITAŢI MAGAZINELE
O.C.L. produse industriale din Deva şi Cugir
unde veţi găsi iot fefu! de articole de \
\
sezon, de toamnă şi Iarnă:
® C o n fe cţii şi în că lţă m in te pentru i
bărbafi, fem ei şi c o p ii <
@ Ţesături de b u m b a c şi ina
® AH icoie de galanterie
® Tricotaje
% Cosm et ice
@ A rtic o le de uz casnic
C* A p a r a t e d e r a d i o
@ M otociclete, motorete, biciclete etc. ^
¦'.^AA/AA '
IW tunul m v u m *
CK