Page 95 - 1960-12

Nr. 1870 DRUMUL SOCIALISMULUI pag. 3

Bi BMKB g g g EKUi e o S B tx xrX K n tX G f.

.ultimele şlirii • juiUmele siiri • judlimal^ şiiri • şim.

TO3SMÉ1Î
agm teaaaam mtmaaaaamaipeBmsamsss

Tratativele — singura cale Războiul trebuie exclus

pentru lichidarea războiului dl® vfe^u oamenilor
din Algeria
D eclaraţia veteranilor de război sovietici

PARIS 28 (Agerpres). — vernul francez refuză să ducă */—>r-*r-'t—'t—»r* j </ ./ •/—>/ i
Intr-o cuvîntare radiodifuzată tratative.

in seara zilei de 27 decembrie, Milioane de francezi de toate MOSCOVA 28 (Agerpres-). dreptul să trăiască libere şi ]

Waldeck Rochet, secretar al C.C. convingerile, care se pronunţă TASS transmite : Veitera- să-şi hotărască singure soar- jj
al Partidului Comunist Francez, pentru pace, vor spune „nu“ la nii sovietici de război au
a declarat că interesele Franţei referendum ca răspuns la acest ^ chemat pe veteranii ele răz- ta. 3
cer încetarea războiului nedrept refuz încăpăţînat al guvernului l boi şi luptătorii din rezisten- Veteranii sovietici cer în- 1
şi distrugător din Algeria. L ţă din toate ţările să-şi ri-
de a duce tratative. Ei vor de­ ţ dice glasul în apărarea pă- cetarea provocărilor împo- ]
Waldeck Rochet a arătat că L cii, să sprijine pe partiza- triva poporului Cubei, acor- T
războiul poate fi lichidat numai termina guvernul să-şi modifice ^ nii păcii din toate ţările şi darea libertăţii şi indepen- -j
pe calea tratativelor cu repre­ politica şi să păşească însfirşit ‘t să depună toarte eforturile denţei popoarelor din Alge- 1
zentanţii guvernului provizoriu pe calea adevăratelor tratative ^ pentru oa anul care vine şi ria, Congo şi Laos. Veteranii ^
al Republicii Algeria. Dar gu­ care duc spre pace. C următorii ani să devină o de război din U.R.S.S., se 1¦i
subliniază în declaraţie spri- -j
=8®: jină Apelul partidelor cernu- Î Pe şantierul conductei internaţionale de petrol din regiunea Plock (R.P. Polonă), se
întrebuinţează o maşină de sudare care realizează în cinci minute o tmincS-cg se efectua
Opinia publică condamnă noua înainte în trei ore.

explozie atomică franceză L epocă a păcii. nişte şi muncitoreşti adresat j Succese de seamă ale oamenilor
L Da 27 decembrie veteTa- popoarelor din lumea întrea- ¦) m uncii din R, P. Chineză
în Sahara L nii de război din U.R.S.S. gă. Ei sprijină întrutotul ho- T
[ au adoptat o declaraţie In tărîrea sinceră a guvernului -j
ACCRA 28 (Agerpres). de-a 3-a bombe atomice de producţie L care se spune că războiul, sovietic de a contribui pe )

Preşedintele Ghanei, Kwame Nkru- franceză. ca mijloc de rezolvare a pro- toate căile la îmbunătăţirea ^ PEKIN 28 (Agerpres). ori, iar producţia de petrol de şi Baotou, giganţii industriei si­
mah, a convocat pentru 30 decembrie t blemelor litigioase, trebuie radicală a relaţiilor sovieto- -j In 1960, cel de-al treilea an 3,5 ori. derurgice care au fost construiţi
o şedinţă extraordinară a guvernului, Ministerul Informaţiilor subliniază că r să fie exclus din viaţa oa- americane şi la îmbunată- al -celui de-al doilea cincinal al sau care se construiesc cu aju­
în legătură cu noua explozie nucleară această ultimă explozie nucleară a fost "j. menilor şi aruncat la lada ţirea şi însănătoşirea atmos- ^ R.P. Chineze, oamenii muncii au In 1957, ultimul an al primu­ torul Uniunii Sovietice.
efectuată de Franţa în Sahara, în ciu­ efectuată „în pofida condamnării expe­ l de gunoi a istoriei. Toate po- ferei internaţionale în gene- -j obţinut noi şi mari succese. lui cincinal, producţia de oţel
da protestelor hotărîte ale ţărilor a- rienţelor nucleare de către Organizaţia t poarele, mari şi mici, au ral. 1 In ultimii trei ani cu ajutorul a Chinei a fost de 5.350.000 to­ In anii puterii populare Chi­
fricane. Referindu-se la cercuri apro­ Naţiunilor Unite şi în ciuda împotrivi­ frăţesc şi dezinteresat al Uniu­ na se transformă rapid dintr-o
piate de preşedintele Nkrutnah, Ghana rii unanime a popoarelor africane“. -/i— r ,3 nii Sovietice şi al celorlalte ţări ne, iar in 1960 producţia de oţel ţară extrem de înapoiată într-o
News Agency anunţă că guvernul va socialiste, China populară a spo­ a fost stabilită de planul de stat mare putere industrială. In acest
hotărî acţiunile pe care trebuie să le ? Teroare sălbatică la Vientiane rit producţia de oţel şi de cărbu­ care se îndeplineşte cu succes an R.P. Chineză ocupă locul al
întreprindă în legătură cu această ex­ ne de trei ori, producţia de e- la 18.400.000 tone. Un rol ho- treilea în lume în ceea ce pri­
plozie. LONDRA 28 (Agerpres). VIENTIANE 28 (Agerpres). — Arestarea şi masacrarea nergie electrică de aproape 2,5 tăritor în această creştere rapi­ veşte producţia de cărbune şi
Ziarele engleze condamnă noua ex­ Agenţiile occidentale de presă populaţiei, relatează postul de dă a producţiei de oţel l-au avut locul al Vl-lea în ceea ce pri­
Acum o lună, Ministerul Afacerilor perienţă atomică franceză. „Daily He­ relatează că trupele rebelilor radio „Vocea Patet Lao“, sînt combinatele de la Anşan, Uhan veşte producţia de oţel.
Externe al Ghanei a subliniat într-o rald“ scrie că „în prezent nu există conduşi de Furni Nosavan au conduse de căpitanul Si Ho,
declaraţie specială că guvernul Gha­ nici un lucru pe care lumea să-l do­ dezlănţuit un puternic val de fost ofiţer de informaţii al lui ------ ------ -------------- in pragul
nei îşi rezervă dreptul de a lua con- rească mai puţin decît explozia unei teroare la Vientiane. Nosavan. El este cunoscut ca
tramăsuri concrete dacă guvernul Fran­ noi bombe atomice". Referindu-se Ia Ee»m@agiia capitaliştii,
intenţia guvernului francez de a duce
ţei va efectua o a treia explozie nu­ o politică de „măreţie«, ziarul scrie
că „prestigiul Franţei ar creşte mult

cleară în Sahara. mai mult dacă ea ar pune capăt răz­ Agenţia France Presse anun­ un agent activ al ambasadei anului 1961
ţă că trupele lui Nosavan ares­ S.U.A. la Vientiane. După lovi­
TUNIS 28 (Agerpres). boiului din Algeria — aceasta fiind a- tează şi torturează numeroşi tura de stat de la 9 august, criză permanentă. Milioanele de dolari
Agenţia France Presse anunţă din oivilî din capitala Laosului. agentul Si Ho a trecut împreu­ nu au ajutat la nimic“ — astfel îşi
Tunis că Ministerul Informaţiilor al devărata el sarcină pentru 1961“. nă cu un grup de rebeli în Tai- intitulează săptămînalul vest-german In întreprinderile metalurgice şi de
Guvernului provizoriu al Republicii Al­ „Peste o sută de studenţi au landa, De acolo el a trimis la „Deutsche Woche“ un articol în care prelucrare a metalelor din Germania
geria a dat publicităţii o declaraţie de Ziarul „Daily Worker“ scrie: „Fran­ Vientiane sabotori, care au fost Canacîa face bilanţul economic al acordului occidentală metodele de exploatare sînt
protest împotriva experimentării celei fost masacraţi la Vientiane sub prinşi de autorităţile guvernu­ americano-spaniol încheiat în 19531 Se felurite. Buletinul Institutului economic
ţa a încălcat rezoluţia adoptată de cea acuzaţia că au sprijinit unită­ lui legal al Laosului, în frunte OTTÂWA 28 (Agerpres). ştie că pe baza acestui acord S.U.A. german (R.D.G.) menţionează că cea
cu Suvanna Fumma. La 27 decembrie Biroul canadian de şi-au asigurat pe teritoriul spaniol o mai importantă dintre aceste metode
de-a XV-a sesiune a Adunării Generale ţile căpitanului Kong Le“. Au statistică a anunţat că în cursul lunii serie de baze' aeriene şi navale în este intensificarea continuă a muncii
Trădătorul Si Ho a trecut noiembrie balanţa comercială a Ca­ schimbul unui ajutor în dolari menit la conveier. Se preferă ca forţă de
a O.N.U. care cere încetarea explozii­ fost ucişi şi doi preoţi budişti. fluviul Mekohg la 13 decem­ nadei a înregistrat un deficit de să modernizeze armata spaniolă şi să muncă ieftină în special munca depusă
brie împreună cu trupele tai- 39.200.000 dolari. Pe primele 11 luni de femei. In goana după profituri, pa­
lor nucleare«. i landeze care au atacat oraşul ale anului curent deficitul balanţei co­ tronii întreprinderilor « preferă ca fa
Vientiane. merciale a Canadei se ridică Ia conveier să folosească munca minore­
‘ '• , .,u ţ. , ,,. 115.600.000 dolari. lor.
Potrivit unor ştiri din Vien­
Scorie ştiri ©Scurte ştiri ® Scurte ştiri Spania

TIRANA 28 (Agerpres). — tărilor preşedintelui Consiliu­ spionaj al S.U.A. pe continen­

ATA transm ite: La 27 decem­ lui de Miniştri al U.R.S.S., N. S. tul african. tiane, populaţia a început să BERLIN .28 (Agerpres). asaneze şubreda economie a regimului Potrivit datelor departamentului de
brie s-a deschis la Tirana cea Hruşciov, la cea de-a 15-a se­ părăsească oraşul. „Economia Spaniei într-o stare de franchist. statistică din Wiesbaden, în urma trm-
de-a 6-a sesiune a Adunării siune a Adunării Generale a După toate probabilităţile, şinaţiunilor patronilor vest-germani, în
Populare a R.P. Albania. Pe or­ O.N.U. acest centru a fost folosit de S ecreta ria tu l F .M .T .D . cere im ediata R. F. Germană prima jumătate a anului 1960 în în­
dinea de si a sesiunii figurea­ Departamentul de Stat al treprinderile industriei metalurgice săp-
ză bugetul de stat al R.P. Al­ Culegerea este intitulată: ,,Să S.U.A. pentru a primi informa­ eliberare a lu i P atrice L um um ba BONN 28 (Agerpres). tămîna de lucru a fost prelungită cu
bania pe anul 1961, proiectul unim eforturile tuturor popoa­ ţii şi a transmite instrucţiuni Cuvintele „miracol economic«, „para­ 2,7 ore în comparaţie cu prevederile
de lege cu privire la serviciul relor în lupta pentru pace şi ambasadorului Richarăs în tim ­ BUDAPESTA 23 (Agerpres). ţiile de tineret din întreaga lu­ dis social“ apar ca un leit-motiv în legii, iar în industria pentru prelucra-
militar şi alte probleme. libertate“. pul rebeliunii antiguvernamen­ — După cum anunţă agenţia me să-şi exprime solidaritatea paginile ziarelor burgheze vest-germa­ rea metalelor — cu 3,1 ore.
tale din Etiopia. MTI, secretariatul Federaţiei ou poporul congolez, să ceară ne. Dar extinderea producţiei obţinută
Raportul cu privire la bugetul ADDIS-ABFjBA 28 (Agerpres). Mondiale a .Tineretului Demo­ punerea imediată în libertate de Germania occidentală în perioada După cum se subliniază în buletin,
de stat al Republicii Populare — Agenţia Associated Press a TOKIO 28 (Agerpres). — crat a dat publicităţii o decla­ postbelică, care a aşezat-o printre pu­ din cauza intensificării la maximum
Albania pe anul 1961 a fost pre­ transmis o relatare a corespon­ TASS transm ite: Potrivit da­ raţie în care cere punerea ime­ a primului ministru Lumumba terile capitaliste de frunte din lume, a muncii, Germania occidentală se si­
zentat de A. Verii, Ministrul dentului său din Asmara (Etio­ telor Biroului de statistică al diată in libertate a primului a fost realizată în primul rînd prin tuează în prezent pe primul loc în lu­
Finanţelor al R.P. Albania. municipalităţii din Tclcio, la 1 ministru congolez, Lumumba. şi restabilirea activităţii gu­ exploatarea nemiloasă a clasei mun­ me în ceea ce priveşte numărul acci­
pia), cu privire la activitatea vernului legal şi a parlamen­
PARIS 28 (Agerpres). — La noiembrie 1960, populaţia cal
Paris a fost editată intr-un centrului american de raăio-
pitalei Japoniei era de 9.691.047
retransmisie din acest oraş, ca­

mare tiraj o culegere a cuvln- re este de fapt un centru de persoane. F.M.T.D. cheamă organiza­ tului Congo-ului. citoare. dentelor în producţie.

A N U L IN T E R N A Ţ IO N A L 1960 deoarece el urma să discute Spiritul „războiului rece“ ale tot mai multe state neutre au se apropiau de încheierea unul
propunerea concretă a U.R.S.S. Occidentului. început să-şl dea seama că în acord, puterile occidentale par­
IV cu privire la dezarmarea gene­ problema dezarmării nu poate ticipante la convorbiri, ridicau
rală şi totală propusă, aproba­ Nedorind să devină părtaşe exista neutralitate, că efectele noi oblecţiuni care făceau cu
O eerinjă unanimă a popoarelor: tă în unanimitate de către o- la această înşelare a popoare­ unui război atomic nu ar feri neputinţă înţelegerea. In cele
pinia publică mondială iubi­ lor, ţările socialiste s-au retras statele nebeligerante, şi că toc­ peste 30 de luni de tratative
DEZARMAREA GENERALA, TOTALA toare de pace. din cadrul lucrărilor Comitetu­ mai aceasta impune o partici­ care au avut loc la Geneva (în
lui celor zece, propunînd ea pare activă a fiecărui stat la prezent, la cererea delegaţiei
Şl CONTROLATA Şi, Intr-adevăr, Uniunea So­ cea mai imperioasă problemă acţiunile practice în favoarea americane, tratativele sînt în­
vietică şi celelalte ţări socia­ a contemporaneităţii — dezar­ dezarmării. Numeroase state, trerupte), opinia publică mon­
„Luptaţi pentru destinderea încordării internaţionale şi co­ nomiei ţărilor slab dezvoltate, liste participante la lucrările marea — să fie transmisă spre cu orînduiri sociale diferite, au dială a avut cu prisosinţă pri­
existenţă paşnică, împotriva „războiului rece“, împotriva cursei care ar putea primi un ajutor Comitetului celor 10, între care discutare unui for mai repre­ găsit în cadrul discuţiilor, punc­ lejul să se convingă — pe baza
înarmărilor ! Dacă mijloacele imense cheltuite pentru înarmare mai substanţial — financiar şi şl Republica Populară Romînă, zentativ cum este Adunarea Ge­ te de vedere comune cu ţările propunerilor prezentate — de
ar ii folosite în scopuri paşnice, aceasta ar permite să se îm­ tehnic — din partea statelor au depus eforturi susţinute nerală a Organizaţiei Naţiuni­ socialiste în problemele princi­ dragostea de pace a guvernului
bunătăţească situaţia maselor populare, să se reducă şomajul, industriale înaintate, ar contri­ pentru a-şi aduce contribuţia lor Unite, la oare, din iniţiativa pale practice ale dezarmării. sovietic, de hotărîrea acestuia
să crească salariul şi nivelul de trai, să se mărească numărul bui la dezvoltarea relaţiilor co­ la scoaterea din impas a pro­ Uniunii Sovietice, participau un de a face totul pentru încheie­
construcţiilor de locuinţe, să se dea amploare asigurărilor so­ merciale dintre Est şi Vest — blemei dezarmării, strîns lega­ mare număr de şefi de state şi Dezbaterile din Comitetul Po­ rea cu succes a tratativelor în­
ciale“. în avantajul tuturor ţărilor — tă de un control riguros. Din guverne. Consecvenţi liniei lor litic al O.N.U. au scos în evi­ tr-o atît de importantă proble­
şi, în sfîrşit, ar da posibilita­ păcate, iniţiativele nobile ale obstrucţioniste într-o atît de denţă lipsa de dorinţă a pute­ mă ca cea a încetării experi­
(Din Apelul către popoarele din lumea în­ tea ca întrecerea dintre capita- ţărilor socialiste nu s-au bucu­ importantă problemă, adversa­ rilor N.A.T.O. de a contribui la enţelor nucleare. In acelaşi
treagă adresat de Consfătuirea reprezentanţilor dsm şi socialism să se desfă­ rat de o atitudine înţelegătoa­ rii dezarmării generale şi con­ scoaterea din impas a proble­ timp, puterile occidentale (An­
partidelor comuniste şi muncitoreşti). şoare nu în domeniul armelor, re, pe linia ajungerii la un a- trolate au început din nou să mei dezarmării, atitudine con­ glia şi S.U.A.) s-au demascat
ci al construcţiilor de locuinţe cord, din partea puterilor oc­ recurgă la manevre şi subter­ damnată cu hotărîte de către ca adversare făţişe a proble­
Dintre toate problemele care xercita o influenţă favorabilă şi aşezăminte social-culturale, cidentale reprezentate la Ge­ fugii. In cadrul Comitetului Po­ opinia publică iubitoare de melor realiste şi constructive,
frămîntă în timpul nostru opinia asupra economiei tuturor ţări­ al producţiei de carne, unt, lap­ neva. Acestea 3u propus un litic, unde a fost repartizată pace din lumea întreagă. Deo­ reîuzînd accentarea iniţiative­
publică mondială, cea mai ar­ lor. Chiar în condiţiile societă­ te, îmbrăcăminte, în domeniul plan care nu avea în vedere spre dezbatere problema de­ camdată, după cum se ştie. nu lor practice şi de mare însem­
zătoare este, fără îndoială, pro­ ţii capitaliste — căreia îi ră­ ştiinţei şi tehnicii. dezarmarea generală şi totală, zarmării, puterile occidentale s-a luat nici o hotărîre prin nătate ale delegaţiei sovietice'.
blema războiului şi a păcii. Iar nim inerente crizele, şomajul controlul, ci doar unele măsuri au făcut la început tot posibi­ vot în această chestiune de­
legată nemijlocit de aceasta — dezarmarea ar exercita o Tată, aşadar, că dezarmarea parţiale, după îndeplinirea că­ lul pentru a reedita experienţa oarece prima parte a lucrărilor Pe toate meridianele globu­
este, fireşte, problema dezar­ înriurire pozitivă asupra proce­ generală şi completă prezintă rora rămîneau intacte atît bom­ de la Londra şi Geneva şi a celei de-a 15-a sesiuni a Adu­
mării, a înfăptuirii dezarmării sului de reproducţie, asupra avantaje pentru toate popoa­ bele cu hidrogen şi cele atomice îneca această chestiune în dis­ nării Generale a O.N.U.1 s-au lui, popoarele desfăşoară o lup­
generale şi totale, cerută impe­ condiţiilor de trai ale oamenilor rele. S-ar putea pune întreba­ cît 'şi armatele şi bazele mili­ cuţii sterile, fără sfîrşit, sub încheiat, urmînd ca ele să fie
rios de către toate popoarele muncii. Dezarmarea, prin redu­ rea : de ce nu-şi găseşte totuşi tare pe teritorii străine. Ba paravanul cărora să-şi poată reluate la. 7 martie anul viitor. tă mereu mai intensă pentru
lumii. Cel mai important efect rezolvare această problemă car­ mai mult chiar, Statele Unite intensifica pregătirile militare. Oricum, s-a dovedit în mod
cerea1 impozitelor, ar face să dinală pentru destinele păcii au pus problema în felul urmă­ concludent că partizanii cursei instaurarea unei lumi fără ar­
al dezarmării generale l-ar con­ crească puterea de cumpărare mondiale. Cîteva evenimente tor : ori să se discute numai Poziţia fermă a ţărilor socia­ înarmărilor sînt tot mai izolaţi
stitui, desigur, înlăturarea ori­ a maselor, ceea ce ar stimula ale anului 1960, ne oferă un propunerile occidentale, ori să liste, sprijinită de numeroase şi că, într-un viitor apropiat, me, fără războaie, pentru de­
cărei posibilităţi de război. Pe răspuns edificator Ia această nu ţ se discute nimiq. Tot atît alte state iubitoare de pace, a prin eforturile comune ale tu­
plan economic, reducerea pe e- producţia bunurilor de consum întrebare. Să le vedem. de stranie era propunerea pu­ făcut ca în cadrul dezbaterilor turor statelor şi popoarelor iu­ zarmarea generală şi comple­
şi desfacerea lor. De asemenea, să fie subliniată răspunderea bitoare de pace, dezarmarea va
tape a cheltuielilor militare şi dezarmarea ar crea posibilita­ In luna martie şi-a început terilor occidentale şi în dome­ putea fi pînă la urmă impusă. tă. In pofida maşinaţiunilor şi
a producţiei de război pînă la lucrările Ia Geneva Comitetul niul controlului: să se contro­ generală a statelor — mari şi
dezarmarea generală şi totală, tea folosirii exclusiv în scopuri de dezarmare al celor 10 state leze... înarmările. O astfel de mici — în soluţionarea grab­ Tabloul de mai sus se repe­ uneltirilor cercurilor agresive,
paşnice a măreţelor descoperiri din Est şi Vest alcătuit pe bază atitudine trăda în mod evident nică şi realistă a problemei a- tă întrucîtva şi în ce priveşte
propusă încă din anul 1959 de ştiinţifice din ultima vperne şi, de paritate. Pe bună dreptate, intenţia puterilor occidentale tît de vitale a dezarmării, a tratativele în problema încetă­ problema cheie a zilelor noas­
către conducătorul guvernului în primul rînd, a energiei nu­ omenirea aştepta cu mult in­ de a folosi programul tratati­ dus la demascarea în faţa în­ ri: experienţelor cu arme nu­
Uniunii Sovietice în cadrul Adu- cleare, ar permite să se gră­ teres lucrările acestui organism, velor pentru a masca pregăti­ tregii lumi a poziţiei obstruc­ cleare ce se desfăşoară 1a. Ge­ tre — cum, pe bună dreptate, a
¦fs nării Generale a O.N.U., ar e- bească1 simţitor întărirea eco­ rile lor războinice, pentru a în­ ţioniste a puterilor occidentale, neva. Ori de cita ori, datorită
depărta atenţia opiniei publice in această problemă. Este in­ eforturilor perseverente ale de­ fost denumită — va cunoaşte
mondiale de la acţiunile in teresant de subliniat ca deo­ legaţiei sovietice, dezbaterile
sebit de semnificativ faptul că în cele din urmă o soluţionare

echitabilă, în concordanţă cu

interesele vitale ale tuturor ce­

lor ce îndrăgesc şi iubesc pa­

cea, viaţa.

E o cerinţă imperioasă a po­

poarelor, a timpului nostru 1