Page 98 - 1960-12
P. 98
Nr. 1870 DRUMUL SOCIALISMULUI pag. 8
siiri • juitirrtele ştiri •.ulimeia ştiri
Tratativele — singura cale R ă z b o iu l tr e b u ie e s e iiis
pentru lichidarea războiului d ia v ia ţa o a m e iiilo r
din Algeria
Declaraţia veteranilor de război
PARIS 28 (Agerpres). — vernul francez refuză să ducă . r-»/—»r-* r*r* r-'i 'i—'rpi—'r~i—^
Intr-o cuvîntare radiodifuzată tratative. i
In seara zilei de 27 decembrie, i dreptul să trăiască libere şi 1
Waldeck Rochet, secretar al C.C. Milioane de francezi de toate 1 MOSCOVA 28 (Agerpres). să-şi hotărască singure soar
al Partidului Comunist Francez, convingerile, care se pronunţă
a declarat că interesele Franţei pentru pace, vor spune „nu“ la t — TASS transm ite: Vetera-
cer încetarea războiului nedrept referendum ca răspuns la acest
şi distrugător din Algeria. L nii sovietici de război au ta.
refuz încăpăţînat al guvernului
Waldeck Rochet a arătat că l chemat pe veteranii de răz- Veteranii sovietici cer în
războiul poate fi lichidat numai de a duce tratative. Ei vor de
pe calea tratativelor cu repre C boi şi luptătorii din rezisten- cetarea provocărilor împo- j
zentanţii guvernului provizoriu termina guvernul să-şi modifice
al Republicii Algeria. Dar gu L ţă din toate ţările să-şi ri- triva poporului Cubei, acor- 1
politica şi să păşească insfîrşit
l dice glasul In apărarea pă- darea libertăţii şi indepen- -j
pe calea adevăratelor tratative
care duc spre pace. L cii, să sprijine pe partiza- denţei popoarelor din Alge- 1
L nii păcii din toate ţările şi ria, Congo şi Laos. Veteranii ^
=80 : ‘t să depună toa/te eforturile de război din U.R.S.S., se 1a Pe şantierul conductei internaţionale de petrol din regiunea Plock (R.P. Polonă), se
^ pentru ca anul care vine şl subliniază în declaraţie spri- -j întrebuinţează o maşină de sudare care realizează în cinci minute o muncă.^cg se efectua
Opinia publică condamnă noua t următorii ani să devină o jină Apelul partidelor cotmu- ) înainte în trei orc.
explozie atomică franceză L epocă a păcii. nişte şi muncitoreşti adresat ^
în Sahara C L'a 27 decembrie veterta- popoarelor din lumea întrea- ¦}
S u c c e s e d e s e a m ă a l e o a m e n i l o r[¦ nii de război din U.R.S.S. gă. Ei sprijină Întrutotul ho- 1
ACCRA 28 (Agerpres). de-a 3-a bombe atomice de producţie L au adoptat o declaraţie în tărîrea sinceră a guvernului -j m uncii din R. P. Chineză
Preşedintele Ghanei, Kwame Nkru- franceză, L care se spune că războiul, sovietic de a contribui pe )
mah, a convocat pentru 30 decembrie
o şedinţă extraordinară a guvernului, Ministerul Informaţiilor subliniază că (_ ca mijloc de rezolvare a pro- toate căile la îmbunătăţirea ^ PEKIN 28 (Agerpres). ori, iar producţia de petrol de şi Baotou, giganţii industriei si
în legătură cu noua explozie nucleară această ultimă explozie nucleară a fost l blemelor litigioase, trebuie radicală a relaţiilor sovieto- -j 3,5 ori. derurgice care au fost construiţi
efectuată de Franţa în Sahara, în ciu efectuată „în pofida condamnării expe [ să fie exclus din viaţa oa- americane şi la imbunătă- 1 In 1960, cel de-al treilea an sau care se construiesc cu aju
da protestelor hotărîte ale ţărilor a- rienţelor nucleare de către Organizaţia al celui de-al doilea cincinal al In 1957, ultimul an al primu
fricane. Referindu-se la cercuri apro Naţiunilor Unite şi în ciuda împotrivi
piate de preşedintele Nkrurnah, Ghana rii unanime a popoarelor africane“. ^ menilor şi aruncat la lada ţirea şi însănătoşirea atmos- ^ R.P. Chineze, oamenii muncii au lui cincinal, producţia de oţel torul Uniunii Sovietice.
News Agency anunţă că guvernul va
hotărî acţiunile pe care trebuie să le ir [ de gunoi a istoriei. Toate po- îerei internaţionale In gene 1 obţinut noi şi mari succese. a Chinei a fost de 5.350.000 to In anii puterii populare Chi
întreprindă în legătură cu această ex t poarele, mari şi mici, au ral. In ultimii trei ani cu ajutorul ne, iar în 1960 producţia de oţel na se transformă rapid dîntr-o
plozie. LONDRA 28 (Agerpres). a fost stabilită de planul de stat ţară extrem de înapoiată într-o
Acum o lună, Alinisterul Afacerilor Ziarele engleze condamnă noua ex t •-1 W-/ v ,3 frăţesc şi dezinteresat al Uniu care se îndeplineşte cu succes mare putere industrială. In acest
Externe al Ghanei a subliniat într-o perienţă atomică franceză. „Daily He nii Sovietice şi al celorlalte ţări la 18.400.000 tone. Un rol ho- an R.P. Chineză ocupă locul al
declaraţie specială că guvernul Gha rald“ scrie că „în prezent nu există Teroare sălbatică Ia Vientiane socialiste, China populară a spo tărîtor în această creştere rapi
nei îşi rezervă dreptul de a lua con- nici un lucru pe care lumea să-l do rit producţia de oţel şi de cărbu treilea in lume în ceea ce pri
tramăsuri concrete dacă guvernul Fran rească mai puţin decît explozia unei
ţei va efectua o a treia explozie nu noi bombe atomice“. Referindu-se la veşte producţia de cărbune şi
cleară in Sahara. intenţia guvernului francez de a duce
o politică de „măreţie", ziarul scrie VIENTIANE 28 (Agerpres). — Arestarea şi masacrarea ne de trei ori, producţia de e- dă a producţiei de oţel l-au avut locul al Vl-lea în ceea ce pri
TUNIS 28 (Agerpres). că „prestigiul Franţei ar creşte mult Agenţiile occidentale de presă populaţiei, relatează postul de
Agenţia France Presse anunţă din relatează că trupele rebelilor radio „Vocea Patet Lao“, sînt nergie electrică de aproape 2,5 combinatele de la Anşan, Uhan veşte producţia de oţel.
Tunis că Ministerul Informaţiilor al conduşi de Furai Nosavan au conduse de căpitanul Si Ho,
Guvernului provizoriu al Republicii Al dezlănţuit un puternic val de fost ofiţer de informaţii al lui -.... . ¦ 1 ~ -sSSSA1 —
geria a dat publicităţii o declaraţie de teroare la Vientiane. Nosavan. El este cunoscut ca
protest împotriva experimentării celei JEcaaiomfa ca p ita listă. în p r a g u l
mai mult dacă ea ar pune capăt răz Agenţia France Presse anun un agent activ al ambasadei anului 1961
ţă că trupele lui Nosavan ares S.U.A. la Vientiane. După lovi
boiului din Algeria — aceasta fiind a-
tează şi torturează numeroşi tura de stat de la 9 august,
dcvărata ei sarcină pentru 1961“.
civili din capitala Laosului. agentul Si Ho a trecut împreu Canada
Ziarul „Daily Worker“ scrie: „Fran „Peste o sută de studenţi au nă cu un grup de rebeli în Tai- criză permanentă. Milioanele de dolari In întreprinderile metalurgice şi de
fost masacraţi la Vientiane sub landa, Ds acolo el a trimis la OTTÂWA ’28 (Agerpres). nu au ajutat la nimic“ — astfel îşi prelucrare a metalelor din Germania
ţa a încălcat rezoluţia adoptată de cea acuzaţia că au sprijinit unită Vientiane sabotori, care au fost La 27 decembrie Biroul canadian de intitulează săptămînalul vest-german occidentală metodele de exploatare sînt
ţile căpitanului Kong Le“. Au prinşi de autorităţile guvernu statistică a anunţat că în cursul lunii „Deutsche Woche" un articol în care felurite. Buletinul Institutului economic
de-a XV-a sesiune a Adunării Generale fost ucişi şi doi preoţi budişti. lui legal al Laosului, în frunte noiembrie balanţa comercială a Ca face bilanţul economic al acordului german (R.D.G.) menţionează că cea
cu Suvanna Fumma. nadei a înregistrat un deficit de americano-spaniol încheiat în 1953. Se mai importantă dintre aceste metode
a O.N.U. care cere încetarea explozii Scurte ştiri 39.200.000 dolari. Pe primele 11 luni ştie că pe baza acestui acord S.U.A. este intensificarea continuă a muncii
Trădătorul Si Ho a trecut ale anului curent deficitul balanţei co şî-au asigurat pe teritoriul spaniol o la conveier. Se preferă ca forţă de
lor nucleare«. , spionaj al S.U.A. pe continen fluviul Mekomg Ia- 13 decem serie de baze' aeriene şi navale în muncă ieftină în special munca depusă
brie împreună cu trupele tal- merciale a Gănadei se ridică la schimbul unui ajutor în dolari menit de femei. In goana după profituri, pa
Scurte ştiri ® Scurte ştiri • landeze care au atacat oraşul 115.600.000 dolari. să modernizeze armata spaniolă şi să tronii întreprinderilor * preferă ca ia
Vientiane. conveier să folosească munca minore
TIRANA 28 (Agerpres). — tărilor preşedintelui Consiliu Spania lor.
ATA transm ite: La 27 decem lui de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Potrivit unor ştiri din Vien
brie s-a deschis la Tirana cea Hruşciov, la cea de-a 15-a se
ăe-a 6-a sesiune a Adunării siune a Adunării Generale a tul african. tiane, populaţia a început să BERLIN 28 (Agerpres). asaneze şubreda economie a regimului Potrivit datelor departamentului de
Populare a R.P. Albania. Pe or O.N.U. franchist. statistică din Wiesbaden, în urma ma-
dinea de zi a sesiunii figurea După toate probabilităţile, părăsească oraşul. 1 „Economia Spaniei într-o stare de şinaţiunilor patronilor vest-germani, în
ză bugetul de stat al R.P. Al Culegerea este intitulată: ,,Să acest centru a fost folosit de R. F. Germană
bania pe anul 1961, proiectul unim eforturile tuturor popoa Departamentul de Stat al prima jumătate a anului 1960 în în
de lege cu privire la serviciul relor în lupta pentru pace şi
militar şi alte probleme. libertate“. S.U.A. pentru a primi informa Secretariatul F.M.T.D. cere imediata BONN 28 (Agerpres). treprinderile industriei metalurgice săp-
ţii şi s transmite instrucţiuni eliberare a lui Patrice Lumumba Cuvintele „miracol economic", „para tâmîna de lucru a fost prelungită cu
Raportul cu privire la bugetul ADDIS-ABF.BA 28 (Agerpres). ambasadorului Richarăs în tim dis social“ apar ca un leit-motiv în 2,7 ore în comparaţie cu prevederile
de stat al Republicii Populare — Agenţia Associated Press a pul rebeliunii antiguvernamen BUDAPESTA 23 (Agerpres). ţiile de tineret din întreaga lu paginile ziarelor burgheze vest-germa legii, iar în industria pentru prelucra
Albania pe anul 1961 a fost pre transmis o relatare a corespon tale din Etiopia. — După cum anunţă agenţia me să-şi exprime solidaritatea ne. Dar extinderea producţiei obţinută rea metalelor — cu 3,1 ore.
zentat de A. Verii, ministrul dentului său din Asmara (Etio MTI, secretariatul Federaţiei cu poporul congelez, să ceară de Germania occidentală în perioada
Finanţelor al R.P. Albania. TOKIO 28 (Agerpres). — Mondiale a .Tineretului Demo postbelică, care a aşezat-o printre pu După cum se subliniază în buletin,
pia), cu privire la activitatea TASS transmite: Potrivit da crat a dat publicităţii o decla punerea imediată în libertate terile capitaliste de frunte din lume, din cauza intensificării la maximum
PARIS 28 (Agerpres). — La telor Biroului de statistică al raţie în oare cere punerea ime a primului ministru Lumumba a fost realizată în primul rînd prin a muncii, Germania occidentală se si
centrului american de radio- municipalităţii din Tokio, la 1 diată in libertate a primului exploatarea nemiloasă a clasei mun tuează în prezent pe primul loc în lu
Paris a fost editată intr-un ministru congelez, Lumumba. şi restabilirea activităţii gu me în ceea ce priveşte numărul acci
mare tiraj o culegere a cuvln- retransmisie din acest oraş, ca noiembrie 1960, populaţia ca vernului legal şi a parlamen
re este de fapt un centru de pitalei Japoniei era ele 9.691.047
persoane. F.M.T.D. cheamă organiza tului Congo-ului. citoare. dentelor în producţie.
ANUL INTERNAŢIONAL 1960 deoarece el urma să discute spiritul „războiului rece“ ale tot mai multe state neutre au se apropiau de încheierea unui
IV propunerea concretă a U.R.S.S. Occidentului. început să-şi dea seama că în acord, puterile occidentale par
cu privire la dezarmarea gene problema dezarmării nu poate ticipante la convorbiri, ridicau
O ceriniS unanimă a popoarelor: rală şi totală propusă, aproba Nedorind să devină părtaşe exista neutralitate, că efectele noi obiecţiuni care făceau cu
tă în unanimitate de către o- la această înşelare a popoare unui război atomic nu ar feri neputinţă înţelegerea. In cele
DEZARMAREA GENERALA, TOTALA pinia publică mondială iubi lor, ţările socialiste s-au retras statele nebeligerante, şi că toc peste 30 de luni de tratative
toare de pace. din cadrul lucrărilor Comitetu mai aceasta impune o partici care au avut loc la Geneva (în
§_ lui celor zece, propunînd ca pare activă a fiecărui stat la prezent, la cererea delegaţiei
Şi, intr-adevăr. Uniunea So cea mai imperioasă problemă acţiunile practice în favoarea americane, tratativele sînt în
„Luptaţi pentru destinderea încordării internaţionale şi co nomiei ţărilor slab dezvoltate, vietică şi celelalte ţări socia a contemporaneităţii — dezar dezarmării. Numeroase state, trerupte), opinia publică mon
existenţă paşnică, împotriva „războiului rece“, împotriva cursei care ar putea primi un ajutor liste participante la lucrările marea — să fie transmisă spre cu orînduiri sociale diferite, au dială a avut cu prisosinţă pri
înarmărilor ! Dacă mijloacele imense cheltuite pentru înarmare mai substanţial — financiar şi Comitetului celor 10, între care discutare unui for mai repre găsit în cadrul discuţiilor, punc lejul să se convingă — pe baza
ar fi folosite în scopuri paşnice, aceasta ar permite să se îm tehnic — din partea statelor şi Republica Populară Romînă, zentativ cum este Adunarea Ge te de vedere comune cu ţările propunerilor prezentate — de
bunătăţească situaţia maselor populare, să se reducă şomajul, industriale înaintate, ar contri au depus eforturi susţinute nerală a Organizaţiei Naţiuni socialiste în problemele princi dragostea de pace a guvernului
să crească salariul şi nivelul de trai, să se mărească numărul bui la dezvoltarea relaţiilor co pentru a-şi aduce contribuţia lor Unite, la care, din iniţiativa pale practice ale dezarmării. sovietic, de hotărîrea acestuia
construcţiilor de locuinţe, să se dea amploare asigurărilor so merciale dintre Est şi Vest — la scoaterea din impas a pro Uniunii Sovietice, participau un de a face totul pentru încheie
ciale“. în avantajul tuturor ţărilor — blemei dezarmării, strîns lega mare număr de şefi de state şi Dezbaterile din Comitetul Po rea cu succes a tratativelor în
şi, în sfîrşit, ar da posibilita tă de un control riguros. Din guverne. Consecvenţi liniei lor litic al O.N.U. au scos în evi tr-o atît de importantă proble
(Din Apelul către popoarele din lumea în tea ca întrecerea dintre capita păcate, iniţiativele nobile ale obstrucţioniste într-o atît de denţă lipsa de dorinţă a pute mă ca cea a încetării experi
treagă adresat de Consfătuirea reprezentanţilor lism şi socialism să se desfă ţărilor socialiste nu s-au bucu importantă problemă, adversa rilor N.A.T.O. de a contribui la enţelor nucleare. In acelaşi
partidelor comuniste şi muncitoreşti). şoare nu în domeniul armelor, rat de o atitudine înţelegătoa rii dezarmării generale şi con scoaterea din impas a proble timp, puterile occidentale (An
ci al construcţiilor de locuinţe re, pe linia ajungerii la un a- trolate au început din nou să mei dezarmării, atitudine con glia şi S.U.A.) s-au demascat
Dintre toate problemele care xercita o influenţă favorabilă şi aşezăminte social-culturale, cord, din partea puterilor oc recurgă la manevre şi subter damnată cu hotărîre de către ca adversare făţişe a proble
fră.mîntă în timpul nostru opinia asupra economiei tuturor ţări al producţiei de carne, unt, lap cidentale reprezentate la Ge fugii. In cadrul Comitetului Po opinia publică iubitoare de melor realiste şi constructive,
publică mondială, cea mai ar lor. Chiar în oondiţiile societă te, îmbrăcăminte, in domeniul neva. Acestea au propus un litic, unde a fost repartizată pace din lumea întreagă. Deo reîuzîttd acceptarea iniţiative
zătoare este, fără îndoială, pro ţii capitaliste — căreia îi râ ştiinţei şi tehnicii. plan care nu avea în vedere spre dezbatere problema de camdată, după cum se ştie. nu lor practice şi de ntare însem
blema războiului şi a păcii. Iar mi n inerente crizele, şomajul dezarmarea generală şi totală, zarmării, puterile occidentale s-a luat nici o hotărîre prin nătate ale delegaţiei sovietice’.
legată nemijlocit de aceasta — dezarmarea ar exercita o Tată, aşadar, că dezarmarea controlul, ci doar unele măsuri au făcut Ia început tot posibi vot în această chestiune de
este, fireşte, problema dezar înriurire pozitivă asupra proce generală şi completă prezintă parţiale, după îndeplinirea că lul pentru a reedita experienţa oarece prima parte a lucrărilor Pe toate meridianele globu
mării, a înfăptuirii dezarmării sului de reproducţie, asupra avantaje pentru toate popoa rora rămîneau intacte atît bom de la Londra şi Geneva şi a celei de-a 15-a sesiuni a Adu
generale şi totale, cerută impe condiţiilor de trai ale oamenilor rele. S-ar putea pune întveba- bele cu hidrogen şi cele atomice îneca această chestiune în dis nării Generale a O.N.U.' s-au lui, popoarele desfăşoară o lup
rios de către toate popoarele muncii. Dezarmarea, prin redu rea : de ce nu-şi găseşte totuşi cît işi armatele şi bazele mili cuţii sterile, fără sfîrşit, sub încheiat, urmînd ca ele să fie
lumii. Cel mai important efect rezolvare această problemă car tare pe teritorii străine. Ba paravanul cărora să-şi poată reluate la. 7 martie anul viitor. tă mereu mai intensă pentru
cerea; impozitelor, ar face să dinală pentru destinele păcii mai mult chiar, Statele Unite intensifica pregătirile militare. Oricum, s-a dovedit în mod
al dezarmării generale l-ar con crească puterea de cumpărare mondiale. Cîteva evenimente au pus problema în felul urmă concludent că partizanii cursei instaurarea unei lumi fără ar
stitui, desigur, înlăturarea ori a maselor, ceea ce ar stimula ale anului 1960, ne oferă un tor : ori să se discute numai Poziţia fermă a ţărilor socia înarmărilor sînt tot mai izolaţi
cărei posibilităţi de război. Pe răspuns edificator la această propunerile occidentale, ori să liste, sprijinită de numeroase şi că, într-un viitor apropiat, me, fără războaie, pentru de
plan economic, reducerea pe e- producţia bunurilor de consum întrebare. Să le vedem. nu i se discute nimic?. Tot atît alte state iubitoare de pace, a prin eforturile comune ale tu
şi desfacerea lor. De asemenea, de stranie era propunerea pu făcut ca în cadrul dezbaterilor turor statelor şi popoarelor iu zarmarea generală şi comple
tape a cheltuielilor militare şi dezarmarea ar crea posibilita In luna martie şi-a început să fie subliniată răspunderea bitoare de pace, dezarmarea va
a producţiei de război pînă la lucrările la Geneva Comitetul terilor occidentale şi în dome putea fi pînă la urmă impusă. tă. In pofida maşinaţiunilor şi
dezarmarea generală şi totală, tea folosirii exclusiv în scopuri de dezarmare al celor 10 state niul controlului: să se contro generală a statelor — mari şi
paşnice a măreţelor descoperiri din Est !şi Vest alcătuit pe bază leze... înarmările. O astfel de mici — în soluţionarea grab Tabloul de mai sus se repe uneltirilor cercurilor agresive,
propusă încă din anul 1959 dte ştiinţifice din ultima vreme şi, de paritate. Pe bună dreptate, atitudine trăda în med evident nică şi realistă a problemei a- tă întrucitva şi în ce priveşte
către conducătorul guvernului în primul rînd, a energiei nu omenirea aştepta cu mult in intenţia puterilor occidentale tît de vitale a dezarmării, a tratativele în problema încetă problema cheie a zilelor noas
Uniunii Sovietice în cadrul Adu cleare, ar permite să se gră teres lucrările acestui organism, de a folosi programul tratati dus la demascarea în faţa în rii- experienţelor cu arme nu
nării Generale a O.N.U., ar e- bească] simţitor întărirea eco velor pentru a masca pregăti tregii lumi a poziţiei obstruc cleare ce se desfăşoară la Ge tre — cum, pe bună dreptate, a
rile lor războinice, păntru a în ţioniste a puterilor occidentale, neva. Ori de cîte ori, datorită
depărta atenţia opiniei publice în această problemă. Este in eforturilor perseverente ale de fost denumită — va cunoaşte
mondiale de la acţiunile în teresant de subliniat ca deo legaţiei sovietice, dezbaterile
sebit de semnificativ faptul că în cele din urmă o soluţionare
echitabilă, în concordanţă cu
interesele vitale ale tuturor ce
lor ce îndrăgesc şl iubesc pa
cea, viaţa.
E o cerinţă imperioasă a po
poarelor, a timpului nostru !
