Page 99 - 1960-12
P. 99
\ B'.bn'
\d o a r a - r - e v a
Huo-
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
Arm! XII. Nr. 1871 Vineri 30 decem brie I960 4 pagini 20 bani
B P m w ys
A X II® *a a n iv e rs a re a Sfafuri populare fruntaş®
p r o dI a m Wa m© © RWfâ e p u bÎ S ®l i c ®i i® în întrecerea patriotică
P o p w la r« Pe baza unui plan de măsuri secutiv, „Drapelul de raion
al Comitetului executiv al Sia- fruntaş pe regiune in realizarea
30 Decembrie a devenit o instalaţii modeme construite în tului popular regional, la înce- sarcinilor de plan“, iar Sfatului
scumpă şi tradiţională sărbă decursul celor 13 ani de demo
toare a poporului nostru mun craţie populară. putui acestui an- a fost lansată ' popular raional Ilia, pentru a
citor. In această zi, acum 13
ani, a fost alungat de la cârma In anul acesta a avut loc cel o chemare la întrecere patrioţi- treia oară mconncsecrnutiv, „Dranpee-
ţării, ultimul stîlp al reacţiunii de-al IH-Iea Congres al P.M.R.,
— monarhul — acela oare nu eveniment de miare însemnăta că, către toate sfaturile popu lul de raion fruntaş pe regiune
avea nici un sentiment ome te în viaţa partidului şi poporu lare din regiune, pentru realiza in muncile agricole“. In reali
nesc pentru omul muncii, acela lui nostru. In raportul prezen rea ’sarcinilor de plan, efectua zarea sarcinilor de plan pe lo
care a stat vreme îndelungată tat la Congres de către tovară rea în timpul'optim şi in bune cul II s-a clasat Sfatul popular
cocoţat în fruntea statului, vlă- şul Ghecrghe Ghoorghiu-Dej, condiţiuni a tuturor lucrărilor al raionului Haţeg, iar pe locul
guindu-1 de cele mai scumpe s. III fostul Sfat
bogăţii ale sale. Aruneînd mo se subliniază că producţia glo agricole şi execu-
narhia peste bord, la 30 De bală industrială din ţara noas popular al raio-
tră în acest an, este de 5 ori ta re a . de lucrări
mai măre ca în 1938, iar unele
de înfrumuseţare Ş e d i n f a C o m i f e f u i u i viului Hunedoa
şi gospodărire ! c / „ x i ¦ ra’ Sfatul popu-
a oraşelor şico- e x e c u t i v a ! OiSTUlUI iar al raionului
cembrie 1947, poporul nostru dneu-ma enlo-ra. etCapeăa Pn o° Pn uu!laa rr rroe gn ii on nn aaîl ®porapcu^lar alSfoatrual.
şi-a luat soarta în propriile sa
le mîini şi sub steagul Republi ramuri s-au dezvoltat în aşa a acestei între 3tJ-^c*a:«*vi»:ejLU3ííü.'e şului Deva. In Munca grea, manuală, a îndeplinirea ritm ică a planului
cii Populare Române, a păşit măsură încât am reuşit să rea ceri, a iost încheiată la 23 Au muncile agricole, pe locul II dispărut şi de la furnalul de producţie — în atenţia
pe drumul unei vieţi noi, îm lizăm în 1960, în numai 11 săp gust' a. c. s-a clasat fostul Sfat popular al nr. 1 al C. S. Hunedoara, întregului colectiv
belşugate, liberă şi indepen tămâni, întreaga producţie in raionului Hunedoara, iar pe lo
dentă. dustrială din 1938, la oţel în 8 Ieri dimineaţă a avut loc şe cul III, Sfatul popular al raio încărcarea se execută a-
săptămâni, la fontă în 7 săp dinţa lărgită a Comitetului exe nului Sebeş. cum cu ajutorul unei benzi.
Expresie a dictaturii prole tămâni, la ciment în 10 săptă cutiv al Sfatului popular regio
tariatului, Republica noastră mâni. nal, în care s-au analizat rezul „Drapelul de Sfat popular o-
populară a parcurs, de atunci tatele obţinute în cea de-a IlI-a răşenesc, fruntaş în acţiunile
şi pînă în prezent, un drum După cum este ounosout, Ro etapă a acestei întreceri (23 Au gospodăreşti“ a fost înmînat
glorios şi rodnic. In aceşti 13 mânia burghezo-moşierească nu gust—30 Decembrie). La şedin pentru a doua oară consecutiv
ani, masele muncitoare de la avea o industrie producătoare Sfatului popular al oraşului De
oraşe şi sate conduse de încer de miaşind şi utilaje oare să sa ţă au participat membrii Comi va. Pe locul 11 s-a clasat Sfatul
catul nostru partid, au realizat tisfacă cerinţele economiei. 95
transformări nemaiintîlnite în la sută din aceste produse erau tetului executiv al Sfatului popular al oraşului Orăştie, iar
din import şi numai 5 la sută
din producţie proprie (şi aceas popular regional, preşedinţii sfa pe locul III, Sfatul popular al o-
turilor populare raionale şi o- raşului Hunedoara.
răşeneşti, şefii secţiunilor şi alţi
ţară. Regimul nostru democrat- ta în fază rudimentară). Crea activişti ai Sfatului popular re Directivele Congresului al noiembrie, ea a realizai o dc
popular, a descătuşat pentru gional.
totdeauna iniţiativa creatoare tă de regimul nostru, ramura Ml-lea al P.M.R. deschid pers păşire a pianului de 33 la şuti
a mamelor, a deschis perspec producătoare de maşini şi uti Cu acest prilej, au fost de
tive uriaşe forţelor de produc laje industriale a cunoscut în cernate Sfatului popular raional pective largi economiei noastre şi un cîştig mediu de 2.300 lei
ţie. concentrînd toate efortu cei 13 ani o dezvoltare verti Alba, pentru a doua oară con-
rile înspre făurirea economiei ginoasă; în acest an produc naţionale, creşterii nivelului de Asemenea ei şi echipa conduşi
socialiste. ţia realizată este de 10 ori mai Ly planul
mare ca în 1938. trai material şi cultural al oa de Vilruoş Pis de la abataje, i
Aplicînd în mod creator în anual îndeplinit
văţătura marxist-leninistă, par Pvâari şi frumoase perspective menilor muncii. obţinut în luna octombrie o de
tidul nOstru a condus poporul s-au deschis industriei chimice. 7,Ceramica" Bara Mare
muncitor pe calea industriali Faţă de anul 1938, în 1960 rea îndeplinirea cu succes a sar păşire de plan de 15 la sută
zării socialiste şi transformării lizăm de peste 11 ori mai mul Colectivul de muncă al fabri
socialiste a agriculturii, pe ca te produse chimice. Sînt recu cii „Ceramica“ din Baru A4are cinilor de plan clin şesena! de realizînd un cîştig mediu d<
lea revoluţiei culturale şi ridi noscute şi peste hotare uzinele şi-a îndeplinit planul anual de
cării nivelului de trai al celor noastre chimice. Combinatul de producţie cu 4 zile mai devreme. Cărbune peste plan pinde însă în mare măsură ele 1.800 lei. In luna noiembrie, a
ce muncesc. acid sulfuric şi îngrăşăminte Acest succes se datoreşte des
fosfatice, fabrica de acid sulfu făşurării unei însufleţite între organizarea muncii, de îndepli ceeaşi echipă a realizat o depă
Acum, la capătul celor 13 ani, ric de la Copşa Mică, fabrica ceri socialiste între brigăzi şi
făcind bilanţul realizărilor ob de amoniac din oraşul Victoria, pe profesii, şi aplicării cu cu nirea ritmică a planului de pro şire a planului de 42 Ia sută ş
ţinute, poporul nostru cqnsta- uzinele „Carbochim“ din Cluj, raj a metodelor noi de muncă.
tă cu o mîndrie îndreptăţită că Combinatul de cauciuc de la Minerii Văii Jiului obţin realizări can au realizat de la începutul lunii ducţie. un cîştig mediu de 2.000 lei.
în cadrul economiei naţionale, Jilava, fabrica de celuloză din I.G.O. Cugir tot mai frumoase. întrecerea socialistă şi pînă în prezent un plus de circa
au apărut ramuri industriale stuf de la Chişcani, fabrica de între brigăzi şi sectoare se desfăşoară 2.000 tone cărbune. La secţia Băiţa a l.M. Săcă- Astfel de exemple pot li dat<
n o i: avem o industrie siderur fibre sintetice de la Săvineşti Datorită unei munci bine or cu multă însufleţire. Drept rezultat,
gică de mare capacitate, o ba etc. ganizate, colectivul întreprin cantitatea de cărbune pe care o extrag Trebuie adăugat că pe întregul com rîmb s-au luat anul acesta mă multe. Echipele despre care an
ză energetică modernă, s-au derii de gospodărie orăşenească în atara sarcinilor de plan sporeşte binai carbonifer al Văii, Jiului s-a ex
construit noi fabrici de produ Aplicînd în viaţă politica par din Cugir a îndeplinit planul a- în liecare zi. La mina Lonea bună tras în- luna decembrie cu circa 5.000 suri eficiente pentru asigurarea amintit obţin realizări îrumoa
se chimice, uzine constructoare tidului nostru, ţăranii munci nual cu aproape o lună de zile tone cărbune mai mult decît prdvedc
de maşini, instalaţii şi meca tori păşesc cu încredere tot mai înainte de termen, respectind oară, în ultimele trei zile, au fost ex sarcina de plan. Dintre acestea, 3.500 îndeplinirii ritmice a planului . se pentru faptul că folosesc dir
nisme dfe prim ra n g ; avem un mare pe drumul agriculturii so astfel angajamentul luat la în tone sînt cărbune cocsificabil.
mare număr de fabrici produ cialiste. Fostele moşii şi lati ceputul anului. Bine au muncit trase in afara planului mai mult de de producţie pe secţii, sectoare, plin ziua de lucru. Ele şi-au or
cătoare de mijloace de consum, fundii, .terenurile întinse ale în această perioadă muncitorii
de uz casnic etc. Bărăganului, oîmipia de pe ma de la sectoarele de instalaţii 700 tone de cărbune. Minerii din Vul revire şi locuri de muncă. Ast ganizat munca astfel îneît fie'
lul sting al Tisei, tot tezaurul apă, salubritate, spaţii verzi
Pe harta ţării noastre au a- forestier şi păşunile bogate ale şi parcuri etc., care au înregis fel, sub îndrumarea organiza care om ştie ce are de făcut. A'
părut oraşe noi, termo şi hidro patriei au devenit proprietatea trat depăşiri de plan intre 33
centrale de care înainte nici nu adevăraţilor lor stîpîni — oa şi 38 la sută. ţiei de partid, la începutul fie provizionarea cu materiale c
se putea pomeni. Ne mîndrim, menii muncii de la oraşe şi
pe bună dreptate, cu agrega sate. Cooperativa cărei luni se face deîalcarea fac din timp, iar utilajele le îo-
tele puse în funcţie la Doiceştî, m eşteşugărească
Paroşenl, Sîngeorgiul de Pădu A dispărut trecutul întune planului de producţie pe sectoa losesc în mod raţional.
re, Borzeşti, Sadu, Bicaz (pe ca cat, obscurantismul şi neştiinţa „Moţul“
le de a intra în funcţiune), Mo- de carte din viaţa ţărănimii re, revire, echipe şi chiar pe Mai trebuie adăugat că ur
reni şi în alte localităţi. Cu noastre muncitoare ; soarele ră Şi cooperativa meşteşugă muncitori. !n plus, se ţine o
rentul electric furnizat de ase sare acum şi încălzeşte cultu rească „Moţul“ din Brad a în La Exploatarea minieră Deva evidenţă precisă a producţiei pe rol de seamă în buna organi
menea agregate, pune în miş rile ce se întind pe suprafe deplinit planul anual la produc fiecare zi. Atunci cînd se ivesc zare a muncii îr. revire şi sec
care instalaţiile moderne afle ţe mari de terenuri aparţinând ţia globală. Un aport deosebit La sectorul [II al Exploatării miniere moase realizări se numără cele con strangulări se iau imediat mă toare, l-au avut maiştrii, teh
industriei noastre grele cum în obţinerea acestui succes au din Deva au fost organizate schim duse de Nicolae Brăneţ, loan Pavei, nicienii şi inginerii. Ei au asi
sânt: laminorul bluming şi de gospodăriilor de stat, colec adus cooperatorii Radu Dobîr- buri de onoare. Gu această ocazie, din Dumitru Hăncilă şi Petru Bota. S-a suri pentru înlăturarea lor. De gurat echipelor de mineri con
630 mm. de la Hunedoara, oţe- tiviştilor sau întovărăşiţilor. cău, Alexa Ghizela, Nicolae abatajele sectorului au fost extrase evidenţiat de asemenea brigada con asemenea, s-au luat măsuri pen diţii optime de muncă, transpor
lăriile Siemens Martin, furna care laolaltă, cuprind1mai mult Stoica, Otilia Jida, loan Cris- la suprafaţă multe tone de minereu dusă de minerul Petru A. Groza, care tru asigurarea secţiei cu mate tul materialelor şi minereului
lele din Hunedoara şi Reşiţa, de 85 la sută din suprafaţa a- tea, loan Sima şi alţii. peste plan. a realizat o înaintare în suitor de 2 riale şi utilaje.
laminorul de la Roman, uzinele gricolă a ţării. fără strangulări, asistenţa teh
chimice de la Govora, instala HOREA POPA Printre brigăzile cu cele mai fru m.l. Datorită măsurilor amintite,
ţiile şi uzinele de preparare a Au dispărut vremurile vechi Ia secţia noastră valoarea pro nică necesară la locurile de
produselor petrolifere de pe şi în mod succesiv, în viaţa ce corespondent -SS- ducţiei globale pe 11 luni a fost muncă în vederea aplicării ce
Valea Prahovei şi din Moldova lor ce muncesc şi-a făcut loc realizată în proporţie de 105,5 lor mai judicioase metode de
şi multe alte uzine, fabrici şi Ç J ltie id i d in mg.isiM.ea s/io-ad&a la sută. Totodată, productivita exploatare, a respectării mono
(Continuare în pag. 3-a). tea muncii a crescut în mod grafiilor de armare şi puşcare
Sărbătorirea Tineretul din regiunea Hune O completare a imaginii acti simţitor. ctc.
doara aduce o importantă con vităţii rodnice a tineretului din
pomului de tribuţie la îndeplinirea şi depă regiune o oferă şi activitatea Îndeplinirea planului de pro Mergînd pe calea organizai
şirea planului de producţie, la celor 1.688 de brigăzi utemist'e ducţie pe sector sau secţie de rii din ce în ce mai bine a
realizarea de economii. Reali de muncă patriotică. Ele au pinde însă în mare măsură şi muncii, colectivul secţiei Băiţa
zările celor 1.355 de brigăzi de realizat de la începutul anului de felul cum este organizată a l.M. Săcărîmb, îndrumat în
producţie ale tineretului stau economii in valoare de peste munca în echipe. La secţia Băi deaproape de organizaţia de
mărturie în acest sens. La oţe- 9.500.000 lei. prin efectuarea u- ţa există echipe care pot fi lua partid, păşeşte cu încredere în
lăriile tineretului de la Combi te drept model ele bună orga noul an. El are toată convinge
natul Siderurgic Hunedoara, nui volum mare de lucrări pe nizare. Aşa este, de pildă, e- rea că luptînd pentru îndeplini
planul anual a fost îndeplinit şantierele unde se ridică noi chipa condusă de minerul Faur rea ritmică a planului de pro
cu 22 de zile înainte de termen construcţii industriale şi clădiri Anghel, care a obţinut în luna ducţie va reuşi să obţină în anul
şi au fost realizate economii octombrie un randament de 0,40 H)61 realizări tnai frumoase ca
peste plan in valoare de peste social-culturale, prin redarea de m.l. pe post la lucrări de îna în anul acesta.
6,300.000 lei. Brigăzile de tine noi terenuri agriculturii, plan
ret de la minele de fier Ghelar tări de pomi, prin reparaţii şi intare şi a realizat un cîştig me Ing. VICTOR LASLAU
şi Teliuc au trimis anul acesta
furnaliştilor, peste plan, mai întreţineri de drumuri etc. De diu pe om de 2.500 lei. In luna Secţia Băiţa, l.M. Săcărîmb
mult de 5.000 tone de minereu asemenea, tinerii din regiunea
Hunedoara au colectat în acest in „Luna cadourilor a
de fier. an peste 25.000 tone de tier
vechi. In luna decembrie — „Luna desfăcut mărfuri în valoare de
cadourilor“ — magazinele O.C.L. I 200.000 lei, cu 25 la sută mai
produse industriale din Petro mult faţă de aceeaşi perioadă a
şani au cunoscut o afluenţă anului trecut.
deosebită de cumpărători. Ma Vînzări din abundenţă s-au
gazinul textil nr. 1, de pildă, a făcut şi la magazinul foto-sport.
“i—</— —*/— r i—>i— o.* r-’**- —•>—»/¦
iarnă Prime penfru vechime Snalnve de termen 1
In aceste zile, in toate ora PETROŞANI (red. ziarulut ŞTIRILE ZILEI 1
şele, comunele, întreprinderile Constructorii laminorului de )
şi instituţiile din regiunea noas sirmă, benzi şi profite mijlo 1
tră, are loc tradiţionala sărbă „Steagul roşu“). La exploată
toare a pomului de iarnă. In
acest scop, comitetele sindicate rile miniere din Valea Jiului cii de la Hunedoara, au ter :i
lor au alocat sume importante a început plata primelor de instalaţia ăe încălzire centra Şcoala elementară de 7 i
de bani (1.550.000 lei). De ase ani minat cu o săptămînă mai de ¦ijj
menea, s-au mai alocat 77.300 vreme fundaţiile halei liniei
lei pentru organizarea pomului vechime pentru mineri. Pen lă. nr. 1.
de iarnă in şcoli.
tru acest an, Combinatului Pentru lucrările de încălzi In oraşul copiilor se vor or de sirmă. i
Numai la Combinatul siderur i
gic din Hunedoara s-au alocat carbonifer Valea Jiului i-a re centrală la Spitalul, unificat ganiza zilnic, atit dimineaţa Acest succes se datoreşte în 4
pentru sărbătorirea pomului de fosî repartizată, pentru plata din Deva, s-a cheltuit suma cit. şi după-amiaza, diferite bună măsură extinderii me- 1
iarnă 172.554 lei, la întreprin primelor de vechime, suma de 960.000 lei. manifestări culturale pentru canizării lucrărilor. Pe şantie-
derea de construcţii siderurgice ăe peste 17.000.000 lei. Din a- )
eeştia, numai mina Petrila va O raşul copiilor copli, ca programe artistice, rele de la Hunedoara şi Că- -j« '
plăti salariaţilor săi aproxi
prezentări de basme, filme etc. lan, unde lucrează zeci de ex-
mativ 2.600.000 lei. Astăzi, în oraşul copiilor cavatoare, buldozere, auto
încălzire centrală leri s-a deschis în parcul vor prezenta programe artis- basculante şi alte utilaje, au
„Filimon Sirbu“ din Deva tra- tice Şcoala elementară de 7 fost executate în ultimele
Hunedoara, 72.124 lei, la Ex La I. M. Gheţar se experimentează susţinerea galeriilor La Spitalul unificat din De diţionalul oraş al copiilor. Co- ani „Dr. Petru Groza“ şi e- cinci luni şi jumătate peste
ploatarea minieră Lupeni 68.137 va — secţiile obstetrică, gi piii participanţi la deschidere cliipa de păpuşari a clubului 600.000 m.c. de excavaţii şi
lei, la U. M. Cugir 63.939 lei, cu ancore. necologie, pediatrie şi policli au putut urmări frumosul pro- muncitoresc al sindicatelor s-au turnat mii de metri cubt
la Exploatarea minieră Lonea In clişeu : Ing. loan Ale xand.ru şi minerul loan Roşianu, nica de copii — s-a terminat gram artistic prezentat ăe din Deva. de betoane.
33.669 lei, la uzina „Victoria“-
Călan 34.016 lei etc. infroducînd o ancoră în rocă. >./ i—t v_/ i—/ v-.«/w—/ w—/w-7wJ J U J uJu/ uJ vJ uJiJ iJ lJi 1 1— 1 1~/v—A —I u-7 i t
