Page 1 - 1961-01
P. 1
\ R egionala
\ H unedoara-D eva
PROLET ARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! In numărul de azi: DECRET
4 pagini 20 bani
0 Din ţara constructorilor CU PRIVIRE LA APROBAREA COMISIEI ELECTORALE
comunismului — pagină spe CENTRALE PENTRU ALEGEREA DEPUTAŢILOR IN MA
cială — (pag- 2-a);
REA ADUNARE NAŢIONALA.
® Paul E ugen: Concursul
brigăzilor artistice de agita In temeiul art. 26 din Legea nr. 9/1952 pentru alegerea
ţie şi al soliştilor vocali şi deputaţilor în Marea Adunare Naţională,
instrumentali in raionul Brad
Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare
(pag- 3-a); Romîne
° Cei care apără o cauză decretează:
dreaptă nu pot fi învinşi —
Joi 5 ianuarie 1961 Declaraţiile lui Fidel Castro ART. UNIC. Pentru alegerile de deputaţi în Marea Adu
nare Naţională a Republicii Populare Romîne ce vor avea
(pag. 4-a). loc la 5 martie 1961, se aprobă Comisia Electorală Centrală
Anul XIII. Nr. 1875
PILE ZILE DE ÎNTRECERE formată din următorii reprezen fanţi propuşi de organizaţiile
oamenilor muncii, şi reprezentanţi desemnaţi în adunări ale oa
menilor muncii:
!SUCÖE ©1 SEAMA PREŞEDINTE : Joja Atanase, liului de Miniştri ; Lucaci La-
dislau, preşedintele Comitetului
AIE CETEROTILOR ©IM SIMERIA preşedintele Academiei R .P.R .;
VICEPREŞEDINTE: Muşat Executiv al Sfatului Popular al
Im portante economii r210 vagoane, iar în sectorul de angajîndu-se să renunţe la cea de-a regiunii Mureş-Autonomă Ma
jtive, planul la reparaţiile gene- patra locomotivă de manevră pe care Vasile, vicepreşedinte al Consi ghiară ; Mateescu Vasile, pre
să o redea depoului pentru a fi uti liului Central al Sindicatelor; şedintele Comitetului Executiv
Harnicul colectiv al depoilui din ¦i fost depăşit în proporţie de lizată la remorcarea trenurilor din cir al Sfatului popular al regiunii
Simeria a raportat îndepliniea pla I sută. culaţie. SECRETAR: Manoliu Ion, Bucureşti; Moisil Grigore, aca
vicepreşedinte al Tribunalului demician, profesor la Universi
nului global pe anul 1960 încă la data primele trei zile ale anului 1961, Evidenţiaţi au fost din nou şefii de tatea „C. I. Parhon“ ; Moldo
manevră fruntaşi ca Egri Francisc, Suprem ; van Ion, strungar la Uzinele
de 18 noiembrie. De la aceaită dată st deja scoase din reparaţie pe- Aurel Vlad, manevrantul Traian Stă- MEMBR I : Botez Demoste- „Timpuri Noi“ Bucureşti ; Ni-
nilă, sabotarul Dragomir Igna şi alţii. colau S. Ştefan, membru al Pre
şi pînă la sfârşitul anului, au fost e- ă 12 vagoane şi din reparaţie ac- HUNEDOA ne, scriitor, vicepreşedinte al zidiului Academiei R. P. R .;'
La fel şi ceferiştii din staţia Simeria- RA. Se răceşte S.R.S.C.; Cîrţînă Constantin, Popa Dumitru, secretar al Co
conomisite aici încă 435 tone combus lală, o locomotivă, călători au luptat din răsputeri pentru o nouă şarjă de secretar al C. C. al U. T. M .; mitetului orăşenesc! de partid
reducerea mediilor de staţionare a va cocs. Filoreanu Constantin, vicepre Bucureşti; Scurtu Paraschiva,
tibil convenţional, echivalente cu su intaşi la realizarea şi depăşirea goanelor, reuşind ca în primele zile şedinte al „CENTROCOOP“ - muncitoare la Filatura' „Dacia“
ale anului 1961 să reducă staţionarea u lu i; Floca Arhip, general-colo Bucureşti ; Tache Gheorghe, pre
ma de 95.700 lei, cit şi o ecoromie de ailor de plan sînt montorii Ioan vagoanelor la încărcare-descărcare cu nel M. F. A. ; Florea Nastasia, şedintele gospodăriei agricole
5.19 la sută, a vagoanelor în tranzit secretara Comitetului de partid, colective din Eivedea, regiunea
25.000 lei la preţul de cost. ¦a, Petru Hălălale şi Zaharie cu prelucrare — cu 1,10 la sută, iar Fabrica de Confecţii „Gh. Gheor- Bucureşti ; Verdet i tie, membru
fără prelucrare — cu 0,86 la sută. ghiu-Dej“; Gîdea Suzana, vice al C.C. al P.M.R.
In întregul an 1960, munclttrli, teh idiţă din sectorul de locomotive, preşedintă a Consiliului Naţio
nicienii şi inginerii de la depoul Un aport deosebit au adus şefii de nal al Femeilor din R. P. R .;
C.F.R. Simeria, au economisit 519.000 ;uşii Loghin Piscoi, Onu Vlad şi manevră Alexandru Ţîrlea, Ioan Hor- Geltz Filip, consilier referent la
vath şi Nicolae Burduf împreună cu Secretariatul General al Consi
lei la preţul de cost, cu 161.000 lei jl Săbău, cît şi tâmplarul Nicolae partidele lor.
mai mult faţă de angajamentul luat >r din sectorul vagoane. Ceferiştii din cele două staţii veci
ne au păşit în anul 1961 cu hotărîrea
la începutul anului. Cu elan sporit de a obţine noi succese în îndeplinirea
Antrenat în întrecerea socialistă, co sarcinilor măreţe ce le revin din Direc
tivele Congresului al IlI-Iea al P.M.R.
lectivul de muncă de la depou conţi olectivele de muncă ale staţiilor Preşedintele Prezidiului Secretarul Prezidiului
nuă seria succeselor şi în acest an R. Simeria şi Simeria-triaj au por- EMIL CREŢU Marii Adunări Naţionale Marii Adunări Naţionale
In primele trei ziie ale anului 1961
s-au economisit deja 60 tone combus . încă din primele zile ale anului impiegat de mişcare ION GHEORGHE MAURER GHEORGHE STOICA
Bucureşti, 4 ianuarie 1961
tibil convenţional, realizîndu-se ast i la îndeplinirea angajamentelor de la I.R.I.C. Oera
fel o economie de 13.200 lei. In acelaşi ie pentru acest an. ©3©©©s î *sô ©©©@(sô©®©s ©©©©© zS<Si
timp, regularitatea a fost respectată în n zilele de 1 şi 2 ianuarie, cefe-
proporţie de 100 la sută. lucrîndu-se
fără deficienţe în circulaţia locomoti ii din Staţia Simeria-triaj, au ob-
velor. rt la Indicativul „regularitatea circu-
|ei“ o realizare de 100 la sută, iar PrcnovîticJ tehnica noua In anul care a trecut colecti doar pentru sporirea producţiei
vul laminorului de 800 mm. din de laminate, neglijînd calitatea
L o c o m o t i v e şi v a g o a n e sporirea tonajului pe tren — 103 C. S. Hunedoara, îndrumat de acesteia. Astfel, procentul de re
organizaţia de partid şi cu spri but în anul 1960 a fost depăşit
r e p a r a t e pe ste, plan sută. In cursivului 1960 turnă Procentul de rebut a fost re jinul comitetului sindicatului, cu 6 la sută faţă de cel admis.
toria de tţri a G. S. Hune dus în cursul anului 1960 cu 2 a obtinut rezultate frumoase in
Prin buna organizare a locurilor de doara şi-ahimbat mult as la sută sub cel admis, iar e- ceea ce priveşte realizarea pla iri anul curent colectivul de
Faţă de planul iniţial pe 1960, mun pectul. Per. transportul nisi conomia realizată la preţul de nului de producţie. luminători va trebui să dea o
citorii Atelierelor (3.F.R. Simeria au încă ei au hotărît să obţină rezultate pului pe Forma de formare cost în numai 11 luni se eva atenţie deosebită tuturor indici
au fost infuse o bandă de luează la peste 350.000 lei, de Cu aceste succese se poate lor de plan şi în mod deosebit
reparat în plus, pînă la sfîrşitul a- mai bune în realizarea economiilor, transport şi elevator. A fost păşind cu mult angajamentul mîndri întregul colectiv. Nu a- indicelui de calitate. Pentru a-
construit un>u cuptor pentru celaşi lucru se poate spune ceasta, cu ocazia dezbaterilor
-t- uscat miezuCu ajutorul că '-.eă ’ <¦?»„,rvrp calitatea produ- cifrelor de plan pentru anul în
ruia cnpacitiţ j]e uscare a curs, muncitorii au făcut pre-
t Fs-ursifaşiii an u lu i 1 9 6 0 ] sporit cu pe) io la sută. in + fao- "'meri valoroase. Pe baza a-
luna noiembi'a început con
Laboranta Maria ^ In primele zile ale anului 1 struirea unuiţfeni de trans ‘¦'-'i cabinetul tehnic al sec-
Szekely, lucrează 1961, comitetul sindical al sec- y portat nisipul* io^uj de mu: "lan de mă-
de multă vreme la că. Acest sis( terminat ’•ice în
uzina electrică din ( ţiei preparate de carne şi con- "] lele trecute, «compune
Gurabarza. Pasiu două benzi tra0rt0are si
nea cu care mun L serve din cadrul I.R.I.G. Deva, 1 siloz. Cu ajuij jujf nis
ceşte i-a adus mul
te satisfacţii, prin: (• s-a întrunit într-o şedinţă de lu- ţj ajunge pînă fa>şjna de
tre care şi aceea ^ cru. Gu acest prilej au fost con- -ţ mat.
de a fi fruntaşă în ^ firmaţi fruntaşii în producţie pe Ţ
producţie. Măriei [ anul 1960. Printre fruntaşi se j Punerea în fijune
Szekely, îi place (. numără Teodora Iovan, cu o de- j noi instalaţii ăpUt
mult şi literatura. l păşire a planului de producţie 2
cursul anului tri prr
In clişeu: tână de 120 la sută, Maria Boancă, ¦}
ra Maria Szekely, L cu 111 la sută, Elisabeta Ma- 1 tatea muncii să asc'
consultînd cărţile [_ griciuc cu 106 la sulă şi alţii. I
din biblioteca per o Sună pe alta, ialjjt
sonală. Lţ In exploatare un 3J
ducţiei să se îmbtţj-:
¦!FcV j- c o m p r e s o r tip ^
medie, pe întregul
„Tehnofrig"
nut o productivii;
!_ Odată cu începerea noului an j
cu 12 Ia sută rna
(. s-a dat în exploatare un corn- j
cea planificată. L
( presor tip „Tehnofrig“ cu o ca- 1
secţia şi-a îndeplin
pacitate de 20.000 I<- calorii. I
nual de producţie
f Prin montarea acestui compre- ..
iembrie, printre p
sor, legat în serie cu altul 4
din combinat.
(• vechi, se asigură o temperatură j
scăzută în frigoriferele pentru I
^ păstrarea cărnii. ^
L F. NEDELCIU ]
(. corespondent 1
faţă de învăţăreiln! (Qav L iştla tă ţ i
agrozootehnic Cină îl munceşti medie 3.000 kg. la colectiviştilor, în a- Almăşan ,
cu tragere de inimă hectar, iar de la sfe fara produselor agri realizat
Buna desfăşurare a toă- şi cu pricepere, pă- cla de zahăr au scos cole, şi clte 10 lei la 480 zile-!),
mintului agrozootehnic de să mîntul nu te lasă in mai mult de 3.000 kg. fiecare zi-muncă. au primit
constituie pentru organizito nevoie. Iţi dă rod de pe fiecare ha. Re plată a n,
de partid din unităţile sociste îmbelşugat chiar şi colta de cartofi, care Veniturile însem tată în
ale agriculturii existente pia atunci cind timpul a fost de asemenea nate în produse şi în colectivă,
za comunei Luncoiul de Joţa- nu-i prea favorabil. bună, le-a permis bani, care le-au re atît cît .
ionul Brad, pentru condunle Ia tă : astă-vară nici să-şi împartă clte 4 venit, au constituit gă, dar .
acestora şi pentru comitet e- pe la Sintuhalm n-a kg. la ziua - muncă, pentru colectivişti nu sosească.
xec.utiv al sfatului populato- mers prea bine vre după ce mai înainte numai o răsplată
munal o preocupare de seiă. mea, dar griul co livraseră cîteva va bine meritată ci şi Ca Ig-,
lectiviştilor de aici goane statului, în u.n, puternic îndemn ori Mi
Prin grija acestora au)st — însăminţat cum baza contractului în în munca lor de vi dese
organizate 4 cercuri de inţă- se cuvine şi întreţi cheiat. itor. să stai de vor gospo
mînt agrozootehnic la cărau nut ca după carte — bă bunăoară cu co din !
parte peste 140 ţărani mci- a crescut frumos, Munca unită şi lectivistul Petru Ig mii
tori. sîrguincioasă a adus na. El a totalizat în corni
înalt la pai şi greu colectiviştilor pe lin 1960 nu mai puţin şi T
Interesul cu care este put de 500 zile-muncă. ger
invăţămintul de către curaţi la spic, a dat în me gă mari cantităti de
este oglindiţi prin frecvenţale produse agricole şi Nu singur, bine ’ în le ;
peste'95 la silă care a existalu die peste 1.600 kg. nâs.
toate cele 4 lecţii ţinute pînan însemnate sume de ţeles. împreună cu
prezent, cit şi prin faptul că a- la hectar. Ba o tar bani. Numai din sec âărit
joritatea cursanţilor vin tot nevastâ-sa. Dar ce a care
deauna bine pregătiţi la şen- la de cîteva hectare torul zootehnic au facă
ţele de cerc, participînd aciuia dus acasă ? 5.000 kg. nică,
dezbaterea problemelor. a dat aproape 3.000 realizat vreo 71.000 ritoar
lei, iar de la grădina porumb, 1.750 leg.
Lectorii (iov. C. Gruia, Mei- kg. la ha. Acest lu Avei
roş R., Olivia Lazăr şi M. i- de legume şi zarza griu, 2 000 kg. car
mina) depun multă strădaie cru le-a pepmis co vaturi alţi 140.000 lei. tofi, 1.750 kg. sfeclă şedinţe
pentru a preda lecţiile pe îre- lectiviştilor nu nu
lesul cursanţilor, folosind la x- Şi dacă mai adău furajeră, 2.500 kg. colectiv
puneri material intuitiv ca pla- mai să-şi împartă furaje, 100 kg. zahăr, drească
şe, mulaje, dialilme etc. găm aici sumele ob
3,500 kg. griu la zl~ 10 litri de ţuică şi, „ ...la
ţ|. ţinute din cultura vezi 1“ pi
FLORIN BENiA ua-muncă, dar să şi în plus, 5.000 de lei. niturile m
plantelor de cimp, de tuie întotdci
corespondent vindă statului o bu Petru Igna şi nevas- puternic îndi
la transporturi etc. noi realizări
nă parte din sur (in felul acesta ve- tă-sa sînt liotărîţi ca
V.
plus. - nitul bănesc total pe şi în acest an să fie
Nici cu recolta ce
1960 se ridică la printre cei mai har
lorlalte culturi n-au
546.000 lei) vom în nici colectivişti din
stat râu membrii
ţelege lesne cum a Sintuhalm. Tot aşa
gospodăriei colective
fost posibil să se dea gîndesc şi Adam
din sintuhalm. Po
Munteanu, şi Traian
rumbul le-a dat în
