Page 13 - 1961-01

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VĂl
mulsudalismului
Anul XIII. Nr. 1878
,,S U C C E S U L F U R N A U Ş J . I W M fflC gfJ M ' M A T A J E 11
Furnalelepotfi a p u n iîe
ş citric ca n e n
Spre sfirşitul lunii noieixibrie
a anului trecut la C. S. Hune­
doara a avut loc o consfătuire in­
tre minerii din Teliuc şi Ghelar,
şi siderurgişti. Cu această oca­
zie, au fost discutate posibilită­
ţile de aprovizionare a. furnale­
lor in anul 1961 cu muiereu de
bună calitate şi in mod ritmic.
In urma consfătuirii, calitatea
minereului de la mina Teliuc s-a
îmbunătăţit simţitor. Au existat
zile cînd şistul vizibil a, ajuns
chiar sub 2 la sută. Ritmicita­
tea livrărilor insă n-a fost res­
pectată întocmai;
Primele zile din anul 1961 nu
sint °hici ele promiţătoare. In
planul de livrări s-a intrat abia
în ziua de 4 ianuarie. De data
aceasta, pe lingă oprirea funi-
cularului nou pentru înlocuirea
unei porţiuni de cablu, pe o du­
rată mai lungă decît s-a prevă­
zut, au intervenit şi cîteva opriri
a funicularului vechi şi nerea-
lizarea planului de producţie.
Neraalizarea planului de pro­
ducţie provine, printre altele, din
faptul că deblocarea orizontului
III de ankerită pentru a se a-
junge la pintenul de siderită nu
s-a executat din timp (conform
planului de măsuri tehnico-pr-
ganizatorice întocmit de condu­
cerea întreprinderii acest lucru
trebuia făcut încă din luna tre­
cută). Mai trebuie adăugat fap­
tul că in luna decembrie, la
sectorul II s-a exploatat inten­
siv, neglijindu-se rambleierile,
iar acum, golurile trebuie um­
plute în detrimentul extracţiei.
Starea de lucruri descrisă pî-
nă acum putea fi evitată intru-
cîtva dacă s-ar fi luat măsuri
din timp pentru preîntîmpina-
rea defecţiunilor la instalaţii,
deblocarea orizontului III de an­
kerită şi rambleierea la timp a
excavaţiilor la sectorul II.
Cu toate acestea, există posi­
bilităţi reale ca pe viitor fur­
nalele să fie aprovizionate rit­
mic cu minereu. In acest scop
insă, vor trebui depuse eforturi
atit din partea minerilor cît şi
a siderurgiştilor. Siderurgiştii
din Hunedoara trebuie doar să
preia in mod ritmic cantitatea
de măruntă prevăzută in con­
tract, pentru a nu provoca greu­
tăţi minerilor în livrarea mine­
reului bulgări. Minerilor le re­
vine sarcina să ia cele mai ur­
gente măsuri pentru lichidarea
cauzelor care au condus la na-
realizarea planului de livrări în
perioada de care ne-am ocupat.
Va trebui intensificată opera­
ţiunea de deblocare a pintenu-
După împărţirea veniturilor
Zilele trecute, membrii gos­
podăriei colective „Petofi Son­
dor" din Deva au împărţit
veniturile. Această bucurie, pe
deplin meritată, au cucerit-o
prin strădanii. Ar fi fost ei în
măsură, bunăoară, să-şi îm­
partă cîte 8,700 leg. porumb la
ziua-muncă dacă n-ar fi pus
tot sufletul în cultivarea ce­
lor 155 lia. de porumb, însă-
mînţat aşa cum se cuvine şi
prăşit de 3 ori, care le-a dat
aproape 3.000 kg. la hectar ?
Dar griul lor, le-ar fi dat in
anul ’60, cînd timpul n-a fost
prea prielnic, peste 1.760 kg.
la hectar dacă l-ar fi lăsat să
crească la voia întîmplării, da­
că nu l-ar fi însămînţat la
vreme, dacă nu l-ar fi grăpat
^ in primăvară, dacă nu l-ar fi
plivit de două ori ? Dar or­
zul ? Ar fi scos 2.000 kg. la ha. şi altele. In plus,
dacă l-ar fi lăsat în voia
soartei? Dar veniturile din
sectorul zootehnic, care întrec
70.000 lei ? Ar fi ăobîndit ei
fără luptă un venit bănesc
care trece de 836.000 lei, fapt
care le-a permis să dea la
ziua-muncă nu mai puţin de
10 lei ? N-ar fi dobîndit. Şi
nici n-ar fi putut să vîndă
statului 20.000 kg. griu, 25.000
kg. porumb, 30.000 kg. car­
Dum inică 8 ianuarie 1961 4 pagini 20 bani
Şedinţa Consiliului Central
al frontului Democraţiei Populare
Simbătă la amiază — la se­ măsuri privind organizarea adu­
diul său de la Palatul Republi­ nărilor oamenilor muncii unde
cii — a avut loc şedinţa Con­ se vor face propunerile de can­
siliului Central al Frontului De­ didaţi ai F.D.P. pentru alegerea
lui de siderită din orizontul III. mocraţiei Populare. de deputaţi în Marea Adunare
La sectorul II va trebui avut In şedinţă s-a examinat sta­ Naţională şi în Sfaturile Popu­
grijă ca lucrările de rambleiere lare. De asemenea au fost a-
să ţină pasul cu cele de excava- diul de pregătire a campaniei e- doptate măsuri în legătură cu
re. Este necesar apoi să se a- lectorale. desfăşurarea muncii politice de
jungă cît mai grabnic la asigu­ masă în campania electorală.
rarea transportului prin funicu- Consiliul Central al Frontului
larul nou. Democraţiei Populare a adoptat
In planul de măsuri pentru a- :S8 =
nul 1961, întocmit de conducerea
întreprinderii se prevede, printre C©8np©a®em|a C ® rafslei
altele, introducerea în carieră a electorale regionale
încă două excavatoare, mecani­
zarea încărcării şi transportu­ WaD. P»
lui in 3 abataje de la orizontul
180 şi deschiderea orizontului Ieri a avut loc constituirea Comisiei electorale regionale
IV în zona estică.
F.D.P. Din comisie fac parte tovarăşii Trandafir Tănase,
Toate acestea vor contribui la
o creştere considerabilă a pro­ membru în biroul executiv al Consiliului regional al sindica­
ductivităţii muncii. Şi pentru a-
ceasta, este bine. ca ele să fie telor, — preşedinte, Silaghi loan, instructor al Sfatului popu­
traduse în viaţă cît mai grabnic.
lar regional — vicepreşedinte, Pop Emil, inspector judecător la
Unul din factorii care contri­
buie la realizarea planului de tribunalul regional — secretar.
producţie este şi felul cum se în­ Ca membri ai Comisiei electorale regionale au fost aleşi
făptuiesc lucrările de deschideri tovarăşii Maria Creţu, vicepreşedinta Comitetului regional al
şi pregătiri. Anul trecut, ¦din a- femeilor, Aurel Stanciu, maistru oţelar la Combinatul siderurgic
cest punct de vedere, •I.>M. Te­ Hunedoara, Teodor Dida, şeful secţiei politice a Comisariatului
liuc nu s-a prezentat' tocmai ^bi- militar regional, Magdalena Lazăr, colectivistă la gospodăria
(Continuare în pag. 2-a) agricolă colectivă Deva; Mihai -Georgescu, secretar al Comite­
tului regional U.T.M., loan Ghiciudeanu, miner la Exploatarea
minieră Deva, Victor Mureşan, inspector ‘ la secţia de învăţă- Colectivistele 'Maria; Bîrcean şi Elena' Boldea din Martineşti, raionul Orăştie, frecven­
tează cles biblioteca comunală. In clişeu: Intr-o după-amiază de duminică, la bibliotecă.
mînt şi cultură al sfatului'popular regional şi Nicolae Foro,
vicepreşedintele U.R.G.C. \
_______ ;_______
Instalaţia V Ây w w w w w w w w v P E AM : /V W W W W N A /W
¦M B» de chinuire a QLo-ile. furnale hunedâeene
jB S S P *^
cocsului a intrat Zi şi noapte, excavatoarele 13 zile. In fine, pentru a sub- 30 ture pe minut. Aceasta va
!¦H T
în funcţiune muşcă nesăţioase pâmîntul şi linia şi mai mult amploarea permite lucrul cu presiune ri-
Tînăra Ludovica Haţegan de la fabrica „Ardeleana“ - Alba lulia dă lu­ zgura din vechea haldă.
cru de cea mai bună calitate. La secţia I-a furnale a C. S. Claxoanele basculantelor ţipă lucrărilor, vom arăta că în ăicată la gît, aăucînă pe acea-
Hunedoara, după terminarea [mereu, vrind parcă să spu­
probelor, a intrat în funcţiune nă : „Hei, tu din faţă, mină numai 30 de zile, fierarii beto- stă cale un spor de producti-
instalaţia de transport pe ban­ mai r e p e d e D e la peste 30
dă şi ciuruire a cocsului. Com­ de rnetri înălţime, cîţi numă­ nişti au montat peste 250 tone vitale de aproape 10 la sută.
plet mecanizată, instalaţia —- ră coşul de fum, constructorii
executată de către l.C.S. Hune­ încep să cuprindă în priviri armătură. Dar să-i lăsăm pe Aerul insuflat va avea o tem- >
doara, după un proiect româ­ panorama Hunedoarei. Dul­
nesc — le va fi de mare folos gherii cu cofrajele, fierarii be- constructori şi să privim pu- peratură mult mai ridicată şi ^
furnaliştilor. Astfel, vor dispa­ tonişti cu armăturile, inginerii
re defintiv corfele de la încărcare cu planurile, toţi şi toate poar­ ţin. în viitor. va fi îmbogăţii cu oxigen.
şi odată cu aceasta munca ma­ tă pecetea acelei febrilităţi
nuală de la această operaţie, specifice marilor şantiere. Cum vor arăta furnalele ? Pentru aceasta, cauperele, ca-
se va putea respecta întocmai
reţeta de încărcare, se va sepa­ Acesta este tabloul succint Bineînţeles, ca aspect gene- re vor fi complet automatiza-
ra măruntul din cocsul care in­ şi de moment al şantierului
tră în furnale. noilor furnale hunedorene. ral exterior ele nu se vor ăeo- te, vor fi construite pentru a
Spunem de moment, pentru că
De asemenea, cheltuielile pen­ ritmul deosebit de rapid al sebi de furnalul 5 decît prin lucra cu temperatură foarte
lucrărilor face ca tabloul să
tru transportul cocsului se re­ fie intr-o continuă metamor­ înălţime, volumul instalaţiilor ridicată la cupolă. Sistemul
duc aproximativ la jumătate,
foză. Din toamna anului tre­ şi prin faptul că în timpulde epurare a gazelor prin tu-
ceea ce reprezintă o economie cut, cînd s-a dat prima lovi­
tură de tîrnăcop, lucrările au funcţionării nu vor mai fi în- buri „Venturi" şi „Drosser“ va
lunară de 200.000 lei. avansat la un asemenea grad,
Pe lîngă uşurarea muncii fur­ la care constructorii furnale­ soţite de praful şi gazele ce da o puritate la gaze care în-
lor 6 şi 5 nici nu s-au aştep­
naliştilor, instalaţia de ciuruire tat. Cum cifrele sint cele mai mai învăluie (e drept, puţin) trece cu mult pe cea obţinu-
expresive, să le dăm cuvîntul.
a cocsului va permite colectivu­ restul furnalelor. tâ la furnalele 5 şi 6.
In această scurtă perioadă,
lui secţiei respective să sporeas­ volumul excavaţiilor se ridică Construite după proiecte ro- indicii de utilizare, măsura
la peste 300.000 m.c. Fund.a-
că considerabil indicii de uti­ ţia furnalului 7, care a „în­ mineşti, cele două furnale vor cea mai expresivă a nivelului
ghiţit“ 2.500 m.c. beton, a fost
lizare ai furnalelor. avea cîte 1.000 m. c. fiecare, ia care se desfăşoară produc-
terminată în timpul record de
Furnalul 5, cu înaltul lui grad ţtc, vor fi mult superiori celor
de mecanizare şi automatiza- actuali. Cifra de peste 1 tonă
re, va fi lăsat în urmă de noi- pe m.c. şi zi calendaristică, va
le furnale la care toate opera- situa ţara noastră în rîndul
ţiile vor fi complet mecani- ţărilor care obţin cei mai
zate şi automatizate. Aceasta íncap inăicî de utîUsare la
va fi dovada cea mai pregnan- furnale. La intrarea în func-
tă a faptului că trăim în plin ţiune a noilor furnale proăuc-
şesenal şi construim pe măsu- u a snnică de fontă a Hune-
ra măreţiei lui. ăoarei va spori cu aproape
Ambele furnale (notă bună 3.000' tone.
pentru proiectanţi) vor fi con- Furnalele ce rse ridică acum
struite după ultimele cuceriri sînt considerate vioara l-a în
ale tehnicii mondiale. Pentru marea orchestră a obiectivelor
tofi, sfecla de zahăr de pe 42 3.400 lei. S-a, bucurat deopo­ nici unuia dintre colectivişti ilustrare vom arăta că gîtul industriale ce se vor construi
nu-i pare rău că ţmunceşte în
ha. şi cîte altele. trivă şi loan 'Miron care îm­ gospodăria colectivă. Dimpo­ furnalelor va fi executat după ia Hunedoara în anii planului
trivă. Ei simt din plin bine­
Dar pe cit. le-au fost stră­ preună cu soţia au efectuat facerile muncii în comun şi o concepţie ultramodernă. El de 6 ani. Ele vor face să dis-
de aceea sînt fericiţi.
daniile de înverşunate, pe atit peste 300 zile-muncă şi Kai- va fi complet închis, iar acţio- pară bătrîna Batagă şi vor
iAr
de mari li-s bucuriile. Colec­ tar Silvestru care are tot a- Bucuriile adevărate nu vin narea clopotelor se va face „înfrumuseţa" peisajul hune-
niciodată de la sine. Şi pen­
tivistul Ferentz Antal şi soţia tîtea zile-muncă deşi în cursul tru că membrii gospodăriei
colective din Deva s-au con­
lui. de pildă, au făcut aproa­ anului a fost destul de ocu­ vins de adevărul de mai sus, pneumatic. Repartizarea per- ăorean, vor fi noi mărturii ale
ei au pus de pe acum o te­
pe 450 zile-muncă. Di au dus pat cu strîngerea materialu­ melie trainică viitoarelor lor fectă a materialelor; va fi a- vremilor ce le trăim,
bucurii. Au mărit considerabil sigurată de o pîlnie separată,
acasă peste 1.300 kg. griu, mai lui pentru casa ce vrea să şi-o suprafeţele cultivate cu grîu
de toamnă, suprafaţa cultiva­
mult de 4.000 kg. porumb, construiască curînd. tă cu orz este dublă faţă de care se va roti continuu cu L. MĂGUREANU
cea din anul trecut, iar ogo­
2.700 kg. cartofi, mari canti­ Veniturile mari obţinute an rul de toamnă l-au făcut pe
toată suprafaţa destinată cul­
tăţi de orz, floarea-soarelui, de an de colectiviştii din Deva au turilor de primăvară. Cît pri­
veşte sectorul zootehnic, a-
fin, lucernă, za . — —— . avut şi au un cesta va fi dezvoltat în ’61 mai
mult decît în toţi anii care au
hăr, vin, ţuică La G.A.C puternic răsunet trecut de la înfiinţarea gos­ Bilanţ rodnic
în rîndurile ţă- podăriei. Vor oamenii şi au
toate posibilităţile să urce cît
au mai primit „PETOFI SÁNDOR" ZZeZt mai sus spre bunăstare şi lu­ Mobilizaţi de către deputaţi, cetă­ sîn t: construirea a 14 şcoli, 9 cămi­
aproape 4.500 mină. şi mai vor ceva: să se ţenii din raionul şi oraşul Haţeg au ne culturale, 2 dispensare, 18 poduri
situeze cît mai curînd în frun­ obţinut realizări de seamă în anul şi podeţe, 6 extinderi reţele pentru e*
lei. Cum să i ceau sau nu fac tea gospodăriilor colective din 1SCO. Astfel în S.A.(D.-uri au fost con­ lfictrificare, împrejmuiri de şcoli şi că­
regiune. struite 9 grajduri ce adăpostesc 1050 mine culturale, îndiguiri, canalizări,
nu se bucure ? Cum să nu se parte din marea familie a co­ Noi le dorim din inimă suc­ capete -vite, s-au amenajat altele 8 şi reparaţii drumuri ete.
ces ! mai sînt în curs de construcţie încă
bucure colectivistul Szekely lectiviştilor. Văzînd că mem­ 8 grajduri pentru vite mari. Gele mai frumoase rezultate au fost
V. PÎŢAN obţinute de comitetele executive ale
Balint de rodul muncii lui şi brii gospodăriei ăobîndesc an Devizul construcţiilor amintite pre­ staturilor populare din comunele To-
vedea suma de 3.248.000 lei. Dato­ teşti, Berthciot, Lunca Gernii, Răchi-
al familiei ? Păi, ia gînăiţi-vă. de an cu cîte 1.000-2.000 kg. rită folosirii resurselor locale şi efec­ tova, Sarmizegetusa şi altele.
tuării muncii voluntare, acestea au
împreună cu nevastă-sa a rea­ de cereale şi cu cîte 8 sau 10 La muncile voluntare pentru înfăp­
lizat mai mult de 400 zile- costat numai 1.113.000 lei. Succese* re­ tuirea acestor construcţii au participat
muncă. A dus acasă, deci, tot măji de porumb mai mult de­ marcabile în domeniul construcţiilor au 90.984 cetăţeni, care au efectuat
cam atîta cît a primit ortacul cît scot ei, că au casele mai obţinut gospodăriile colective din Sar- 528.703 ore de muncă voluntară, ob-
său Ferentz. pline de belşug, rină pe rînd mizegetusa, grăguiş, Peşteana şi al­ ţinînd economii în valoare de 1.445.476
ţăranii muncitori individuali tele.
Ic/.
La fel s-au bucurat şi cei­ au înţeles că numai în gospo­ Experienţa acumulată de Tot prin muncă şi contribuţie volun­
lalţi colectivişti. S-a bucurat dăria colectivă îşi pot făuri comunistul Simton Grecu, tară, anul trecut, în raionul Haţeg s-au S1DONIA RUSAN
şi Pek Vilmuş. El a făcut anul un trai îmbelşugat. Aşa se strungar în secţia mecani­
că a C. S. Hunedoara, Tl mai executat încă 78 de lucrări cum corespondentă
acesta, singur, peste 340 zile- face că, de unde la înfiinţa­ ajută ca să-şi organizeze
astfel munca îneît lună de
muncă şi a primit drept răs­ rea ei, gospodăria nu cuprin­ lună să depăşească planul
cu 35-40 la sută.
plată aproape 4.000 kg. grîu dea decît 74 de familii, azi,
şi porumb, peste 2.000 kg. car­ numărul lor a ajuns la 580 şi
tofi, multe alte produse şi este în continuă creştere. Şi