Page 15 - 1961-01

Nr. 1878
JUieishi earn a d m
ţ i (olo-a
Despre microbi se vorbeşte cu teamă
pentru că, de obicei sînt socotiţi — şt
pe bună dreptate — agenţii bciilor.
lotuşi, există microbi utili omului, care
muncesc pentru ei 24 de ore pe zi şi
care au pretenţii toarte modeste: se
mulţumesc cu puţină căldură, între 37
şi 45 de grade — şi de un mediu des­
tul ds variat şi abundent, ca apă, să­
ruri minerale şi materii organice —
zaharuri, amidonuri, grăsimi, celuloză,
animale moarte etc. Şi mai trebuie să
adăugăm că aceste materiale nici mă­
car nu le consumă, ci le transformă
in folosul nostru.
Pentru a ne rîa seama de m'cimea
acestor fiinţe utile să ne imaginam
că dacă am aduna 40.000.000 de mi­
crobi ar intra intr-un sîmbure de pe­
pene.
Iată familia Sacharomicetelor: are
nevoie de oxigen ca să se dezvolte;
se găseşte în mustul strugurilor şi se
ocupă cu transformarea fiecărei mole­
cule de zahăr în două molecule de al­
cool şi două de gaz carbonic. Acest
gaz îl găsim comprimat în sticlele de
şampanie şi el stinge, uneori, lumină­
rile cînd intrăm într-o pivniţă în care
fermentează vinul.
Pentru a realiza transformarea mus-“
tuiui in vin, Saeharomicetele se mulţu­
mesc cu foarte puţin: 3% din caloriile
conţinute în must.
Alteori amidonul este prelucrat de
aceşti neobosiţi lucrători: aşa este ca­
zul berii, ai pastelor alimentare, al
plinii. In pîine, puţinul alcool produs
se evaporă în timpul coacerii, în timp
ce gazul carbonic formează bule în in­
teriorul pastei şi dă miezului plinii as­
pectul de burete.
Microbii lactici joacă de asemenea
un roi deosebit: ei transformă zahărul
din lapte în acid lactic.
Pentru a înţelege extraordinara pu­
tere de muncă a acestor microbi este
suficient să spunem că un singur ba­
cii lactic transformă într-o oră o câni
tifa ie de zahăr din lapte egală cu de
10.000 de ori greutatea lui. .Lactoba-
cilul Dulgaricus şi Streptococus ter-
mofilus transformă laptele în iaurtţ
iRctobăci ful protejează brînza împotri­
va putrefacţiei. Compoziţia chimică a
brînzei este foarte apropiată de aceea
a cărnii şi, deci, ar trebui să se strice
tot atît de repede ca aceasta, dar aci­
dul lactic produs de microbi împiedică
dezvoltarea microbilor putrefacţiei.
Fiecare microb are sarcina lui. Ast-
P E M E L E A G U R IL E R E G IU N I! H U N E D O A R A :
V./.)/ PLATFO RM A LUNGANI
Klgiunea de munte, ce se a- sculptura a peşterilor, chei- gropate cetăţile dacice de la
flă în partea de nord vest a lor, dolinelor, ponoarelor de la Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie
munţilor Sebeşului, între rîu- Ponorici, Baru Mare, de la Fe- etc., şi mai ales cele de la Gră-
rile Strei şi Grădişte, cunos- deri (Coasta Vacii şi Piatra diştea Muncelului în jurul că-
cută sub numele de Platforma Muntenilor), Cioclovina etc., rora au fost identificate şi
Luncani, este unul din cele
mai pitoreşti colţuri ale re­
giunii noastre.
Suprafaţa de 215 km. pătraţi
a platformei este bine indi­
vidualizată faţă de regiunea
înconjurătoare. Faţă de Valea
Streiului se află la o altitu­
dine între 500—700 m., iar de
inima munţilor Sebeşului -se
loăgă printr-o pantă abruptă.
Cu milioane de ani în urmă
ea a fost omă„srut.purrai.efaţsăâ. nt,rel„aptoiv- şului : C a p r a
netedă
durile“ de ia Urzici Tirsa, pre­
cum şl culmile late aflate a-
proape de aceeaşi înălţime (în
medie 950 m.). Aspectul actual
este dat de activitatea de dis­
trugere a apelor asupra supra­
feţei iniţiale Ieşite de sub mă­
rile ce acopereau şi această
regiune. In centrul platformei,
spre Seştinu. apele ce se a-
dună aici au creat o mică de­
presiune înconjurată de podu­
rile şi culmile exterioare şi ca­
re răspunde spre exterior prin
rîul Luncani ce iese din plat- precum şi de la marginea plat- vetre de aşezări rurale con­
formă la Boşorod.
Apartenenţa ei geologică de Cornetu, Crivadia etc.
munţii Sebeşului este remar- Platforma prezintă şi un platformei este presărat azi
cată prin structura de roci peisaj intens umanizat pentru cu gospodării risipite sau gru­
tari, cristaline, ce au dat că ea a fost locuită neîntre- pate în „erînguri“ (Alunul,
culmi rotunjite. Tot exteriorul rupt din timpuri vechi, exis- Seştinuetc.), careatunci cînd
pînă în sud de valea Streiului tind pe întinsul ei vetre de sînt mai multe şimai apro
este căptuşit ou calcare ciu-
ruite de peşteri, doline, ponoa-
re care înghit pe alocuri apele
pîraielor.
Merită să atragă atenţia tu­
ristului vizitarea acestui carst.
El va fi îneîntat de minunata Tot pe platformă au fost dez- sate pe „poduri“ (Tirsa), aşe­
fel, unul se ocupă de găurile de
sch.veizer — producînd destul gaz car­
bonic ; unii din membrii familiei peni­
cilinei lucrează la fabricarea penicili­
nei iar alţii, se ocupă cu realizarea
brînzei de Bucegi — numită roqueîort.
Un alt bacii — streptococus cremoris
— dă parfumul caracteristic brînzeturi-
lor şi mai ales untului.
Dar nu numai în alimentaţie îi în-
tîlnim. Iată-i în domeniul textilelor:
tulpina cînepii şi a inului este intro­
dusă în apă şi lăsată o vreme pentru
maceraţie. Şi fibrele se desfac apoi
uşor de pe tulpină. Ce s-a întîmplat ?
Pur şi simplu bacilus felsineus a dis­
trus cimentul care unea toate părţile
tuipinei, respectînd însă fibrele de ce­
luloză.
Şi credeţi că agricultura ar fi posi­
bilă fără prezenţa lor î Solul este popu­
lat cu numeroase varietăţi de microbi
Însărcinaţi să prepare substanţele nu­
tritive necesare plantelor. S-au numă­
rat 2.564.000 de microbi pe un centi­
metru cub de părrtînt luat de la supra­
faţa solului şi 23.000 la doi metri a-
dîncime; la 6 metri adîncime, practic
nu mai tntîlnlm microbi.
<Su ce se ocupă ei ? Atacă materiile
moarte şi eliberează azotul şi amo­
niacul pe care îl conţin. Apoi, Nitro-
somas şi Nitrosococcus adaugă oxigen
amoniacului şi-l transformă în acid ni­
tros, care la rîndul lui este convertit
de alte microbacterii în excelente îngră­ luată activitatea cardiacă şi pacientul
şăminte ce sînt folosite de plante. Alţi
microbi aduc pămîntului azotul din
aer. Şi dacă este necesar ca noi să
aducem îngrăşăminte suplimentare, este
pentru că nu ne putem mulţumi cu
randamentul scăzut al culturilor.
Dar cea mai mare bogăţie pe care
omul o datorează microbilor este pe­
trolul. Intr-adevăr, tot petrolul din lu­ Zelezny, Brod, au fost 'descoperite noi
me are următoarea origine: cantităţi
fantastice de animale moarte, mai ales
animale mici, cad în fiecare zi în fun­
dul mărilor; acolo microbii extrag o-
xigenul din cadavre şi Iasă carbonul;
se formează atunci un fel de noroi,
Care, puţin cîte puţin, şi în condiţii
particulare de temperatură, se trans­
formă în petrol. Toate locurile unde
găsim astăzi petrol au fost cîndva a-
coperite de mări.
Aşadar, alături de activităţile lor
nefaste, microbii participă la o muncă
uriaşă pusă în serviciul vieţii, în ser­
viciul omului.
O graţioasa
.Moucntţ.i.i.loi rt o aS_ree,bea­
sălbatică.
formei Baru Mare (Tecur.i), temporane cu cetăţile.
străvechi aşezări omeneşti.
jWârturje ale acestora sînt a-
şezârile paleolitice de la Cio-
clovina, Ohaba Ponor, Feder
etc-> S3U neolitice de la Tifla.
DRUMUL, SOCIALISMULUI,
ES ITS
De la un capăt la altul al lumii
>O * lor chiar şi în condiţii atmosferice mai
A fost readus la viaja degete. EI poate să pătrundă la o a-
dîncime de cîţiva centimetri în trun­
Un pacient tn vîrstă de 51 de ani chiul unui stejar. Dar există un ar­
a fost internat la un spital din Vse- bore care face să ricoşeze glontele ca
tin, în Moravia, în urina unor grave şi cum acesta ar fi de cauciuc. Este
leziuni în regiunea pectorală şi ab­ vorba despre „mesteacănul lui
dominală. Ca urmare a unei grave Schmidt", sau mesteacănul „de fier“.
hemoragii, pacientul a suferit moar­ Ei este de trei ori mai solid şi mai
tea clinică pe masa de operaţie. Doc­ diplu decît stejarul şi mai solid chiar
torul Zdanek Sramek care i-a des­ decît fonta şi fierul.
chis cavitatea pectorală, a aplicat pa­
cientului masaj cardiac, i-a adminis­ Acesf arbore rar creşte în sudul
trat oxigen şi i-a făcut transfuzie de Orientului îndepărtat, în Uniunea So­
sînge; după cîteva secunde, a fost re­ vietică, în Coreea de Nord şi în regiu­
nile limitrofe ale Chinei. El atinge
a fost readus la viaţă. înălţimea de 20 de metri şi diametrul
de 70 cm. $i trăieşte 300—350 de ani.
Peşteri şi ieeuri Trunchiul său este acoperit cu o
subterane scoarţă violacee, cîteodată aproape nea­
gră, presărată cu puncte albe. Frunzele
In partea centrală a Boemiei au fosi sale sînt ovale, fin dinţate.
descoperite două peşteri de aragonit,
cea mai mare dintre ele avînd o lun­ Lemnul mesteacănului „de fier“ este
gime de 100 de metri. Aragonitul este, foarte preţios. In multe cazuri el în­
după cum se ştie, un mineral format locuieşte cu succes metalul, in timpul
din carbonat de calciu care atunci războiului, el a fost folosit la fabri­
cînd cristalizează dă naştere la forme carea plăcilor pentru bîrcile cu mo­
variate de o deosebifâ frumuseţe. tor. Şederea îndelungată sub apă îl
face şi tnai dur, el seamănă atunci
In nordul Boemiei, în apropiere de cu lemnul de stejar afumat.
galerii şi lacuri subtérane. Au fost ex­ ¦ C & v & r !u m B ira o s
plorate pînă acum galerii nou desccv
pcrite, cu stalactite şi stalacmite, pe pe aeroport
o distanţă totală de 450 de metri.
Un mesteacăn Recent, aeroportul de la Ferihegy
„de fier “ (R.P. Ungară), a fost înzestrat cu o
nouă instalaţie de semnalizare, cu un
Un glonte de pistol poate străpunge aşa-numit „covor luminos“, care per­
o placă avînd o grosime de patru-cinci mite aterizarea şi decolarea avioane-
zări pe culmi, între rîuri, (A-
lunul, Cioclovina etc.), aşezări
pe versanţi (Piatra roşie), a-
poi aşezări la confluenţa de
rîuri (Gura Tisei, Seştinu) sau
sate de vale cum este Luncani.
Principalele resurse econo­
mice sînt creşterea vitelor,
cultura pomilor şi lemnăritul.
Viaţa locuitorilor de pe plat­
formă a fost deosebit de grea
şi mizeră. Pînă în 1944, popu­
laţia acestei regiuni era în
scădere, datorită mortalităţii
mari (mai ales infantile), re­
zultată din lipsa de asistenţă
medicală, cultură etc., apanaj
al regimului burghezo-moşie­
resc. Tot ca o moştenire a tre­
cutului a fost numărul mare
de analfabeţi. O statistică a-
rată în 1947 următorul procen­
taj de analfabeţi: la Federi
79 ia s u tă : în Ohaba Ponor
73 la sută. în Fizeş 75 la su­
tă ; in Luncani 7b la sută etc.
Ca urmare a măsurilor sa­
nitaro-igienice şi în general a
grijii faţă de om şi a creşte­
rii generale a nivelului de trai,
populaţia a crescut in ultimul
timp de la 3.000 locuitori, la
aproape 5.000, cu o densitate
de î 9 locuitori/km.p., ceea ce
e destul de mult pentru o re­
giune muntoasă. Analfabetis­
mul a fost stirpit, iar copiilor
locuitorilor de pe platformă le
sînt deschise spre lumina cul­
turii porţile şcolilor ce s-au
înfiinţat în fiecare sat sau
crîng, precum şi porţile şcoli­
lor medii şi profesionale de
ia Haţeg, Călan etc.
VULCU BUJOR
Aproape întreg cuprinsul
piate unele de altele formea­
Czăiocslaotvei,nad,e tip risipit (Tirsa,
Fizeş etc.)
Aşezările se deosebesc între
ele prin poziţia lor. Astfel, sînt
In apropiere
de M o isco v a ,
lingă, orăşelul
Domojdeclov, a
î n c e p u t con­
struirea unuia
dintre cele mai
mari aeropor­
turi din lume.
E vorba de ae­
roportul flotei
aviatice civile a
U.R.S.S. De aici
vor decola şi tot
aici vor ateriza
avioane ca „TU-
104“, „TU-114“
şi alte tipuri de
avioane.
IN CLIŞEU:
'Macheta npulul
aeroport.
puţin favorabile. Pilotul avionului poate
observa semnalele luminoase ale ae­
roportului de la o înălţime de 1.000—
2.000 metri. Aceste semnale îi indică
locul unde trebuie să reducă înălţimea
ia care se află avionul şi unde trebuie
să aterizeze. Lămpile de semnalizare
au o construcţie specială cu ajutorul
căreia lumina lor pătrunde prin ceaţă,
cel mai periculos duşman al piloţilor.
După aterizare, avionul este îndrumat,
tot cu ajutorul unor semnale luminoa­
se, spre locul de staţionare. Semna­
lele „covorului luminos“ sînt dirijate
de la un centru de comandă.
Pereche de
„Z Q lR S E -N O R r
Chicago încă de multă vreme resim­
te lipsa spaţiului de locuinţe. Mii de
familii locuiesc în mizerabile magher­
niţe şi în bordee construite din lăzi.
Constructorii se zbat de multă vreme
să găsească o ieşire din această situa­
ţie, încercînd diferite tipuri de blocuri. litate. Condiţiile atmosferice nu
In fotografie este înfăţişat proiectul
unei clădiri pentru locuinţe, alcătuită
din 2 turnuri a cîte 60 etaje fiecare.
Autorii proiectului afirmă că ele vor
fi cele mai înalte construcţii de lo­
cuinţe din lume, atingînd înălţimea de
170 in.
O soluţie ingenioasă
pentru restaurarea
unor picturi mura ie
In cursul lucrărilor de restaurare a
castelului Fertocd, denumit „Versailles-
ul ungar“, fresca de pe plafonul sălii
de onoare, operă a pictorului Grun-
demann, va irebui restaurată într-un
fel deosebit din cauză că acoperişul
fiind în mare parte deteriorat va tre­
bui să fie schimbat. Pentru a evita că­
derea gipsului de pe plafon, în cursul
lucrărilor, nişte pene vor fi plasate
pe suporturi care îl vor susţine. După
ce noul acoperiş va fi gata, gipsul
vechi al plafonului va ii lipit de noul
plafon printr-o armătură; metalică.
...In localitatea Hamam Mescutin din
Algeria Răsăriteană există o bucătă­
rie naturală ? Infr-un izvor fierbinte,
asemănător unui cazan uriaş de pialră,
apa fierbe tot timpul. E suficient să
laşi în cazan cu ajutorul unei frîn-
ghii o bucată de carne şi în cîteva
minute ea va fi nu numai fiartă, ci
şi sărată: apa izvorului conţine sare
dizolvată.
...In China cu mult timp înaintea
apariţiei ceasurilor europene, au existai
ceasuri de foc ? Eie semănau cu nişte
luminări cu despărţituri alcătuite din-
tr-un materia) deosebit, care asigurau
arderea uniformă. In plus, fitilului i
se adăugau amestecuri de diferite ier­
buri mirositoare pentru ca după fie­
UN BARAJ CONTRA,
BARAJULUI
Cu ajutorul tehnic, economic şi fi­
nanciar al Uniunii Sovietice, la fron­
tiera dintre Egipt şi Sudan, la Asuan,
a început construcţia unui baraj u-
riaş. Intre a treia şi prima cataractă
a Nilului se va crea un lac artificial
de 480 kilometri lungime, lat de 25
kilometri, iar apele Nilului se vor ri­
dica cu 62 metri peste nivelul actual.
Un oraş şi mai multe sate vor fi a-
coperite de a p e ; printre acestea se
numără o duzină de temple şi mai
multe monumente, unele vechi de peste
4.000 de ani. Dar unele din aceste mo­
numente, adevărate minuni ale lumii,
nu vor fi sacrificate. Pentru aceasta,
R.A.U- a făcut apel la solidaritatea
internaţională şi a început o mare o-
peraţie de salvare.
In special două ansambluri vor ne­
cesita lucrări titanice: este vorba de
templele de la Abou Simbel construite
aproximativ acum 3.200 de ani de
Ramses al II-lea, la 280 kilometri la
sud de Asuan şi de insula de la Phi-
lae, ale cărei monumente datează de
2.320 de ani.
Abou Simbel este format din două
temple, situate pe malul Nilului, la 200
metri unul de altul. Faţada lor, largă
de 38 de metri şi înaltă de 33, este
săpată direct în siîn că ; sanctuarul este
subteran şi este adînc de 63 de metri.
Intrarea este marcată de patru coloşi
care reprezintă statuia lui Ramses.
Fiecare din aceste statui, perfect exe­
cutate, au înălţimea unui bloc cu cinci
etaje; faţa fiecăreia dintre ele mă­
soară 4,17 m. de la o ureche la alta,
nasul aproape 1 metru, urechea 1,06
m. iar ocfîîul 0,84 m. Templul cel mic
este închinat soţiei lui Ramses, fru­
moasa Nefetari.
Şi, cu toate că pe vremea aceea nu
existau „istoriile romanţate" artiştii
N O I S O IU R Î D E Q R IU
Cunoscutul selecţionar sovie­
tic Pavel Lukianenko, laureat
al Premiului Lenin, care trăieş­
te şi lucrează la Krasnodar, a
consacrat obţinerii de noi soiuri
de griu 30 de ani de muncă.
Toate soiurile obţinute de el
se deosebesc printr-o mare pro­
ducţie la hectar şi se adaptează
bine la condiţiile de sol şi cli­
mă. Calculele efectuate arată
că colhozurile şi sovhozurile ca­
re cultivă soiurile de griu rea­
lizate de Lukianenko au obţinut
anul acesta în plus pînă la 40
milioane de puduri de griu.
Dintre noile soiuri obţinute
de Lukianenko face parte şi
griul de toamnă „Nearistat-1“
care a dat anul acesta în Kir­
ghizia cîte 80 chintale la hec­
tar. Prin răspîndirea noului soi
-!33-
Convertoplanu!
Este greu de imaginat un eli-
/t
copter cu o viteză de 700 km.
pe oră. Şi totuşi... Convertopla-
nul este un fel de elicopter
care, asemeni acestui vehicul
aerian, decolează vertical, pen­
tru a ţîşni apoi într-un rapid
zbor orizontal. Patru elice fixa­
te deasupra lui se rotesc la por­
nire ea şi la aterizare, acţiona­
te de o instalaţie hidraulică. Ele
ii comunică o perfectă stabi­
constituie un impediment. Dacă
avionul are nevoie de un teren
de aterizare lung, convertopla-
nul se mulţumeşte cu spaţii
foarte modeste. De aceea se şi
prevede o multiplă utilizare a
acestui „expres aerian“ pentru
nevoile silviculturii, agriculturii,
sănătăţii publice, ca şi ale
transportului de mărfuri şi co­
respondenţei.
Noua realizare a industriei
cehoslovace va fi un autobuz
zburător. Lung de 20 ni., el va
putea transporta cu uşurinţă
60 de călători.
care interval de o oră, luminările să
emane un anumit miros.
...încă în Roma antică existau ta­
xiuri ? Pe osiile şaretelor era aplicai
un dispozitiv de înregistrare alcătuit
dintr-un mic lighean de bronz în care
după fiecare mie de rotaţii a osiei,
cădea o pietricică. Plata se făcea după
numărul pietricelelor.
...Bancnotele au apărut pentru pri­
ma dată în China, acum 2 mii de
ani, imediat după ce a fost descope­
rită hîrtia ? In Europa, banii de hîr-
tie au intrat în circulaţie cu mult du­
pă aceea.
...In Australia sînt canguri care
trăiesc pe copaci şi niciodată nu co­
boară pe pămînt ?
/ pag. 3
ne-au lăsat, săpată în stîncă, povestea
căsătoriei Iui Ramses. Totul este poves­
tit în 41 de rînduri şi povestea a ră­
mas neterminată pentru că s-a sfîrşit...
piatra. Şi, spune povestitorul: ...de 20
de ani se luptau armatele egiptene în
Siria, ciad probabil plictisit de un
război aşa de lung, regele Hiţiţi lor a
cerut pace, triniijînd ca sol, la Ram­
ses pe fiica sa. Faraonul avea atunci
60 de ani şi, în clipa cînd a sosit fiica
regelui Hitit, cu toate că era iarnă,
soarele a ieşit pe cer să vadă această
frumoasă fată. Căsătoria ar fi lost atît
de plăcută zeilor incit, iarna aceea,
povesteşte artistul, a fost toarte blîndă
şi însorită.
Aceste temple, evident, nu pot fi
transportate. Atunci s-a adoptat o altă
soluţie : se va construi un baraj care
să împiedice apele Nilului să invadeze
monumentele, mărturii ale vechii civi­
lizaţii egiptene. Insula Philae era în­
chinată lui Isis şi Osiris. Cuprinde
templul Iui Isis — larg de 45 de me­
tri şi înalt de 18 m., un şir de colo­
nade, celebrul chioşc al lui Traian,
m ici' altare şi mormintul lui Osiris,
unde 865 de basine — unul în fiecare
zi — primeau laptele vărsat de preoţii
Insulei.
Această insulă nu va fi acoperită de
ap e; cu ajutorul digurilor se va crea
un lac artificial în mijlocul Nilului,
lac al cărui nivel va fi sub cel al flu­
viului.
In afara acestor două lucrări de ma­
re amploare, aproximativ 20 de mo­
numente vor fi transportate şi recons­
truite piatră cu piatră, conform mode­
lelor originale. Şi pentru că nici astfel
nu va putea fi totul salvat, toate ins­
cripţiile şi gravurile vor fi ridicate
graţie unei metode n o i: fotogrametria.
pe scară largă se vor realiza
în plus, faţă de recolta obişnui­
tă, 80—85 milioane puduri de
cereale.
In prezent, selecţionarul ter­
mină o muncă la care lucrează
de 8 ani in vederea obţinerii u-
nui soi de griu al cărui spic să
cîntărească nu un gram ca la
soiul „Nearistat-1“, ci două gra­
me. Noul soi va da o recoltă ga­
rantată de 80 chintale de boabe
Ia hectar şi chiar mai mult.
O intensă activitate de cerce-'
ţări în vederea obţinerii unor
soiuri productive de griu tare
şi dur se desfăşoară în prezent
şi in Ucraina. Astfel, selecţio­
nării Lev Delone şi Vasili Di-
dus, de la Institutul de cercetări
în domeniul fitotehniei, selecţiei
şi geneticii din Harkov, au rea­
lizat noul soi dc griu „Har-
kov-4“ care dă pînă la 48 chin­
tale la hectar, este rezistent la
bolile criptogamice, mai ales la
tăciune, spicele lui nu se scu­
tură, iar tulpina este rezistentă
la culcare.
-H UM O R -
Complimentul
savantului
Charles Barwin a fost Invi­
tat de un prieten să ia masa
împreună. Alături de Barwin
s-a întîmplat să stea la ma­
să o femeie de o frumuseţe
fermecătoare.
— 'Mister Barwin — a în­
trebat la un moment dat fe­
meia — dumneavoastră a-
firmaţi că omul a provenit
din maimuţă. Se referă a-
ceastă afirmaţie şi la persoa­
na mea ?
— Fără doar şi poate, ]a
răspuns Barwin. Bar dum­
neavoastră vă trageţi nu de
la o maimuţă obişnuită, ci
de la una tnctntătoare...
Wuip e a şi l e o a i c a
— Vulpea se lăuda o dată
către leoaică:
— Uite, ciţi pui am e u !
şi, tn fiecare an, nasc alţii-
Iar tu ? Tu ai doar unul...
— Unul, dar in schimb,
este leu, — a venit prompt
răspunsul.
discuţie .intre nepot
şi bunic
— Bunicule, cină ai deve­
nit tu bunic ?
— Cind ai apărut tu pe
lume.
— Bar dacă eu nu mă
năşteam, tu mai erai bunic?
— Besigur că nu.
— Şi... cu ce mă răsplă­
teşti pentru aceasta, buni­
cule ?
Cea mai scurtă zi din an
Un leneş a fost întrebat:
— Care este cea mat scur­
tă zi din an ?
—Buminica, a răspuns el
oftlnd.