Page 16 - 1961-01
P. 16
pag- 4 x D R U M U L SOCIALISMULUI Nr. 1878
8EHEVA.- V e r n i s a j u l e x p o z i ţ i e i
d e g ra v u ră ro m in e a s c ă
'GENEVA 7 (Agerpres). — La departamentului culturii oraşu
1Muzeul de Artă şi Istorie din lui Geneva, care a mulţumit
Geneva a avut loc vernisajul guvernului romln pentru orga
Expoziţiei de gravură romi nizarea expoziţiei care contri
nească. buie la dezvoltarea schimburi
Au fost de faţă reprezentanţi lor culturale intre cele două
Lucrările conferinţ*ei La Moscova a io si dat publicităţii Congresul anual ai autorităţilor federale şi mu ţări.
al Partidului nicipale, deputaţi, şefi ai misiu. Răspunzind, ministrul R. P.
de a Casablanca în problema Comunicaiul comun 7iilor diplomatice acreditaţi la
s®vlet®wfi Congresul Naţional Berna şi ai delegaţiilor perma Romtne in Elveţia, Grigore Gea-
algeriană Indian nente pe Ungă Biroul european mănu, a subliniat, printre alte
al O.N.U., oameni de artă şi le, că expoziţia constituie un
mesaj de prietenie şi pace din
cultură, ziarişti. partea poporului romln care îşi
Festivitatea a fost deschisă
OASABLANCA 7 (Agerpres). trupelor africane aflate sub co MOSCOVA 7 (Agerpres). — Părţile sînt de asemenea de de prof. Pierre Bouffard, şeful făureşte azi o viaţă nouă.
După, ce a examinat în şedin mandament francez în Algeria; TASS transm ite: La Moscova a părerea unanimă că în condiţiile
ţele sale situaţia din Algeria, aprobă înrolarea voluntarilor a- fost dat publicităţii comunicatul din ultimul timp in care în u- SARDARNAGAR 7 (Agerpres). — Un îndemn provocator al
fricani sau din alte regiuni în sovieto-indonezian cu privire la nele regiuni ale lumii pacea şi La 6 ianuarie a avut Ioo Ia Bhavna- Camerei de Comerţ a S.U.A.
conferinţa de la Oasablancia a rîndurile Armatei de eliberare vizita in U.R.S.S., intre 2 şi 6 independenţa sînt ameninţate, gar prima şedinţă deschisă a celui de
conducătorilor statelor africa naţională a Algeriei ;' cheamă ianuarie, a delegaţiei guverna este necesar să fie unite şi acti al 66-lea Congres anual al Partidului NEW YORK 7 (Agerpres). — „International Telephone and
ne a adoptat în această proble toate guvernele care nu au re mentale indoneziene conduse de vizate toate forţele progresiste Congresul Naţional Indian. Cu citeva zile înainte de anun Telegraph Company" exercita
mă o rezoluţie specială în care cunoscut încă guvernul provizo generalul Nasution. pentru asigurarea dezvoltării in ţarea de către preşedintele Ei- controlul asupra reţelei de tele
se spune printre a ltele: „Con riu al Republicii Algeria să facă dependenţei naţionale a tuturor Şedinţa a fost deschisă de Sanjeev senhower a ruperii relaţiilor di foane din Cuba, „American and
ferinţa declară că este hotărîtă aceasta ; declară că continuarea In comunicat se arată că gu popoarelor. Reddy preşedintele partidului. El a ex plomatice cu Cuba, Camera de Foreign Power Company“ — a-
să sprijine pe toate căile po războiului din Algeria ar pu vernul Uniunii Sovietice a ve pus activitatea partidului In decursul Comerţ a S.U.A., din care fac supra sistemului energetic al
porul algerian şi guvernul pro tea sili pe participanţii Ia con nit in întimpinarea cererilor de Delegaţia condusă de genera perioadei care a trecut de Ia congre parte cele mai mari societăţi a-
vizoriu al Republicii Algeria în ferinţă să-şl reconsidere rela legaţiei guvernamentale indone lul Nasution a vizitat unele o- sul precedent, şi a vorbit de aseme mericane, a îndemnat la luarea Cubei, iar „United Fruit Com
lupta lor pentru independenţa ţiile cu Franţa; se pronunţă ziene conduse de generalul Na biective militare, precum şi alte nea despre sarcinile care. stau în pre unor „măsuri hotărîte împotriva
Algeriei; solicită toate ţările împotriva împărţirii Algeriei şi sution în legătură cu „achiziţio zent în faţa ţării. guvernului cuban". pany“ stăpinea 270.000 de acri
care sprijină poporul algerian resping^ orice soluţii unilate narea de noi bunuri de care au obiective din Uniunea Sovietică.
în lupta iul de eliberare naţio rale ale acestei probleme pre nevoie imperioasă forţele arma Congresul a adoptat o rezoluţie cu Din relatările presei rezultă că de pămînt cuban. 1
nală să sporească ajutorul po- cum şl orice structură db stat te ale Republicii Indonezia“. MOSCOVA 7 (Agerpres). — privire Ia cel de-al treilea plan cin iniţiatorii acestei cereri provoca
litic, diplomatic şi mlaterial a- dictată Sau impusă“. Părţile au semnat un acord co TASS transmite-: La 6 ianuarie, cinal ai ţârii. toare sînt concernele america Legea cu privire la naţionali
cordat lu i; condamnă sprijinul respunzător. tîrziu noaptea a părăsit Mosco ne care au avut mari investiţii
acordat de N.A.T.O. Franţei în In a doua rezoluţie în pro va plecind spre patrie pe bordul Luînd cuvlntul în cadrul discuţiilor de capital în Cuba. zare, adoptată la începutul anu
războiul ei de cuceriri coloniale blema algeriană, „care respin După cum se spune In comu unui avion „Tu-104“ delegaţia pe marginea rezoluţiei, cu privire la
In Algeria“. ge şi condamnă referendumul“ nicat, delegaţia a fost trimisă in guvernamentală a Republicii In cel de-al treilea plan cincinal, primul Conform datelor Ministerului lui trecut in Cuba, a stîrnit iu-
ce urmează să aibă loc azi 8 ia Uniunea Sovietică „in conformi donezia condusă de generalul ministru al Indiei J. Nehru, a decla Comerţului al S.U.A., investi
„Conferinţa invită toate ţări tate cu măsurile pentru organi Nasution, ministrul Apărării Na rat că în condiţiile dezvoltării contem ţiile directe de capital particu ria acestor corporaţii. La înce
le să interzică Imediat folosi nuarie, se subliniază că acest zarea forţelor armate ale Repu ţionale şi şeful statului major al porane a ştiinţei poporului indian poa lar american din Cuba s-au ri
rea directă sau indirectă a te blicii Indonezia, în special în armatei indoneziene. te avea tot ceea ce îi este necesar. dicat la circa 1 miliard de do putul lunii decembrie, una din
ritoriilor lor pentru operiaţii referendum nu poate In nici o Pentru aceasta însă este nevoie de o lari, In afară de investiţiile de
împotriva poporului algerian; Pe aeroportul Vnukovo, mare capital ale cetăţenilor americani tre cele mai mari corporaţii pe
cere retragerea imediată a tuturor măsură să impună vreo obli care locuiesc în Cuba.
şalul Malinovski şi generalul trolifere — „Texaco", care deţi
gaţie poporului algerian. Printre marile corporaţii care
au avut investiţii de capital in nea în Cuba active in valoare de
Cuba figurează „Standard Oii
Company of New-Jersey", „In 55 milioane dolari, a anunţat că
ternational Telephone and Te^
legătură cu situaţia care s-a i- Nasution au rostit cuvîntări. muncă dîrză şi colectivă. Iegraph Company", „Texas Oii alocă 100.000 de dolari pentru
Company", „United Fruit Com
APELUL vit ca urmare a încordării cres- !0r\ pany“, etc. „ajutorarea refugiaţilor cubani"
cinde din ultima vreme în j'urul din Florida şi alte regiuni din
Partidului Comunist Francez problemei Irianului de Vest“. U riaşa grevă a m uncitorilor S.U.A. Acest lucru arată de un
A fost reafirmată unitatea de belgieni continuă de primesc fonduri grupurile re
vederi în problemele internaţio
PARIS 7 (Agerpres). — Par recent au fost trimise întăriri cidentele sîngeroase de Ia Lie- acţionare de emigranţi cubani
tidul Comunist Francez a adre pentru armata franceză din Al- ge au produs o profundă con
sat tuturor francezilor un apel geria( cu un efectiv de peste nale importante nu numai In BRUXELLES 7 (Agerpres). sternare în întreaga ţară“. pentru achiziţionarea de arme,
în care subliniază că din dis.- 800.000 oameni. A spune „Nu" ceea ce priveşte lupta împotriva Marea grevă a oamenilor mun
cursui rostit la 6 ianuarie la la referendumul din 8 ianuarie Din relatările corespondenţi pe care intenţionează să le fo
posturile de radio şi televiziune înseamnă în primul rînd a şe colonialismului şi imperialismu- cii din Belgia a intrat în cea lor agenţiilor de presă reiese că
de către preşedintele de Gaulle pronunţa împotriva continuării evenimentele sîngeroase de la losească pentru a răsturna gu
reiese că el refuză să ducă tra Liege au dat o lovitură serioa
tative cu guvernul provizoriu al războiului. Iui sub orice formă, ci şi in pro- • ^e-a 19-a z'• P °bţla ?1 jandar- să planurilor liderilor de dreap vernul revoluţionar cuban. Alte
Republicii Algeria în problema Generalul de Gaulle, se sub ta ai Partidului socialist şl ai
încetării focului şi garantării bleme internaţionale ca de- I ™ se dedau la atacuri tot sindicatelor care erau pe punc companii nu au făcut declaraţii
autodeterminării. Fără aceste liniază în apel, a spus pe bună tul de a ajunge Ia un compro
tratative, se spune în apel, va dreptate că „întreaga lume îşi mai sălbatice împotriva greviş- publice, dar faptele arată că ele
continua războiul, un război îndreaptă privirile spre Fran zarmarea generală şi totală sub tilor.
pustiitor şi sîngeros, aşa cum ţa", — dar acesta pentru că din un control internaţional eficient. acţionează tot atit de activ ca şi
partea Franţei se aşteaptă ca ea După cum s-a mai anunţat,
„Texaco".
să înceapă tratative de pace în Guvernul sovietic a sprijinit în timpul marii demonstraţii
cererea justă a poporului indo care a avut loc vineri după-a-
nezian privind reunirea Irianu miază la Liege s-a deschis tocul La început de an
lui de vest la Republica Indo asupra manifestanţilor. Potrivit
o arată printre altele, faptul că Algeria. nezia. datelor oficiale, numărul răniţi mis cu guvernul în vederea în E conom ia en g le z ă —
lor se ridică la [40 dintre care 7 cetării grevei.
P©p©s»ial laoţian sprijină guvernul în stare foarte gravă au fost In Se anunţă dé asemenea că în tr-o Jfuafie critică
său legal in lupta împotriva ternaţi în spital. Coresponden poliţia a operat alté 28 de a-
tul agenţiei France Presse re restări la Liege şi că se au în LONDRA 7 (Agerpres). — Sub ti Ziarul scrie Gă în Ariglîă domneşte o
lata sîmbătă dimineaţa că „in- vedere noi măsuri represive. tlul „Anglia este îngrijorată şl ră- puternică îngrijorare faţă de creşterea
vertiginoasă a stocurilor de mărturi
mîne în gardă“, ziarul vest-german
=•«= „Deutsche Zeitung" publică sub sem* nevîndute „din cauza scăderii puterii
Hammarskjoeld intlmpinat cu ostilitate nătura corespondentului său din Lon de cumpărare pe piaţa internă“.
dra un articol cu privire la situaţia
-„La începutul anului acesta, con-'
HANOI 7 (Agerpres)'. După liştii americani. Ei îşi folosesc ceea ce priveşte clica Fumi No în Uniunea Sud-Africană critică a economiei engleze, „Previzi
cum s-a anunţat la 4 ianuarie „ajutorul“ pentru întărirea ar savan-Boun Oum, care urmează unile şi speranţele cu care Anglia » ehide corespondentul, nu se pot for
Quinim Folsena, reprezentant al matei şi nu pentru îmbunătăţi Statele Unite, ea nu doreşte
guvernului legal al Laosului, şi rea vieţii poporului. Ei folosesc neutralitate, ci vrea război. Tre PRETORIA 7 (Agerpres). — ţiei Associated Press, după ce intrat în anul 1960 s-au spulberat în- mula nici un fel de speranţe optimiste.
prinţul Suianuvong, preşedintele acest „ajutor“ pentru mituirea buie s-o nimicim. La 6 ianuarie, atunci cînd a- Hammarskjoeld a coborît din a- tr-o asemenea măsură încît în cele din
G. G. al Partidului Neo Lao anumitor laoţieni în vederea vionul său a aterizat pe aero vion, demonstranţii au început urmă au fost date uitării“. In 1961 se întrevede un nou regres al
Haksat, au vizitat oraşul Xieng transformării lor în acoliţi de-ai In momentul de faţă oraşul dromul din Pretoria, capitala să scandeze lozinci cu cererea
lor. Sînt'em ferm hotăriţi să îm Luang Prabang este incercuit de Uniunii Sud - Africane, Dag de a se lichida „dominaţia al Gitînd date furnizate de Institutul producţiei şi mai ales o scădere a ve;
Kuang. piedicăm transformarea ţării trupele noastre. Duşmanul este Hammarskjoeld, secretarul ge bilor“ asupra populaţiei băşti din Londra pentru cercetarea conjunc-
Acest oraş a fost eliberat la 1 noastre intr-o bază militară. Ia în plină derută deoarece poporul neral al O.N.U., a fost întîm- naşe a Uniunii Sud-Africane, turii economice, corespondentul relevă nitului populaţiei«.
tă de ce luptăm neobosit". nu-1 sprijină. Prin eforturi co pinat de o mulţime de demon unde guvernul rasist al lui Ver- că deficitul balanţei de plăţi pe pri
ianuarie de sub dominaţia clicii mune trebuie să zdrobim pe re stranţi. Africanii care au luat woerd promovează o politică mele nouă luni ale anului 1960 n C riz ă în
rebele Fumi Nosavan-Boun La miting a luat cuvlntul de beli. Rebelii au format un gu parte la demonstraţie purtau pa sălbatică de discriminare rasia fost de 65 milioane de lire sterline,
Oum. După cum transmite A- asemenea căpitanul Kong Le, vern pe care nu l-au recunoscut nouri cu inscripţiile; „Vă sa lă. Hammarskjoeld a trecut re iar pe întregul an 1960 deficitul este agriculfurs italiană
genţia Vietnameză de Informa conducătorul Comitetului Revo' decit Statele Unite. In momentul lutăm în statul nostru poliţist", pede prin faţa demonstranţilor evaluat între 100 şi 200 milioane de lire.
ţii, reierindu-se la postul da rai luţionar. „Noi am înfăptuit lo de faţă ei au silit pe rege să se care agitau panouri şi pancarte ROMA 7 (Agerpres). — TASS
dio „Vocea Laosului“, pe aero înapoieze la Vientiane şi folo „Nu uitaţi Sharpeville“. şi s-a adăpostit la hotel. „Un alt fapt care a spulberat spe transm ite: Luînd cuvîntul la
port ei au fost primiţi cu căldu- vitura de stat şi am format gu sesc forţele armate pentru a e- Hammarskjoeld a sosit în ranţele premature, scrie corespondentul, postul de televiziune din Roma,
xercita presiuni asupra Adună Hammarskjoeld se află în l-a constituit stagnarea producţiei in- A. Gaetani, preşedintele. Confe
ră de populaţia locală şi de ar- vernul condus de prinţul Suvan rii Naţionale. Acţiunile lor sînt Uniunea Sud-Africană Ia reco dustrlale". deraţiei naţionale a muncitori
ilegale. Acestea nu sînt acţiuni mandarea Consiliului de Secu Uniunea Sud-Africană ca ,in- lor agricoli, a declarat că criza
mată, inclusiv de căpitanul Kong na Fumma in scopul promovării ale unor reprezentanţi ai popo ritate. Iniţial se prevăzuse ca vitat“ al guvernului. din agricultură a devenit una
rului. Adevăratul reprezentant al el să sosească Ia Johannesburg, din cele mai acute probleme ale
Le şi de tovarăşii lui de luptă, unei politici de pace şi neutrali- dar apoi s-a aliat că avionul lui situaţiei interne din Italia.
poporului este guvernul iubitor Hammarskjoeld a aterizat Ia
precum şi de batalionul 2 para- ta te ; a declarat el. Ţara noastră Pretoria pentru „evitarea de După cum se ştie, în Italia,
de pace şi neutru. Să colabo monstraţiilor". Acest lucru nu veniturile obţinute din agricul
şutişti care sub comanda lui este mică şi ea nu doreşte să se i-a reuşit însă nici la Pretoria. =OC; tură s-au redus anul acesta cu
răm cu acest guvern. Trebuie să 100 miliarde lire în comparaţie
Kong Le ă săvîrşit lovitura de războiască cu vreo altă ţară. l i După cum transmite cores cu anul precedent, care fusese
stabilim relaţii bune cu ţările pondentul din Pretoria al agen caracterizat şi el ca „nefavora
stat de la 9 august 1960. nica ei dorinţă este de a trăi în vecine". bil". V,.V
Aflînd despre sosirea la Xieng pace cu toţii. Politica de pace Scurte ştiri ®Scurte ştiri
Kuang a lui Folsena şi Sufanu- şi neutralitate a guvernului le-
vong, sute de locuitori ai oraşu- gal se bucură de^ sprijinul popo-
lui şi ai satelor învecinate s-au rului şi partidului Neo Lao Hak* NOVOSIBIRSK 7 (Agerpres). TASS ianuarie, ministrul ad-lnterlm <1 Aia-
transmite: La filiala din Siberia a cerilor Externe al Indoneziei, Leimena,
adunat în faţa reşedinţei lor. sat. Sa ne unim eforturile. In Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. au a adresat guvernului francez o tele
Luînd cuvîntul la acest m i - ---------- ------------------ ==
ting, Folsena a spus în numele fost descifrate cu ajutorul unei ma gramă de protest în legătură eu exe >—00®—
cutarea la 8 decembrie anul trecut la
guvernului condus de prinţul şini electronice de calcul manuscri Paris a patriotului algerian Bouquet- Deschiderea Adunării
sele din Dresda şi Madrid ale indie ta şi a patriotului marocan Abdel Ka-
Orientarea aven tu roasă a politicii americaneSuvanna Fumma : der. Leimena avertizează guvernul constituante b Turciei
francez împotriva noilor condamrilri
„De ce trebuie să luptăm ? De în Laos stîrneşte nelinişte nilor Maya, care nu au putut fi des la moarte şi împotriva executării a ANKARA 7 (Agerpres). —
oarece vrem pace, neutralitate şi cifrate de ştiinţa mondială timp de 150 de algerieni şi a celorlalţi patrioţi TASS transm ite: La 6 ianuarie
din Africa de nord care în prezent se în noua clădire a Medjlîsului din
independenţă. BERNA’ 7 (Agerpres). — Zia sprijinul energic şi permanent ralilor americani în Laos şi în 100 de ani. Au fost pregătite pentru află în închisorile din Franţa şi Al Ankara, a avut loc deschiderea
Dar o serie de rebeli de tea rul „Die Tat“, organ al marii al S.U.A. jurul acestei ţări, nu poate evita publicare oirca 40 de fragmente din geria. Adunării constituante a Turciei
aceste manuscrise. Ele reprezintă în căreia ii revine sarcina de a pre
pa lui Fumi Nosavan şi Boun burghezii elveţiene, nu şi-a as-- Prin ştirile despre o pretinsă , bănuiala că anumite cercuri ale cea mai mare parte texte calendaris LONDRA 7 (Agerpres). — La 6 ia găti noua constituţie a republi
Oum ajută Statele Unite să se cuns niciodată simpatiile proa- invazie Boun Oum furnizează armatei S.U.A. au atras Wa- tice, precum şi descrieri ale unor ri nuarie 300 de mineri de la S t Helens cii şi legea electorală.
amestece în treburile noastre in mericane. Cu atit mai semnifica ' pretextul de care are nevoie Wa- shingtonul într-o activitate „de tualuri religioase, indicaţii în legă (Lanarkshire) au declarat grevă în
terne. Noi insă nu vrem să mu tive sint următoarele citate din- shingtonul pentru ca, sub apa- ultimă oră“ in Laos pentru ca tură cu ,vînătoarea, stupăritul, agricul semn de solidaritate cu tovarăşii lor Adunarea constituantă se com
rim. Vrem securitate pentru a tr-un articol al său cu privire la renţele legalităţii, să poată spri- Kennedy să fie pus în faţa unor tura, construcţia de temple etc. care încetaseră anterior lucrul cerînd pune din două cam ere: GomP
ne cultiva ogoarele. Dar rebe situaţia din Laos şi politica jini masiv pe protejaţii săi cu „acţiuni tari“, care să-i facă di- majorarea salariilor. tetul unităţii naţionale alcătuit
lii nu vor aceasta. Aşadar, dacă tancuri şi avioane necesare răz- ficilă orice politică rezonabilă KUALA LUMPUR 7 (Agerpres). — din 23 de ofiţeri şi Camera re
vrem pace şi securitate, sîntem S.U.A. in această ţa r ă : In cadrul unei ceremonii solemne care LONDRA 7 (Agerpres). — Gei prezentanţilor care numără 273
datori să sprijinim cu toate for „Guvernul stăpinului feudal boiului lor civil... faţă de Laos în spiritul hotărî- a avut loc la 4 ianuarie la Kuala 10.000 de ingineri, tehnicieni, munci de membri.
ţele noastre guvernul păcii şi l.umpur, Syed Putra, rajah al statu tori de Ia două mari societăţi engleze
Boun Oum din Laosul de sud— Neliniştea stîrnifă de orienta- rilor de la Geneva din 1954... lui Periis, a devenit cel de-al treilea de transporturi aeriene — „British Majoritatea covîrşitoare a
neutralităţii"; ajuns la putere printr-o rebeliu rea aventuroasă a politicii ame- Factorul decisiv constă în îap- rege ales al Maiayei. European Airways Corporation“ şi mandatelor în Camera reprezen
ne sprijinită făţiş de către S.U.A. ricane în Laos ia proporţii, în tul că Uniunea Sovietică şi Viet- „British Overseas Airways Soropora- tanţilor (peste 225) aparţine
Apoi a luat cuvîntul prinţul cu arme şi avioane — stîrneşte special la Londra. In general, e- narnul de nord cer cu hotărire GOLOMBO 7 (Agerpres). — După tion“ — care au declarat grevă în membrilor şi adepţilor Partidu
Suianuvong; El a declarat că nelinişte in lume afirmînd că xistă impresia că guvernul Ei- traducerea in viaţă^ a hotărîrilor cum transmite corespondentul agen semn de protest împotriva tergiversă lui Popular Republican al cărui
este foarte fericit să se intîlneas- mai multe batalioane nord-viet- senbower, care in cîteva zile va de la Geneva cu privire la Laos, ţiei Associated Press în urma unei rii examinării revendicărilor tor cu preşedinte este Ismet Inonu.
că la Xieng Kuang cu locuitori nameze ar fi invadat L'aosul. dispare pentru totdeauna, nu se în timp ce Statele Unite nu au dispoziţii oficiale a guvernului eeylo- privire Ia majorarea salariilor, au ob
şi armată şi că îl bucură uni Trebuie să constatăm că nu e- dă în lături ca în ultimele zile consimţit niciodată să adere la nez dată publicităţii la 6 ianuarie, ?3- ţinut victoria. După adoptarea constituţiei şi
tatea st’rînsă între ei in lupta xistă nici un fel de dovezi în ale existenţei sale, să lase moş- aceste hotărîri. S.U.A. preconi- vernul Geyionului a interzis retrans a legii electorale urmează să ai
împotriva celor ce vor să tran sprijinul acestor afirmaţii. In tenire guvernului Kennedy un zează chiar scindarea ţării dacă miterea de către posturile de radio din In seara zilei de 6 îariuaria 5-a a- bă loc alegeri pentru noul Medj-
sforme pe laoţieni în robi ai u- fapt împlinit intr-un punct im- vor reuşi prin aceasta să men- Geylon a emisiunilor societăţii brita nunţai ois administraţii a tonsimţii lis nu mai tîrziu de octombrie
nor state străine. „Există_ st/ăini schimb, scopul acestor afirmaţii p"ortant al globului pentru ca ţină sub influenţa lor cel puţin nice de radiodifuziune B.B.6. destina- să le majorezi »alariile !961.
care ne instigă să ne ucidem u-
este clar; prinţul feudal Boun viitorul guvern să plătească apoi jumătate din această ţară. A-
nii pe alţii pentru ca ei să se Oum şi generalul său Fumi No oalele sparte. Oricine a urmărit ceastă poziţie este in mod evi- te indiei, Maiayei, Birmamei şi altor
poată îmbogăţi, a spus el. De l savan nu au nici un fel de şan- în cursul ultimelor săptămîni şi dent in contradicţie cu interesele .* ţări din Asia de sud-est^
fapt, aceşti străini sint imperia- * se să se menţină la putere fără___l_u_n_i __a_c_ti_v_it_a_t_e_a__in_t_e_n_s_ă__a__g_e_n_e_-___s_t_a_tu_l_u_i__ş_i __p_o_p_o_ru_l_u_i__la_o_ţ_i_a_n_“_. | DJAKARTA 7 (Agerpres). - ta 6
— ----- --------- -------Redacţia ^!""administraţia ziarului: ştr. 6 Martie nr. 9. Telefon: m 169j 75. Taxa plStita jţg numerar, conform agrobărU Direcţiunii «eneraţg P.T.TJi ar. 263.8® dig 6 noiembrig L949a es_ !Tlgaralf ig^grinder« ggjigralic« e i Mai“ » U ev*