Page 17 - 1961-01
P. 17
X. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VAI loi gospodării agricole colective Veşti de ta fabrica
malsaaslismlut Nenumărate sînt exemplele scris, in afara animalelor, unel n Ardeleana“-
care oglindesc viaţa îmbelşuga telor agricole şi atelajelor, pes
Anul XIII. Nr. 1879 Marţi 10 ianuarie 1961 4 pagini 20 bani tă pe care o trăiesc astăzi ţă te 360 ha. teren. Colectiviştii din Alba lulia
ranii muncitori din regiunea Galtiu nu sînt insă singuri ca
Alegerile®u n evenim en noastră care muncesc in gos re în primele zile din acest an însemnate realizări
de amare în se m n ă ta te podăriile agricole colective. Cu au hotărit să treacă la munca pe 1960
politică, toate că anul trecut vremea in gospodăria colectivă. Tot du
n-a iost îndeajuns de prielnică, minică s-au inaugurat gospodă Colectivul de muncă al Fabricii de
majoritatea colectiviştilor, apli- rii agricole colective în oraşul încălţăminte „Ardeleana“ din Alba lu
cînd regulile agrotehnice înain Brad, în satele Sălişte din co lia, antrenat în întrecerea socialistă, a
tate in lucrarea pământului, au muna Băiţa, iar vineri 6 ianua obţinut în cursul anului 1960 impor
obţinut rezultate mult superioa rie în satul Uleş din raionul I- tante succese în producţie. planul va
re celor realizate în sectorul in lia. Cele 473 familii din Brad loric a fost realizat în proporţie de
dividual, reuşind astfel să îm au înscris în gospodăria colecti 101,96 la sută, planul fizic în propor
partă la ziua-muncă important'1 vă 880 ha. teren, cele din Să ţie de 100,96 la sută, iar planul de li
cantităţi de produse şi bani. lişte 374 ha. iar cele din Uleş vrări în proporţie de 100,11 la sută. In
145 ha. acelaşi timp productivitatea muncii a
La G.A.C. din Pricaz, de pil crescut cu 1,5 Ia sută, faţă de anga
dă, colectiviştilor le-au revenit In felul acesta numărul fami jament.
pentru fiecare zi-muncă 2 kg. liilor cuprinse în gospodăriile
grîu, 8 kg. porumb, 3 kg. car Rezultate frumoase s-au obţinut şi în
tofi, ulei, brînză, zahăr, alte pro colective din regiunea noastră a lupta pentru reducerea preţului de
duse şi cite 10 le i; la G.A.C. cost, angajamentul fiind depăşit cu
mai crescut cu încă cîteva sute. 125.000 lei. La obţinerea acestui suc
Peste două luni, la 5 martie citoare, ţărănimea, intelectuali din Mihalţ, cîte 3,200 kg. grîu, ces cea mai mare contribuţie a adus-o
3961, milioanele ele oameni ai tatea dau viaţă măreţului pro 17 kg. porumb, 0,500 kg. ovăz, Emisiuni locale secţia croi. Spre exemplu, muncitoxii
muncii de la oraşe şi sate vor gram de desăvîrşire a construc 2,400 kg. cartofi, diferite alte cît mai atractive Ana Moidovan, Paraschiva Schiau, E-
alege pe noii deputaţi în Ma ţiei socialiste trasat de partid. produse agricole şi cîte 5,40 lei. lena Lazăr şi Marin Anghelescu de
rea Adunare Naţională şi în Intre'aga pregătire a alegerilor Pentru cele 500 zile-muncă efec Programele staţiei de radio- la secţia croi, au realizat o economie
sfaturile populare. Alegerile decurge sub semnul luptei pen tuate in gospodărie, bunăoară, ficare din Ilia, de fiecare dată de 100.135 dmp. piele din care se pot
vor constitui un eveniment de tru îndeplinirea la cel mai înalt familia colectivistului Petru Ig- sînt tot mai interesante, mai a-
mare însemnătate politică, în nivel a sarcinilor pe care Con na din Sintuhalm a primit 5.000 confecţiona circa 4.250 perechi ghete
pentru femei.
care îşi găseşte ilustrarea ma gresul al IlI-lea al P.M.R. le kg. porumb, 1.750 kg. grîu, 2.000 tractive. Aceasta se datoreşte Pe lingă modelele de încălţăminte
rea cucerire o poporului nos trasează muncitorilor, tehnicie kg. cart'oii, o serie de alte pro pe de o parte faptului că un nu care se execută în serie, în 1960 s-au
tru — exercitarea întregii pu nilor şi inginerilor, ţăranilor, duse şi 5.000 lei. Cu rezultate măr tot mai mare de corespon introdus în profilul de producţie al
teri de stat de către cei ce inginerilor agronomi, muncito remarcabile se mândresc şi co denţi voluntari colaborează la fabricii 6 modele noi de pantofi pen
muncesc, adevăraţii stăpîni ai rilor din G.A.S. şi S.M.T., inte lectiviştii din Clinic, Ungurei, emisiunile staţiei, iar pe de altă tru femei, două modele ghete pentru
ţării. lectualilor de toate categoriile, Ilia, Baia de Criş şi alţii. Toate parte, în faţa microfoanelor pre copii şi un model ghete pentru femei.
Poporul nostru se pregăteşte întregului popor. Campania e- acestea au constituit pentru ţă zintă programe tot mai des ar IOAN O PR EA N I
de alegeri însufleţit de marile lectorailă trebuie strî-ns împle ranii muncitori cu gospodării in tiştii amatori. Pînă în prezent brigadier în secţia ştanţă
realizări obţinute sub conduce tită cu lupta pentru realizarea Bobinatorul Ioan Gabor de la Atelierele centrale Crişcior dividuale fapte semnificative ca au colaborat la emisiunile sta Planul pe 1961
rea partidului, de măreţele planului de stat pe 1961, a sar şi-a depăşit în iiecare lună a anului trecut cu 20—25 la sută re i-a îndemnat să păşească cu ţiei solistele vocale Romica Cio-
perspective de înflorire a pa cinilor cantitative şi calitative normele de lucru. El este hotărit ca in acest an să obţină rea încredere în marea familie a co sa şi Felicia Toma, da-la cămi v a fi d e p ă ş ii
triei deSchise de Congresul al în producţie, pentru pregătirea lizări şi mai frumoase. lectiviştilor. nul cultural din Săcămaş, echi
riT-lea al P.M.R temeinică a lucrărilor agricole pa de teatru a căminului cultu Problemele ridicate de desfăşurarea
de primăvară, pentru continua Alegerea comisiilor folosirea Duminică, în satul Galtiu din ral din Ilia etc. ritmică a procesului de producţie în
Tn ţara noastră a învins so îmbunătăţire a muncii în toate electorale raionul Alba a fost sărbătoare. 1961 sînt în centrul activităţii organi
cialismul. In anii ce s-au scurs verigile aparatului de stat. Urmînd exemplul vecinilor lor In emisiunile viitoare, în faţa zaţiei noastre de partid. Astfel, s-au
de la ultimele alegeri, pe harta din satul Mihalţ, 136 de familii microfonului se vor prezenta stabilit o serie de măsuri care, apli
patriei au apărut noi uzine şi Alegerile vor constitui o stră din Galtiu au inaugurat o gos şi alte formaţii ale căminelor cate în practică, vor asigura îndepli
fabrici, dezvoltarea în ritm ra lucită manifestare a unităţii podărie colectivă în care au în- culturale din împrejurimi, pre nirea planului fizic şi valoric, precum
pid a industriei socialiste a fă politico-morale a poporului in cum şi brigăzile artistice de a- şi producerea peste planul anual a pes
cut să realizăm azi în numai jurul încercatei sale călăuze — izotopilor gitaţie, corul şi formaţia de ins te 5.000 perechi încălţăminte. La preţul
11 săptămîni întreaga produc Partidul Muncitoresc Romîn, a trumentişti din Ilia. de cost se va realiza o economie su
ţie industrială din 1938. Pro Comitetului său Central în frun
gresele realizate în întărirea şi SILV IU CERCEA
te cu tovarăşul Gh. Gheorghiu- corespondent
lărgirea sectorului socialist al Dej. Alegerile de deputaţi pen de circumscripţii radioactivi la furnale plimentară de cel puţin 80.000 lei, iar
agriculturii, dezvoltarea multi tru Marea Adunare Naţională, productivitatea muncii va creşte cu
laterală a. agriculturii, contri organul suprem al puterii de In vederea alegerilor de deputaţi în Oricît s-au străduit oame ă-a uzat pînă în punctul un- s CM 1 peste 8 la sută.
buie la îmbunătăţirea aprovi stat. şi pentru sfaturile popu sfaturile populare au avut loc în aceste nii, n-au reuşit, de-a lungul de se găseşte substanţa ra- <ţ
zionării populaţiei cu produse lare vor constitui o nouă măr zile adunări pentru desenarea candi a multe decenii să găsească dioactivă. Evident, substanţa f o In Hunedoara de azi (pagină In acelaşi timp tehnica nouă îşi va
c.groalirrient.are şi a industriei turie a democratismului pro daţilor în comisiile electorale de cir procedeul prin care să poa se distruge. Acest lucru este \ specială) (pag. ll-a) ; găsi locul tot mai mult în procesul
fund al orînduirii noastre, în cumscripţii. Oameni ai muncii din în tă urmări comportarea zidă semnalat de becul din cabî- ţ de producţie. Se va introduce acrul
cu materii prime. S-au con cadrul căreia toate organele treprinderi şi instituţii, activişti ai or riei refractare în timpul nă. care nu se mai aprinde. L o Ancheta noastră: Ce măsuri cald în uscătorul de la banda de sus,
struit zeci de mii de locuinţe puterii de stat, de jos pînă sus, ganizaţiilor Partidului Muncitoresc Ro funcţionării furnalelor. Privi Furnaliştit, care au schema I aţi luat pentru îmbunătăţirea cali se vor mecanîza operaţiunile de li
sînt exponente ale maselor, sînt mîn, organizaţiilor de tineret şi altor rea prin gurile de vînt sau plasării surselor ăe substan- - tăţii în anul 1961. pit panglica întăritoare la încălţămin
pentru oamenii muncii în toa alese de oamenii muncii ale organizaţii de masă, sindicate, coope sondajele, nu aveau nici. pe te, de ştanţare şi uns cu soluţie şi
căror interese şi năzuinţe le ex rative, asociaţii culturale, au propus depante eficacitatea dorită. fă radioactivă, ştiu precis în ' o Bilanţ de întrecere: Sectorul de fixat branţul. De asemenea, la sec
te regiunile, noi şcoli şi aşeză primă. cu multă însufleţire din rîndurile lor Be aceea, mai ales cină se a- care punct s-a uzat zidăria s ţia ştanţă se va introduce o nouă ban
minte de cultură şl sănătate, candidaţi pentru comisiile electorale propia perioada de reparaţie şi ştiu şi pînă la ce adinei- < zootehnic — sursă importantă de dă rulantă, se va înlocui maşina de
Alegerea zecilor de mii dc de circumscripţii. S-au constituit o co me a ajuns uzura. Ca ur- ) venituri băneşti (pag. 3-a) ; tras cu o maşină specială etc.
tn acest interval a fost îmbu misie electorală regională, 6 comisii
nătăţită salarizarea unor cate
gorii largi de oameni ai mun
cii, s-au efectuat noi reduceri
de preţuri la mărfurile de larg deputaţi în sfaturile populare electorale raionale, 3 comisii electorale a furnalelor (la 4—4,5 ani), mare, ei pot lua măsuri pen- \ » Referendumul din Franţa şi jj R EG H IN A TOFAN
copsum, care au sporit simţi regionale, raionale, orăşeneşti, orăşeneşti de subordonare regională, perforările se ţineau lanţ, iar tru a micşora gradul de u- '? Algeria (pag. 4-a). membră în biroul organizaţiei
tor puterea de cumpărare ¦a comunale constituie un prilej 11 comisii electorale orăşeneşti de oamenii se arătau aproape zură. Astfel, se execută o ră de partid.
populaţiei. Fiecare an aduce de analizare multilaterală a subordonare raională şi 143 comisii e- neputincioşi în faţa lor. I i cire suplimentară, se influ
noi îmbunătăţiri în traiul oa activităţii organelor locale ale lectorale comunale. Comisiile electo nu puteau preciza locul unde enţează gura de vînt etc. Fruntaşi în întrecerea
menilor muncii de la oraşe şi puterii de stat în vederea îm rale cuprind 803 oameni al muncii. va avea loc o perforare şi pe p ro fesii
sate. Se dezvoltă continuu de bunătăţirii continue a acestei deci n-o puteau preveni. In afară ăe acestea, izoto
mocraţia socialistă, ia o tot mai activităţi. In ultimii ani s-au Delimitarea pii radioactivi sînt şi cei mai Turnătorii din Călan au ob comuniştii Adoli Stempel şi Io-
mare amploare participarea ac lărgit atribuţiile şi competenţa circumscripţiilor Energia atomică, pusă în severi verificatori ai calităţii ţinut anul trecut realizări cît sif Stronschi, Gheorghe Ciubuc
tivă a maselor largi populare sfaturilor populare; ele admi slujba omului, îl ajută pe a- cărămizii refractare, pentru
electorale cesta peste tot acolo unde cu că ei marchează în timp şi ..
în spaţiu comportarea ziăă- \
In conformitate cu prevederile De alte mijloace n-a reuşit să riei refractare în furnale. In
învingă. Tot energia atomică
la rezolvarea problemelor obş nistrează fonduri băneşti în cretului Prezidiului Marii Adunări Na l-a ajutat pe om să rezolve acest fel fabricile de cără se poate de bune. Acest fapt se şi Ioan Ciornei sînt fruntaşi la
şi această dificilă problemă. mizi refractare pot lua din
teşti. semnate, au în administrare ţionale cu privire la alegerea de depu datoreşte desfăşurării în condi sortimentele tuburi şi respectiv
Bilanţul bogat al înfăptuiri directă industria locală, reţeaua taţi în sfaturile populare s-a trecut în Şi iată în ce chip. timp măsuri pentru îmbună ţii optime a întrecerii socialiste piese sanitare. Primul, şi-a de
lor de la ultimele alegeri pînă comercială, organizaţiile de aceste zile la delimitarea circumscrip In zidăria refractară a fur tăţirea produselor lor. pe profesii. păşit planul pe luna decembrie
azi confirmă odată mai mult construcţii şi alte sectoare im ţiilor electorale din cadrul regiunii Hu nalelor se introduc mai mul Deocamdată surse radioac ¦ La sortimentul radiatoare bu cu 33 la sută, iar cel de-al doi
justeţea politicii partidului nos portante ale activităţii econo nedoara. S-au delimitat astfel un nu te surse radioactive, emiţă năoară, în luna decembrie, pla lea a turnat în aceeaşi perioa
tru, dovedeşte din nou că între mice şi soeial-culturale. Acţio- măr de 85 circumscripţii electorale re toare ăe energie. Ele sînt u- tive au fost instalate doar la nul de producţie a fost depăşit dă cu 24 vane băi mai mult de-
gionale, 468 circumscripţii electorale o- niform repartizate pe toată furnalele 1 şi 2 de la C.S. cu 29 la sută. Fruntaş. în între cît prevedea sarcina de plan.
Hunedoara, se preconizează
"orbeie şi faptele partidului nu nînd ca organe locale ale pu răşeneşti de subordonare regională, 329 coloana şi pe toată adînci- însă ca să ’se instaleze şi la cerea pe profesii de la acest In subsecţia montaj, cîştigă-
există deosebire, că partidul terii de stat şl totodată. ca cele circumscripţii electorale raionale, 648 mea zidăriei. Pe suprafaţa celelalte agregate siderurgi sortiment este şeful de echipă torui întrecerii socialiste pe pro
călăuzeşte cu mină sigură po mai largi organizaţii de masă circumscripţii electorale orăşeneşti de Gheorghe Manolache. împreună fesii pe luna decembrie a fost
porul pe calea dezvoltării con care stimulează energia şi ini subordonare raională şi 3.336 circum exterioară a furnalului se ce, unde se lucrează cu că cu echipa sa şi-a depăşit pla declarat tovarăşul Ioan Danciu.
tinue a economiei naţionale şi ţiativa oamenilor muncii, sfa scripţii electorale comunale. nul în luna respectivă cu 44 la In schimbul său, procentul de
creşterii bunăstării celor ce turile populare au obţinut rea găsesc aparate înregistratoa rămidă refractară. In acest sută şi a redus procentul admis rebut a fost redus cu 3 la sută
muncesc. lizări importante în activitatea Totodată s-au stabilit şi cele 16 cir de rebut cu 3,2 la sută. sub cel admis.
lor, au acumulat o experienţă cumscripţii electorale pentru alegerea re, legate prin cablu cu fel, omul a reuşit să afle ce
însemnătatea deosebită a ac bogată, au format cadre price de deputaţi în Marea Adunare Naţio La sortimentul piese mecani IO SIF CRAŞCA
tualei campanii electorale con pute de gospodari, slujitori ere- nală : Hunedoara Est, Hunedoara Vest, becuri electrice ăe semnali se intîmplă în furnal în timp ce, în fruntea întrecerii se află corespondent
stă în aceea că ea se desfă
şoară în atmosfera de puternic (Continuare în pag. 3-a) Deva, Brad, Crişcior, ilia, Orăştie, Ha zare. Acest lucru face ca a- ce în el se elaborează fontă.
entuziasm cu oare clasa mun
ţeg, Petroşani Sud, Petroşani Nord, tunci cină sursele sînt in N. ANL RONACHE
Lupeni, Cugir, Sebeş, Miercurea, Alba tacte, becurile să se aprin |naa/\a a a / w v
lulia şi Teiuş.
dă.
Să presupunem însă că in
tr-o parte a etalajului unui
furnal, cărămida refractară
N/X/N, '
N P A S CU E V E N IM E N T E L E
Ne găsim iti pragul unui e- luminoase ce ni se deschid în Oameni sănătoşi, vioi / Care Pentru ţară şi popor / Pentru-a!
veniment important in viaţa, anii şesenalului.
poporului nostru: alegerile de nu „votau“ cu „noi“ / Multe nostru viitor ! /.
deputaţi in Marea Adunare Na
ţională şi in sfaturile populare. La Casa raională de cultură capete sfăr’mam / Şi tot „noi1' Şi in continuare, in partea
Oamenii muncii de la oraşe şi din Orăştie, brigada artistică ne alegeam / Chiar şi morţi a doua a programului, brigada
sate vor alege la 5 martie a.c.
in Marea Adunare Naţională şi de agitaţie îşi pregăteşte pro din morminte / Erau toţi pe bu evidenţiază realizările regimu
în sfaturile populare pe cei mai gramul pe baza unui text com letine / ...şi mai departe: „Şi lui nostru democrat - popular :
huni fii ai poporului, pe cei mai
activi şi devotaţi cauzei cons pus de tov. Ioan Popa-Stăni- cînd se schimba guvernul / îmi „Din hotare în hotare / De la
truirii vieţii noi, a societăţii so lesti, îndrumă- -------------------
cialiste. schimbam şi eu munte pîn-la mare / Cresc o-
Brigăzile artistice de agitaţie, torul cultural al B n.a a d.a a r t,i,s t i c a^ taei.rennuolşt,ri.,/ Vin raşe noi, uzine / Se deschid a-
a căror programe sînt întotdea acestei instituţii. plea- tîtea mine / Şcoli, cămine cul
una axate pe principalele eve
nimente care stau în atenţia oa In prima par- tfe agitaţiese pregăteştenoşttu;,ral;e Ţ/ |.Pentru şesenal — fur
menilor muncii, se pregătesc de nale / Brazdă nouă peste hat /
pe acum să întimpine această te a programu pentru alegeri rănist sau libe- \ie ac|uce rod bogat
sărbătoare a poporului nostru
cu programe cit mai bine în lui brigada v ral / Pentru mi Vorbind despre alegerile de Oamenii muncii din patria noastră, însetaţi de cultură, au azi cele mai largi posibili
tocmite, care să reflecte marile deputaţi din zilele noastre, bri tăţi de a şi-o însuşi. Pentru ei, pentru copiii lor, se construiesc, pe zi ce trece, noi teatre, noi
realizări ale poporului nostru, descrie prin mijlocirea a trei ne... tot egal /. gada spune: „Azi ne-alegem de săli de concerte şi cinematograf, noi şcoli.
obţinute sub conducerea Parti personaje (moşierul, arendaşul Faţă de aceste triste realităţi putaţi / Fiii cei mai devotaţi /
dului Muncitoresc Romîn. Pro şi agentul electoral), tabloul a- Ce muncesc cu - nflăcărare / In foto: Noul local al şcolii medii din Cugir.
gramele brigăzilor artistice de legerilor din vremile apuse, trecute, brigada artistică de a- Pentru a ţării prosperare / etc.
agitaţie popularizează aceste cînd in ţara noastră burghezia gitaţie ia o atitudine combati etc.“.
şi moşierimea foloseau alegeri vă, fermă, înfierind mişeliile a-
succese si cîntă viaţa nouă. li le in scopul asupririi şi mai legerilor de altădată. Asemenea programe pregă
beră şi fericită, perspectivele crunte a maselor. Matrapazli- tesc brigăzile artistice de agi- ţ
curile şi şarlatania, care consti Alungindu-l de pe scenă pe talie din căminele culturale şi
tuiau principiul de bază al des fostul agent electoral de tristă cluburi. Pretutindeni colective
făşurării alegerilor din trecut, memorie, brigada îi spune:
sînt biciuite cu vehemenţă. In „Marş de-aicea dintre noi/V re le de creaţie a textelor pentru
monologul său, agentul electo mea ţi-a apus de-acum / Noi
croitu-ne-am alt drum /. brigadă lucrează la îmbunătă
Şi se adresează publicului:
ral spune: „Sate-ntregi conta „Ştim noi astăzi ce vom face / ţirea programelor închinate a-
minam / In spitale internam / Vom da votul pentru pace / cestui mare eveniment.
