Page 18 - 1961-01

Pap. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1879

î n H U N E D O A R A de AZ I D e la fu m a i - p e s c e n ă
r-*/— z-
i.
t. 'Maistrul Scutaru Gheorghe, iMacovei către soţia sa, in -j
[¦ locţiitor al secretarului orga-
^ nizaţiei de partid de la secţia ziua cînd se întorceau de la ^
^ La furnale a C. s. Hunedoa-
O fa ^a l b d m tft$ it l r'a, a trecut de prima tine- Bucureşti. 1
(, reţe. Are în ochi şi în mişcări
1 insă atîta vioiciune, incit pri. Bucuria soţilor a fost du- 1
j- vit de departe, la treabă, nu
— Om b&trtn şi umbli tată noul club, lasă în urmă spita­ ^ i-ai da mat mult de 25 de biată la întoarcerea din Ca- }
zua pă străzi, de parcă nu lul şi liceul din O.M. cu gălă­ l ani, în ciuda cărunţelli care pitală şi de altă veste: cei ^
l i-a înflorit la tîmple. Despre
[ muncitorii care-i sînt tova- doi copii ai lor. clştigaseră j
L răşi de lucru, vorbeşte cu
le-ai cunoaşte de cînd lumea I gia şi zbenguiala copiilor poto­ [_ grijă şt dragoste. Sus, prin- cîte o probă la „sparta- Î
— Taci, tu femeie — replică lită de vacanţă. Pătrunde prin­ [ tre cei de la cuptoarele de
L calcinare, se simte ca acasă, chiaăa de iarnă a tineretu- -J
t- la fel ca şi printre cei de jos,
blînd moş Niculiţă. Ce ştii tu ? tre primele locuinţe din O. M. ^ care strunesc clocotul furna- lui". Cele două diplome ale
l lelor. copiilor, se alăturaseră altor ţ
Noi ăştia, bătrînii, aşa sîntem. „Asta-i strada „Brîncu.ş“, asta-i 10 clştlgate tot de ei cu pri- 1
N-avem hoţiină. Cum poţi zice „Tonitza“ — îşi zice el. Intîl- I II vezi pe trăgătorul acela lejul altor concursuri. Dar a-
că cunosc străzile de când lu­ neşte un cunoscut, maistru şi L indemînatic, cu păr albit,
mea, când ele în fiecare zi sînt el la furnale. Intră în vorbă: ^ care scoate acum cu ăirgul cestea stăteau şi mai. frumos ^
[ minereul prăjit din cuptor,
altele ? — No, cum îi mă, Nieulae, C pentru a-l trimite cu ajuto- acum, alături de cele noi a- }
L rul corfelor şi apoi a trans-
Moş Niculiţă Şuclu, bătrîn cum mere încărcarea la unu ? t portoarelor, furnalelor flă- duse de părinţi de la Bucu- j
maistru furnalisţ, cie când e la (e vorba de noul sistem de în­ ^ minde? E tovarăşul Constan-
pensie, n-are a&tîmpăr. Nu cărcare al furnalului 1) tăt aşa l tin Macovei, dintr.o echipă reşti... 1
[ fruntaşă, in timpul liber, pe
poate sta acasă şi pace I In 42 fain ? t. tovarăşul Macoveil ca şi pe ...Tovarăşe Macovei. văd
[• soţia sau copiii săi, îl poţi că eşti un bun cintăreţ. Nu
cie ani de muncă la furnale a — Merge, baci Niculiţă, mer­ ^ tntîlnî In sălile clubului nos- ne-ai. putea ajuta să înjghe- ţ)
învăţat să nu se at!rupere pînă ge mai fain ca la început. |- tru — „Siderurgistul". Acum băm o brigadă artistică, aici. ]
nu face ceva. Acum, fiind aca­ V vreo trei ani, nici să n-audă
să, se mai uită el spre furnale, — Atunci îi bine, mă. Vin şi C de munca culturală. La club la furnale? N-ar strica să-î 1
ori din eînd în cînd mai dă pe eu zilele astea să mai văd f- puteai 's-o vezi în schimb pe mai încondeiem pe unii care 1
acolo, să vadă schimbările, să cum îi. ^ soţia sa Ţinea, deputată în sînt cam certaţi cu disdpli- ^
vadă oamenii. Dar nu-i destul. ^ Sfatul popular regional.. Ea
Micile treburi gospodăreşti nu Zăboveşte puţin şi la parcul ^ l-a îndrumat şă vină la cor. na. care mai trag chiulul... ¦}
sînt în stare să-I umple cea­ din faţa restaurantului Corvi- L „De ce să nu vii ? facă, eu Să-i ajutăm !“ — i-a propus 1
surile care i se par lungi cît nul. împreună cu ceilalţi pen­ t am fost şi la Bucureşti de
zilele. sionari din cartier răspunde de t. cînd slnt la cor... In anul a- intr-o zi preşedintele slnăi- ^
acest parc. „La primăvară o fi
HunPdorean de baştină, 'de mai fain. Şi flori mlal multe or cesta, sigur ai să mergi şi catului. }
pe vremea cînd fonta produsă fi. Trebuie nlxma' s-avem; mai (¦ tu, dacă ai să iei parte la ac-
tntr-o z! la furnale o luai „în multă grijă — Îşi spuine el, cu l tivitatea corului. Avem toa- — Eu slnt In virstă... S-o 1
doi pumni“, moş Niculiţă şi-a gîndul să vorbească deslpre În­ t te şansele să ieşim chiar
găsit ocupaţia zilnică, oare, în grijirea parcului in adunarea Aspect ăin oraşul nou — Hunedoara. IL printre primii pe ţară, fiind- facă alţii mai tineri. 1
schimbul cîtorva ore. îl oferă organizaţiei de bază din car­ Lasă, nu te imbătrîni
satisfacţii numai de el ştiute, tier“. t că un cor ca al nostru...."
pe care le savurează cu plăce­ singur. Mai bine zi-i că pri- ]
rea şi mândria omului ajuns la Jos, ii îoibîmpină blocul Uce- L N-a minţit Ţinea, soţia sa.
capătul datoriei împlinite. cortt, înconjurat de multe alte AAAVn CIFRE ŞI FAPTE vWW» meşti 1 1
blocuri, cu terasele multicolore. [ Aşa a şi fost. In anul 1959,
El a găsit In plimbarea mati­ „Fain lucru biocu’ ăsta“ —' a- La canfină Pînă la urmă a primit, im- ^
nală pe străzile Hunedoarei a- preciază el pentru a nu ştiu cita
cel mijloc de a fi, pe măsura oară. Teatrul nou, parcă şi-a • in anii de democraţie populară, me, la care au luat parte circa 1 Est'e ora 13. Cantina nr. 2 a preună cu alţi muncitori de }
bătrîneţilor sale, în mijlocul mai pierdut din grandoare. Se Combinatului siderurgic din Hu­ la furnale, a înjghebat bri- 1
vieţii tumultoase cu care s-a Iau celelalte blocuri la întrece­ nedoara, aflată în oraşul munci­
re cu el. în oraşul Hunedoara s-au construit milion de spectatori, fără a pune toresc, îşi aşteaptă abonaţii. gada artistică de agitaţie. }
obişnuit încă din primele zile Sala pare o farmacie. Curăţenia N-a părăsit însă nici corul, j
— Uite, 'dumneata, strada peste 2.860 apartamente în blocuri, la socoteală cele 300 spectacole de domneşte peste tot. Este o plă­
cînd Hunedoara începea să de­ asta care dă oblu Ia poştă — cere să serveşti o masă bună în­ Şt azi poate fi văzut la repe- ^
pe o suprafaţă de 88.000 m.p. S-au teatru şi programe artistice la care tr-o asemenea cantină. Cîţiva
tineri se aşează la o masă. tiţii alături de cei. mai sîr- j
mai construit 3 cantine cu o capa­ au participat circa 100.000 spec­
— Ce ne daţi astăzi, se adre­ guincioşi artişti amatori ai j
citate do 630 locuri, 6 cămine mun­ tatori. 1 sează ei ospătarei de serviciu.
clubului. ^
citoreşti pentru 1.000 persoane, s-au • In Hunedoara, 1/3 din popu­ — Supă de gulii cu smîntînă,
friptură de porc cu garnitură de De curlnă a început să se ^
amenajat parcuri pe o suprafaţă de laţie participă anual la activităţi orez, murături, iar felul trei preocupe de înjghebarea unui j
cornuleţe cu marmeladă...
431.653 m.p. şi zone verzi pe obşteşti şl circa 3/4 la activităţile
Infre timp, sala se umplu.
89.500 m.p. i cultural-artistlce. I Peste 400 de siderurgişti ser­ nou program de brigadă. A fost 1
vesc masa la această cantină. necăjit însă că nu găsea un ^
® In 1950, în oraş, nu era nici • in anul 1960, în Hunedoara textier corespunzător. Tcva- -|
Irina Griintzner. este adminis­
un drum asfaltat, in prezent, sînt s-au cumpărat cu 29 Ia sută mai tratorul cantinei. Meniurile în­ răşul Dîaconescu, din condu- j
tocmite de ea, pe baza propu­ cerea clubului, i-a promis 1
vină ceea ce este astăzi. Pe spune moş Niculiţă. acu doi ani 17 km. drumuri asfaltate şi 0 km. multă pîine, cu 17 !a sută mai nerilor abonaţilor, sînt din cele să-l ajute. „Doar nu-i aceas- .j
străzi, mai aleg pe cele noi, se I-or pus o tăbliţă. „Bulevardul mai bune.
simte aproape de uzină, de fur­ Corvin" sicrie pe ea. Da’ strada pavate. i multă carne, cu 296 la sută mai
nale, de oalmenii de acolo, pe era goală. AcUm ce zici, siamănă
caTe' i-a îndrăgit ca pe copiii a bulevar'd ? * In ultimii ani s-au construit multe produse lactate, cu 49 la sută L la concursul formaţiilor ar. ta o greutate at.it de mare", -j
Iul. [ tistice de amatori, corul Astfel, curînă o să-l vedem ']
— E bulevard în toată regula 871 locuinţe individuale, din care mai multe ţesături de lînă, faţă de pe tov. Macovei iarăşi pe sce- 1
- Că vezi dumneata, îşi Con­ —¦eşti nevoit să recunoşti, pri­ C.s.H. a ocupat locul III pe nă, cu toată brigada artişti- T
tinuă el şirul povestirilor, io-s vind blocurile înşirate de’-o par­ 180 cu împrumut de la stat. 1958, iar faţă de 1957, cu peste / ţară... că/iX de nagitaţie. S-a ngrăf so it de-r l P - -*
hunedore'an şi ounosic oraşul te şi de alta a străzii. ja cine să scrie textele bri- -i
ăsta, stradă cu stradă, ca pe ® Pămîntul transportat în ulti­ 300 la sută mai multe motocicle- > „Ehe! De-acum n-am să găzil. Sînt membri ai cercu- j
mine. Da’ pot zice Oare că-1 cu­ — No, vezi ? Aşa o fi şi ou mai părăsesc scena“ — a zis
nosc ? De nu-1 văd azi, mîine bulevardul Republicii, pe fosta mii 10 ani cu prilejul lucrărilor e- te, cu 31 la sută mai multă mo- s
nu-i mal la fel. Cutare sau cu­ „şosea Sîntuhalmi“.
tare stradă trăbă să aibă ceva-n fectuate de I.G.S.H. se ridică la bilă, cu 15 la sută mai multă în-
plus. Ochiul de cunoscător al lui
moş Niculiţă nu se înşeală un volum de 7.500.000 m.c., canti­ călţăminte, cu 25 la sută mai multe ,
O porneşte dornOl, bătrîneşte, nici un pic. Pe bulevardul Re­
spre O'. M. învăluie piaţa într-o publicii, în locul barăcilor, a- tate egală cu o piramidă de 600 m. confecţii etc. ' J w__/U i J u J u / v lui literar „Flacăra" din ca- j
par în fiecare zi, etaj după e- l ’ărul clubului, cerc fruntaş pe ]
înălţime, care ar întrece de apro­

ximativ 6 ori vestita piramidă a lui V aloarea t. regiune, ^
unei inovaţii l. STRAUŢ 1
S Keops. 1

o Din fierul-beton folosit la

i.G.S.II. pentru diferite lucrări in­ Ju J ,__/,_l uJ *—ZkJu/l— t \—J '—J >— ! '~—J'— . •>

dustriale, de utilitate publică etc., Mişcarea de inovaţii a.căpătat ---------- jjg;----------

laminat la o grosim e de 4 mm., > jn u lt im ii >a n j la C . S . Hune-

s-ar putea face un cablu telefonic . d o a r a 0 ţargă dezvoltare. In sec- „ !n f ie c a r e du&ă~am>.aza,
> care ar putea stabili legătura în- < ^ n o a s t ,ră d e -p ild ă> a u fo s t a-
activitate culturală !“
re Pamint şi Lună. >p jjc a ţ e anuj trecut multe inova-

privire de cunoscător, apoi taj, blocurile semeţe. înaintea­ • Fată de anuI 1950’ produclfa >ţii, una mai valoroasă decît al­ in programul
scrutează pînă la liziera pădu­ ză spre gară, spre periferie. de fontă a crescut la Hunedoara Datorită ^ noJ gm în d e H. clubului
rii locuinţele individualilor.
„Ca ciupercile răsar“ — reflec­ * cu 345,7 la sută, cea de oţel cu > n jt ja m il anU al de producţie CU „Siderurgistul"
tează el Satisfăcut. Nici „blocul Cînd moş Niculiţă ajunge a-
cocsarilor“ nu-i la fel ca ieri. casă, e aproape amiaza. Dure­ 376 la sută, iar cea de laminate ? m ult în a in te de termen, iar jn .
S-au dat jos schelele şi a ră­ rea din şale şl picioare îl fac
mas blqcul tencuit şi spoit, de să se aşeze. Răsuflă insă uşu­ > cu 1.366,5 la sută; valoarea pro- dicf{ de u tiIiza re a; CUptoarelor
mai mare dragul. In loc de dor­ rat şi faţa-i mare, cu trăsături
mitoare sînt săli de clasă. în ­ aspre, i se luminează. E bucu­ < ducţiei globale a G.S.H. a crescut au Jt considerabil. In pri-
vaţă în ele muncitorii de la se­ ros. împreună cu miile de hu-
ral. Se spune că sînt peste 500. nedoreni, trăieşte din plin tine­ cu 798 la sută, n timp ce valea- . m d e ^ ^ acestuJ an> u n u l din
reţea oraşului mereu mai nou.
rea mijloacelor de bază cu 895,8 c o l e d iv e , e n o a str e de in o v a ţii Slabul „Siderurgistul“ din Hunedoa­

3 su ă' şcol.Ii.nl.ee ^-sdf. ainn cTmarri.epşafa,c-EUproaurteal.m. Ma. isutnrucil.i. SUSteo-- ra, cel mai modern din regiune, are

< ® Numărul elevilor din un bogat program de activitate, că-

/ exis,tente azi, în, H. u,ned.o.ara depă- >i cianlisite şi inginerul wNamthan lăuzindu-se după lozinca: „In fiecare

şeşte pe cel al întreg., populaţi. < [<ra{t g p re z e n ta t jg ca b in etu ] dupâ-amiază, activitate culturală!“.

\ nn "neioara a"uuj ‘ >tehnic dosarul unei inovaţii in- Iată spre ilustrare cît de bogată în
s ,. , , , , titulata i „Reducerea timpului de
manifestări este sâptămîna în curs.

rşi continuă apoi drumul pe la L. MĂGUREANU — ^ 4 reParatie la cald a vetrei cup­ Luni, 9 ianuarie: Goncurs „Gine po­
torului prin arderea superficială
vesteşte mai frumos filmul „Serioja“ , cu

a stratului de magnezită“. Prin elevii Şcolii medii ivTTxte: repetiţii la

aplicarea ei, durata unei repara­ cor, dansuri şi lecţii de arte plastice.
ţii la cald se reduce aproape la
Se elaborează o şarjă jumătate. Marţi, 10 ianuarie: Conferinţa „Ro­

După un calcul aproximativ lul maistrului in producţie“ ; repetiţii

de orchestră, fanfară, dansuri, teatru

Otelăria nouă a C. S. Hunedoara, topirea complectă a şarjei, iar încăr- mari decît anu! trecut, iar noi ne-am prin aplicarea acestei inovaţii se şi lecţii de arte plastice.
obţine un spor anual de produc­
Prima zi după reparaţia capitală a căturile de var şi minereu din vane angajat să producem peste planul a- ţie de circa 20.000 tone oţel. Miercuri, 11 ianuarie: Seară de în­

cuptorului nr. 1. Pînă Ia descărcarea erau mult mai mari, intervalele din- nual 1.300 tone oţel şi să reducem Colectivul care a propus-o, trebări şi răspunsuri pe tema protec­
studiază de mult posibilitatea re­
şarjei, mai era aproape o oră. Maca- tre ele de asemenea. rebutul cu 1,1 la sută sub admis, ducerii duratei reparaţiei vetrei ţiei m uncii; repetiţii de cor, dansuri,
la cald. In faza de experimen­
raua de şarjare se plimba prin fa- — Formarea zgurei în perioada de Dacă nu vom studia noi metode de } tare, s-au obţinut rezultate cît teatru şi lecţii de arte plastice.
se poate de bune. In acest sens,
ţa cuptorului laintervale de cîteva topire este secretul elaborării unei muncă şi noi procedee tehnologice, J cîteva date sînt edificatoare. Joi, 12 ianuarie: Lecţie la universi­
Dacă in anul 1959, durata re­
minute, purttnd cu ea cîte unadin şarje rapide şi de bună calitate — riscăm să ne facem de ruşine — 1 paraţiilor era de circa 7 la sută, tatea muncitorească (O.M.I.) ; seară
in 1960 a ajuns la 3,8 la sută,
vanele co stăteau aliniate pe partea mă lămuri Iulian Ispas, urmărind a- — spunea Ispas, iar în ultimele trei luni ale a- de filme documentar-ştiinţifice; re­
nul"i 1960 la numai 2 la sută.
stîngă a platformei. Uşile se ridicau tent cum se deschid şi se închid n- Acum, prin faţa cuptorului se agită petiţii de orchestră, fanfară, dans, tea­

şi se coborau la voinţa prlm-topito- şi le cuptorului. ojelarii. Se pregăteşte descărcarea tru şi lecţii de arte plastice.

ruiui Iulian Ispas, care urmărea în- „Secretul“ acesta l-au descoperit şarjei. Gei mai preocupaţi sînt ştica- Vineri, 13 ianuarie: Lecţie la uni­

treagă operaţiune din cabina de co- Ispas şi ceilalţi topitori din brigada sa, rii Jenică Popa şi Ariton Bucur. Du- Se fac cum părături versitatea muncitorească (laminorul de
800 mm) ; audiţie muzicală „G. Enes-
maddâ, apăsînd pe butoane şi în- studiind literatură tehnică şi aplicînd pă puţin timp, ei sparg şticul şi pe
cu“ ; seară de filme documentar-
vîriind de manete. Dîn cînd în cînd, cu curaj tot ceea ce li se părea că rină începe să curgă spre oala de Magazinele din Hunedoara, şi alte obiecte. Nu lipsesc moto- ştiinţifice ; repetiţii la cor, dansuri,
sint vizitate de uri mare număr reţele, bicicletele, piese de teatru şi lecţii de arte plastice.
ei îşi părăsea postul şi cu ajutorul va aduce o îmbunătăţire în procesul turnare un şuvoi de oţel incandescent, de cetăţeni. schimb pentru ele etc., care au
o mare căutare. Vînzătorii, se Sîmbătă, 14 ianuarie: Şedinţă de
unei iinguri speciale, cu o coadă Iun- de elaborare a oţelului. Cărţile pe Deşi era în prima zi după reparaţie ‘ GHEORGHE STANCA In faţa magazinului auto-mo- străduiesc să servească pe fie- lucru a cercului literar „Flacăra“ -, lec­
to, deschis în toamna anului tre- care cumpărător cît mai bine. ţii de arte plastice.
gă de circa 3 metri, scotea din cup- care Ie studiază ei sînt în mare ma- capitală, întregul proces de elaborare responsabil cu inovaţiile în comi­ cut, cîţiva bărbaţi priveau prin Şi acesta este unul din motivele
tetul sindical de secţie al O.S.M fereastră. pentru care magazinul şi-a a- Duminică, 15 ianuarie: Conferinţa
tor oţel incandescent, pe care-1 turna joritate traduceri din limba rusă. Şi a şarjei a durat mai puţin de 7 ore. tras un mare număr de cumpă- „Folosirea electronicii în siderurgie“ de
nr, 2, C. S, hunedoara — Au sosit motociclete... rători. prof. univ. Edrnond Nicolau, urinată de
într-un mic vas de probă. după cîte spunea şeful brgăzii, le pri- Intr-adevăr, in magazin sosi- film (sau spectacol artistic).
se un nou lot de motociclete, de
Iulian Ispas, conduce una din cele ,nesc dlrect c,e ,a lD T - GH. COMSUŢA^

mai bune brigăzi de producţie de Indiferent că stai

tineret din Combinatul siderurgic Hu- de vorbă cu Is- diferite mărci. Aranjate în ordi­ W»;
nedoara. Ea deţine steagul de briga- pas, cu teodor Cri-
dâ truntaşă pe combinat încă din şarl) vasile lones- ne în magazin, ele îşi aşteptau Cu autobuzul
primui semestru al anului trecut. cu> sau aij 0telai cumpărătorii. Unele se vind în
In cursul anului 1960, a produs peste dj„ brigadă poţi rate. Dar aceasta nu con­
plan 5.068 tone oţel şi a elaborat 116 să.ţj da| seaina că tează. Toate au căutare
la Hunedoara. Iată de ce
şarje rapide. cunosc experienţa numai într-o singură zi (6 ia­ La staţia principală din cen­ Gheorghe Cojocea, Nioolae Adun-
nuarie a.c.), vînzătorii magazi­ trul oraşului vechi, este o con­ teanu, Ioan Căliriescu, loan Se-
...Au trecut cîteva minute şi ma- celor u,ai vestiţi o- nului de auto-moto au făcut bo­ cuiu, Gheorghe Cercel şi Nico-
tinuă aglomeraţie. Cetăţenii de tae Coşoiu au devenit stimaţi de
caraua este din nou în faţa cuptoru- •e,‘lri sovietici ca Pe diferite vîrste şi ocupaţii aşteap­
,. , a lor proprie. Ei
lui nr. 1. Din nou ia o vana din nuri pentru 6 motociclete. Şi-au tă autobuzele care circulă in călătorii hunedoreni, pentru mo­
şi-au propus sa-şi dul corect in care îşi tac dato­
cele ce stau înşirate lingă el şi aş- continue anul aces- cumpărat motociclete Vasile Plu- diferite direcţii ale oraşului, după ria.

teaptă să se deschidă uşile pentru a o ta studiile cu şi mai tariu de la uzina cocso-chimică, un .program bine stabilit. Auto­ Pentru a transporta călătorii
in condiţii şi mai bune, între­
lăsa să fie înghiţită de flăcări. Pen- multă ardoare. Cer- Dumitru Bălan de la I.C.S.H. buzele circulă spre bluming, o- prinderea de gospodărie orăşe­
nească va pune la dispoziţia oa­
tru cine a lucrat la oţelărie cu un an cui lor de stu- — Motocicletele au mare tre­ raşul muncitoresc, Stufit, Zlaşti, menilor muncii încă 6 autobuze.

in urmă, trecerea macaralei prin d“ va iuncţiona ca cere in Hunedoara — spunea u- Boj şi în alte direcţii. Se vor deschide de asemenea si
taţa cupl ruiui la intervale atît de şi pînă acum o-
scurte, şi la puţin timp după în­ dată pe săptâmînă, nul din vînzătorii magazinului Conducerea întreprinderii de alte trasee, Printre acestea -e
cărcare i se pare ceva neobişnuit. Mai
acasă, la şeful bri- aula-moto. De la începutul anu­ gospodărie orăşenească Hune­ poale aminti traseul Hune.Va-
g azjj_
lui şi pînă în ziua de 6 ianuarie, doara se preocupă să asigure în ra-Teliuc, care va ti deschis in

înainte, această operaţiune — de tor- _ /\nuj acesta. adică in 6 zile, au fost vîndutc 'permanentă oamenilor muncii curînd.

mare a zgurei — începea abia după sarcinile sînt mai 10 motociclete. Majoritatea mo- i din localitate transportul în co-

tocicletelor sînt cumpărate de I mun. In momentul de faţă, cir-

către siderurgişti. | culă 18 autobuze pe direcţiile a-

_ Dar, în acest nrgazin se află mintite. Conducători auto ca