Page 19 - 1961-01

Nr. 1879
EBgaggagflgaasBa
Ce măsuri ati luat
ANCHETA1
pentruNOASTRĂ
calităţii în anul. 1961
C it mai rutina d ed asate
Problema reducerii procentu­
lui de declasate ne preocupă
da multă vreme şl putem spu­
ne că in urma măsurilor luate
s-au obţinut o seamă de reali­
zări frumoase. Totuşi, nu sîn-
t?m satisfăcuţi. Oţelarii vor o
fontă şi mai bună şi au tot
dreptul să ne-o ceară, pentru
ră ia rînciul lor trebuie să dea
laminatcrilor un oţel bun. Iată
de ce in anul 1961 sîntem ho­
tarîţi să reducem la maximum
posibil procentul de declasate.
Bineînţeles, hotărîrea noastră
se bazează pe măsurile luate,
care în mare parte au fost pu­
se în aplicare.
Anul trecut au fost multe de­
clasate la furnalele 1 şi 2, pen­
tru că erau insuficient mecani­
zate. iar lucrul la ele nu pu­
tea fi făcut la nivelul cerinţe­
lor tehnicii moderne. Spre sfîr-
şitul anului însă, cele două fur­
nale au fost reparate. Odată cu
aceasta, li s.au adus şi unele
îmbunătăţiri tehnice, printre
care încărcarea pe bandă. Fi­
reşte. în acest fel a fost înlă­
turată o sursă de producere a
declasatelor.
La îmbunătăţirea dalităţli
fontei vor conduce fără îndoială
şi modificările aduse prăjitoa-
relor, construcţia buncărelor
pentru încărcarea sideritei, In­
troducerea gazului metan la
furnale şi prăjitoare, refacerea
capitală a 4 caupere, instalaţia
de oiuruire a cocsului.
Da asemenea, procentul de
declasate va fi redus prin res­
pectarea întocmai a procesului
tehnologic.
Inp. C. CONSTANTINESCU
şeful secţiei l-a furnale
Totdeauna, cu rebutul
sub admis
Oţelul produs în secţia noas­
tră anul trecut n-a fost totdea­
una de cea mai bună. calitate.
Spre sfîrşitul anului însă, ca
urinare a măsurilor luate, re­
butul a scăzut simţitor. Astfel,
In luna decembrie, faţă de 3,2
la sută, cît era cifra admisă,
s-a înregistrat un rebut de 2,88
la sută. Considerăm însă că
putem lucra cu un rebut şl mai
mic.
S-au luat deja măsuri pentru
ca să se respecte ou stricteţe
vitezele de turnare prescrise la
oţelul de ţevi. De asemenea, în
acest, an vom elimina defintiv
şarjele cu temperatură necores-
punzătoare, în sensul că toate
vor fi elaborate corect.
îmbunătăţirea calităţii va fi
realizată şi printr-o dozare cit
(Urmare din pag. l-a).
dincioşi ai intereselor poporu­
lui. Intrarea ţării noastre în-
fcr-o nouă etapă de dezvoltare
pune în faţa sfaturilor popu­
lare sarcini tot mai complexe,
face necesară ridicarea Ia un
nivel mai înalt al întregii lor
activităţi, sporirea iniţiativei şi
spiritului lor gospodăresc, îm­
bunătăţirea acţiunii de valori­
ficare a resurselor locale, atra­
gerea tot mai largă a maselor
Ia o participare cit mai acti­
vă la rezolvarea problemelor de
stat.
Dînd glas dorinţei fierbinţi a
oamenilor muncii de a-şi în­
china toate forţele muncii crea­
toare pentru înflorirea patriei
socialiste, campania electorală
va demonstra totodată adeziu­
nea unanimă a poporului nos­
tru fată de politica externă de
naee a partidului şi guvernu­
lui. politică bazată pe princi­
piile leniniste ale coexistenţei
paşnice si urmărind cu consec­
venţă dezvoltarea colaborării
internaţionale, zădărnicirea u-
neltirilor cercurilor imnerialiste-
aeresîve, instaurarea unei păci
trainice.
Ca şi în alegerile trecute.
Pariului Aluncitnresc Rnmîn
prezintă candidaţi comuni cu
sindicatele, IJ.T.M., cooperaţia,
mişcarea femeilor si alte orga-
fri-'ctn obşteşti, culturale şi
ştiinţifice în cadrul Frontubu
Democraţiei Populare. întruchi­
pare a unităţii politico-morale
a întregului popor în jurul par­
tidului. Campania electorală va
Cu această întrebare ne-am
adresat cîtorva ingineri de la
Combinatul siderurgic din
Hunedoara pentru a afla în
ce măsură se preocupă îur-
naliştii, oţelarii şi luminăto­
rii de îmbunătăţirea calităţii
metalului. Publicăm mai jos
răspunsurile primite.
mai corectă a încărcăturii,
fapt care va conduce la elimi­
narea şarjelor cu topiri neco­
respunzătoare. ’Pentru aceasta,
fiecare echipă va fl înzestrată
cu tabelele de dozare şl li se va
pretinde să le respeote întoc­
mai.
Va scădea mult rebutul şi ca
urmare a micşorării procentu­
lui de turnare directă a lingou-
rilor. De fapt, în momentul de'
faţă în hala de turnare este o
adevărată întrecere pentru a
nu se turna direct. Ne-am pro­
pus ca faţă de luna noiembrie
a anului trecut, să reducem în
acest an procentul de turnări
directe cu circa 80 la sută.
De asemenea, pentru reduce­
rea rebutului. Ia indicaţia bi­
roului organizaţiei de partid,
am luat măsura ca la sfîrşitul
fiecărui schimb, în şedinţă ope*1-
rativă, să analizăm calitatea
producţiei. Cînd se constată a-
bateri, se iau măsuri imediate,
iar în şe'dinţa următoare se ra­
portează îndeplinirea lor.
Pentru anul 1961, colectivul
secţiei noastre s-a angajat ca
In fiecare lună să lucreze cu
un rebut mal mic decît cel ad­
mis. Şi cum primele realizări
sînt promiţătoare, avem con­
vingerea că ne vom respecta
Întocmai angajamentul.
ing. NATHAN KRAFT,
membru în biroul organizaţiei
de partid, şef-adjunct de secţie; două echipe a suscitat un interes deo­
Irig. /VI. PENESCU
şef de secţie O. S. M. nr. 2
Folosind tehnica nouă
Pentru anul 1961 sîntem ho-
tărîţl să ne încadrăm în nor­
mele de calitate. Anul trecut
am înregistrat un rebut prea
mare. E drept că în parte el
este motivat de o seamă de
cauze obiective. ÎTn cea mai
mare măsură se poate spune
că rebutul, şi cel provenit din
arderi şi cel, provenit din răsu­
ciri, se datorează nivelului teh­
nic scăzut al unor utilaje, cum
ar fi cuptoarele adinei. Tocmai
de aceea, atenţia coleotivuiui
nostru de muncă s-a îndreptat
îndeosebi spre ridicarea nive­
lului tehnic al producţiei.
Astfel, s-a experimentat la
cuptorul nr. 3 „Modificarea po­
ziţiei arzătoarelor“, iar de cu-
rînd noul sistem a fost intro­
gerile —uri evenim ent de mare
osemn átate politică
exprima hotărîrea poporului
nostru de a-şi închina toate for-
ţe!e înfăptuirii politicii partidu-
lui, hotărîrilor Congresului al
li !-lea.
Participarea activă a celor
mai largi mase la întreaga des-
făşurare a campaniei electora­
le, prevederile legii noastre e-
lectorale cu privire la desem­
narea candidaţilor precum şi la
asigurarea dreptului de vot tu­
turor cetăţenilor care au îm­
plinit 18 ani, fără nici un fel
de îngrădiri şi fără deosebire
de naţionalitate, sex. religie,
grad de cultură, nrofesie sau
durata dorniciBerii — reflectă
superioritatea democraţiei so­
cialisto. la temelia căreia se a-
f'îă lichidarea exploatării omu­
lui de către om, conducerea sta­
tutul de către oamenii muncii.
Zilele acestea înoene desem­
narea candidaţilor tn alegeri.
Candidaţii F.D.P. sînt propuşi
de organizaţiile oamenilor mun­
cii sau de a d u n ă r ile generale
ale oamenilor muncii. Acest fel
profund democratic de desem­
nare a candidaţilor asigură ca
deputaţii în Marea Adunare
N aţlon M ă şi în sfaturile popu­
lare să fie reprezentanţi auten­
tici ai poporului, ieşiţi din rîn-
durile muncitorilor, ţăranilor şi
intelectualilor, din rînduriie fe-
dus şi la cuptorul nr. 2. Prin certul spectacol cu cele mai
aceasta, va fi redus rebutul populare arii, duete şi coruri
provocat de ardere, va fi eva­
cuată în condiţii mai bune
zgura şi se va mări durata de
funcţionare a' cuptoarelor.
Tot la cuptoare, s-au intro­
dus capacele cu boltă suspen­
dată şi au fost ridicaţi pereţii
laterali cu circa 500 mm. A-
ceste măsuri duc la mărirea
volumului d'e încălzire, permit
»Încărcarea cuptoarelor cu lin­
gouri ornai lungi şi asigură o e-
tanşare mai bună. Evident, toa­
te acestea au o înrîurire favo­
rabilă asupra calităţii.
Măsuri importante s-au luat
şl la linia de laminare. Astfel,
s-au făcut modificările necesare
pentru creşterea turaţiei moto­
rului de antrenare a liniei de
Sectorul zootehnic—sursă importantăla 70 Ia 85 ture pe minut, s-au
Introdus ghidajele cu role şi la
ţ'agle. Prin acestea se reduce
mult rebutul provenit din ră­
suciri.
In fine', e bine să amintim
de preocuparea noastră pentru
continua creştere a prestigiu­
lui maistrului şi mai ales a răs­
punderii acestuia pentru cali­
tatea producţiei din sectorul în
care lucrează.
!ng. î. ZiDARU
şef-adjunct de secţie nea 122 capete taurine (din care 36
laminorul de 800 mm.
-m -
»©
m~
VOLEI
JItsi a. î n t r e c u t C® C® A® tiviştii din Bobîlna trebuiau să deţină
Meciul de categoria A, dintre cele
sebit. Evoluţia echipei O.Q.A., în com­
ponenţa căreia intră o serie de jucători
de valoare, cît şi elanul tinerei forma­
ţii din Valea Jiului anunţau un spec­
tacol voleibalistiq de calitate.
Şi, într-adevăr, la capătul celor cinci
seturi, spectatorii au fost satisfăcuţi nu
numai de victoria obţinută de echipa
locală, dar şi de maniera în care s-a
desfăşurat acesta. Scorul reflectă lupta
tn care s-au antrenat cele două echipe:
3-2 pentru Jiul Petroşani (15-13, 13-15,
15-9, 12-15, 15-13).
Primul set a aparţinut gazdelor. La
scorul de 5-5, Săndulescu la servlcl
execută impecabil şi realizează 6 punc­
te. @.G.A. egalează Ia 13, dar Jiul
cîştigă pînă la urmă. In setul doi, deşi
Jiul conducea cu 5-0 şi 8-4. este de-
P O P îC E
!Arena de popice a asociaţiei spor­
tive Aurul Certej a găzduit duminică
o întîlnire amicală între echipa locală
şi Mineru! Deva, întrecerea s-a dis­
putat Ia proba 80 bile (40 plin, 40 izo­
lat). Cîştigătorii întrecerii au fost po­
picarii echipei gazdă care au doborif
2.133 lemne faţă de 1.971 lemne dobo-
meilor şi tinerilor, ale cameni-
lor muncii romîni şi de alte na-
ţionaJităţi. Fără îndoială că în
toate circumscripţiile electora­
le vor fi propuşi drept candi-
daţi cei mai buni dintre cei mai
bun’ oameni ai muncii, devo-
fcaţi cu trup şi suflet cauzei so­
cialismului, bucurlndu-se de o
înaltă autoritate şi preţuire pen­
tru munca lor entuziastă şi rod­
nică, pentru legătura lor strîn-
să eu masele, bogata activitate
obştească, calităţile de buni
gospodari.
Oamenii mai vîrstnici n-au
uitat că mult trîmbiţatul „vot
universal“ de pe vremea regi­
mului burghezo-moşieresc se
concretiza în lipsirea prin lege
de dreptul de vot a mai bine de
jumătate din populaţia ţării (ti­
neretul, femeile, funcţionarii de
stat, militarii), ştergerea de pe
listele de alegători a celor care
nu inspirau încredere guverne­
lor burghezo-moşiereşti, restul
cetăţenilor avînd dreptul de a
„alege“ între candidaţii propuşi
de o droaie de partide burgheze.
Un asemenea drept de a „a-
lege“, precum şi represiunile
poliţieneşti, operaţiile bandelor
de ciomag aşi, fraudele electora­
le tradiţionale în alegerile din
trecut, fac şi azi parte din ar­
senalul „democraţiei“ occiden­
tale. Spre a asigură „succesul“
DRUMUL iSOCIALISMULUI
La cererea
spectâtorildr
Recent, corul şi orchestra se-
misimfonică a Casei raionale de
cultură din Aibă Tu.lia, la cere­
rea publicului spectator a pre­
zentat pentru a doua oară con­
din opere şi operete.
In program au fost incluse arii,
duete şi coruri din Traviata,
Cavaleria Rusticana, Flautul
fermecat, Nunta lui Figaro, Vînt
de libertate etc. Şi-au dat con­
cursul soliştii Casei raionale de
cultură, Sanda Bărbănţan, Roşu
Vaier, Ioan Contor, Coriolan
Goi a.
PETRU TOMA
corespondent
B IL A N Ţ D E ÎN T R E C E R E
de venituri băneşti
Buni gospodari şl pricepuţi crescă-
tori de animale, ţăranii muncitori din
satul Bobîlna, rainoul Orăştie, au pus,
chiar de la înfiinţarea gospodăriei co-
lective (15 februarie 1959), un accent
deosebit pe dezvoltarea creşterii anima-
lelor proprietate obştească. Dovadă
stau faptele. La sfîrşitul primului an
de muncă în comun, gospodăria deţi­
11»
— .................
păşit şl G.G.A. termină victorioasă cu
15-13.
Setul III este dominat de gazde,
care realizează prin Grivăţ din servi­
cii 9 puncte, consecutive. Gel dc-al IV-
lea set este dominat de oaspeţi. Ulti­
mul set a avut o desfăşurare dramati­
că. La un moment dat Jiul conduce
' cu 14.8. Q.G.A. are o revenire puter-
nică şi ajunge la 13-14. Dar cei care
cîştigă sînt tot jucătorii de la Jiul. El
au realizai astfel o victorie de pres­
tigiu-
A arbitrat mulţumitor I. ©iortea
(Lupeni). S-au evidenţiat Brandenburg,
Crivăţ. Vasiliu şl Săndulescu de la
Jiul, ©hiriţă, Mincev, Wolf şi Schaffer
de la G.G.A.
I. TUDOR
corespondent
rîte de echipa oaspe. Gele mai bune re­
zultate le-au obţinut E. Vinţan (Mine­
rul Deva) care a doborît 288 lemne şi
I. Laza cu 284 lemne, Jurcă (281 lem­
ne) şi Andrei Rubi (275 lemne) de la
Aurul Certej.
D. PETCU
corespondent
cadidaţilor aflaţi in slujba mo­
nopolurilor se recurge la cele
mai ingenioase metode de fal­
sificare „legală“ a voinţei ale­
gătorilor. O imagine grăitoare
a „votului egal“ în condiţiile
capitalismului au furnizat ul­
timele alegeri din Franţa, unde
pentru a alege un deputat co­
munist au fost necesare 388.320
voturi, în timp ce un deputat
din gruparea ultrareacţionară şi
ultracolonialistă a lui Soustelle
a fost ales cu numai 19.169 vo­
turi, deci de 20 de ori mai pu­
ţine. Muncitorii agricoli negri
din „oraşul corturilor“ de lin­
gă Sommersville. în S.U.A., au
primit ordinul de a-şi evacua
„locuinţele“ începînd de la l
ianuarie 1961 acesta a fost răs­
punsul proprietarilor de plan­
taţii faţă de „îndrăzneala“ ne­
grilor de a fi votat la ultimele
alegeri. Aşa arată „alegerile li­
bere“ din Occident.
In condiţiile democraţiei so­
cialiste, campania electorală re­
prezintă un mijloc minunat de
activizare-politică a maselor, de
dezvoltare a conştiinţei lor so­
cialiste. Aceasta pune în faţa
organizaţiilor de partid, a or­
ganizaţiilor de masă. a agita­
torilor sarcina desfăşurării unei
munci politice vii. sistematice,
avînd drept pi-ncipai conţinut
mobilizarea rpaselor la înfăptu­
irea sarcinilor puse- de partid,
= 5e§*&=
vaci de lapte şl 11 junlncl), 56 capete
porcine şi 367 ol. Dar, faţa de pojsi-
billtăţile existente, de condiţiile ce sînt
create aici pentru dezvoltarea sectoru-
lui zootehnic, acest număr de animale
nu era suficient. In baza planului de
producţie întocmit pentru anul 1960,
s-a hotărît ca numărul taurinelor, în
special al vacilor de lapte şi al tine­
retului bovin, să fie sporit simţitor.
Puţin timp după aceea, răspunzînd che­
mării la întrecere lansată de colecti­ terea păsărilor a fost neglijată. Deşi e-
viştii din Gîlnic, membrii gospodăriei xistau condiţii prielnice pentru crearea
colective din Bobîlna şi-au luat anga­
jamente îndrăzneţe.
O încărcătură
corespunzătoare de
animale la suta de hectare
Potrivit angajamentelor luate, colec­
la sfîrşitul anului trecut 140 capete bo­ animale, au construit un saivan pentru
vine (din care 60 vaci de lapte), 400
oi, 90 porcine şi 400 păsări. Reţinînd
din prăsii? proprie tot tineretul bun de
producţie, cumpărînd din creditele a-
cordate de stat 28 vaci de lapte şi 66
ol, iar din fondurile proprii alte 4 vaci,
gospodăria a ajuns la sfîrşitul anului
nu numai să-şi realizeze angajamen­
tul privind încărcătura de animale la
100 de ha., dar să-l şi depăşească. Co­
lectiviştii au acum ca proprietate ob­
ştească 145 taurine (din care 65 vad,
8 juninci care vor intra curînd în gru­
pa vacilor şi 49 capete tineret recunos­
cut pentru producţie), 91 pordne, 498
ovine (din care 360 oi mame), nume­
roşi boi, etc.
Venituri mari din sectorul
zootehnic
îngrijite şi hrănite raţionai, anima­
lele gospodăriei agricole colective din
Bobîlna au dat producţii sporite de
lapte, carne şi lînă. Valorificate prin
unităţile de stat, pe baza contractelor
încheiate, acestea au adus venituri
mari gospodăriei. Din vînzarea lapte­
lui de vacă, s-au realizat 71.400 lei,
lîna a fost valorificată cu 22.500 lei,
pentru untul livrat s-au încasat 15.500
Iei, iar pentru animalele vii (miel, vi­
ţei nerecunoscuti pentm producţie, pur-
lămurirea prevederilor sistemu­
lui nostru electoral şi a supe­
riorităţii deimoeraţiei socialiste
asupra „democraţiei“ burghe­
ze ; popularizarea marilor rea­
lizări ale puterii populare ca
şi a înfătuiriior sfaturilor popu­
lare ; explicarea temeiurilor
politicii de pace a R. P. Romî-
ne şi ». celorlalte ţări socia­
liste.
Tn centrul întregii munci po­
litice de masă trebuie să stea
popularizarea concretă, docu­
mentată. a sarcinilor şi pers­
pectivelor măreţe ce decurg din
botărîrile Congresului al III-lea
al P.M.R. Campaniilor noastre
electorale le este specific ca­
racterul de lucru. Şi de data a-
ceasta, încă în cursul pregăti­
rii alegerilor, e necesar să fie
luate măsuri operative pentru
înfăptuirea, cu sprijinul mase­
lor, a propunerilor şi sugesti­
ilor alegătorilor,. pentru care
există posibilităţi de rezolvare.
Clasa muncitoare, ţărănimea,
intelectualitatea, toţi oamenii
muncii de la oraşe şi sate sînt
hotărîti să întîmpine alegerile
cu noi succese în munca lor
creatoare pentru întărirea con­
tinuă a regimului democrat-
popular şi înflorirea patriei so­
cialiste. întreaga camnanie e-
lectorală, alegerile de la 5 mar­
tie vor constitui o puternică a-
firmare a voinţei poporului ro-
rnîn de a lupta pentru victoria
deplină a socialismului în Re-
nubiica Populară Romînă, pen­
tru triumful cauzei păcii.
(Din „Scînteia" nr. 5.038).
cei din făfarea a' II-<a), vlndute unită­
ţilor de stat, şi pentru cele îngrăşate
şl livrate statului, alţi 151.500 lei. In
total deci, s-au realizat peste 260.000
lei.
Veniturile din sectorul zootehnic pu­
teau fi însă mai mart. In răspunsul
trimis cîlnlcenllor, colectiviştii din Bo­
bîlna se angajaseră că vor creşte la
fiecare 100 ha. teren cultivat cu plan-'
te cerealiere, dte 100 păsări. Dar, creş­
unei ferme de păsări, consiliul de con­
ducere al gospodăriei şi organizaţia de
partid n-au întreprins nimic în aceas­
tă privinţă. Neîndeplinirea acestui an­
gajament, a dus la diminuarea venitu­
rilor băneşti ale gospodăriei.
Spre re a liză ri şi mai
însemnate
In oadrul întrecerii, membrii gospo­
dăriei agricole colective din Bobîlna
au obţinut şi alte succese. Ei au a-
menajat numeroase adăposturi pentru
560 oi, au săpat gropi pentru 1.800
tone siloz etc. In anul 1960, au spo­
rit cu peste 300 litri producţia de lap­
te faţă de cea obţinută în anul 1959
de la flecare vacă furajată, cu 0,400
kg. producţia de lînă şi cu 5 kg. pro­
ducţia de lapte pe cap de oaie, rea-1
lizînd în felul acesta venituri mult mai
mari decît cele planificate. Aceasta le-a
întărit şi mai mult convingerea că
dezvoltînd continuu sectorul zootehnic
îşi întăresc gospodăria, îşi fac traiul
mai îmbelşugat. De aceea, el şi-au pro­
pus ca la sfîrşitul anului să ajungă la
un efectiv de 210 taurine (din care 80
vaci, 15 juninci de doi sau de peste
doi ani, 24 capete viţele de prăsilă de
peste un an şi 51 capete viţele sub un
an), 850 oi, să creeze o fermă de 400
găini şi 200 gîşte, să dezvolte creşte­
rea albinelor pitin cumpărarea a 20 de
Familii albine, să vîndă statului pe ba­
ză de contract 40 viţei, 70 porci de
peste 100 kg. fiecare, întreaga canti­
tate de lapte de vacă, brînză telemea,
1.000 kg. lînă etc. Traducînd în fapt
cele propuse, după calculele prelimi­
nare colectiviştii din Bobîlna vor rea­
liza în 1961 un venit de peste 300.000 TEIUŞ : Pe jos spre rai; ZLAT-
lei, numai din sectorul zootehnic.
V. PIŢAN
A N IU N ir
Intreprmderea regională transoort auto
HUWEBOARA-DEVA
\ aduce la cunoştinfă întreprinderilor inte­
resate că comisia specială constituită în
baza in stru cţiu n ilo r pentru e x a m in a re a şi
promovarea conducătorilor auto din R.P.R.
va funcţiona îa sediul întreprinderii din Deva
strada Cuza Vodă nr. 17 — între
15 ianuarie — 15 februarie 1981.
^ I n f o r m a ţ i i suplimentare se p o t cere la telefon 4 t
naQ . 3
Echipa de lăcătuşi de la sec­
ţia furnale a uzinei „Victoria“
din Gălan, condusă de comunis­
tul Emeric Antal, a dat dovadă
de multă pricepere în muncă. Ea
a executat transformarea distri­
buitorului de apă de la furna­
lul 2 tn timpul funcţionării fur­
nalului. Totodată această trans­
formare a fost tăcută într-un
timp scurt
IN FOTO':' tov. Emeric Antal
(stînga) şi Ştefan Blro (dreap­
ta) controlînd instalaţiile.
m m gsm m t m
M a lE i
11 IANUARIE 1961
PROGRAMUL 1: 6,30 Emisiunea
pentru sa te : Ne scriu corespondenţii
voluntari 1 7,30 Sfatul medicului: 8,00
Din presa de astăzi; 10,30 „Viaţa
nouă a patriei, izvor de inspiraţie în
creaţia muzicală românească; 11,03
Teatru la microfon: „Jaful“ de Jak
London 1 12,35 Muzică instrumentală
14,00 Opera „Logodnica ţarului“; 15,10
Melodii populare romîneşti; 16,15 Vor
beşte Moscova 1; 17,30 In slujba pa
irlei; 18,35. Muzică uşoară; 19,00 Jur
naiul satelor; 21,15 „Gine ştie, cîşti­
gă I" (reluare); 22,30 Sanţonete şi
serenade.
PROGRAMUL II: 14,08 Melodii
populare romîneşti; 16,30 Potpuriuri
de muzică uşoară; 17,15 ©amet de
reporter; 18,50 Foileton; 19,30 Răs­
pundem ascultătorilor; 19,40 Muzică
din opereta „©rai nou“ de ©iprian Po-:
rumbescu; 20,30 In pas cu ştiinţa;
Rolul radîoelecfronicil în automatizarea
proceselor de producţie; 20,40 Sîntece
pe versurile poetului Cicerone Theodo-
rescu: 21,15 Suita „Rosamunda" de
Frantz Schubert; 22,00 „Concert Gi-
marosa“ (160 de ani de Ia moartea
compozitorului).
11 IANUARIE 1961
DEVA : Pe cărările Junglei ;
HUNEDOARA : Darclée ; PE­
TROŞANI : Povestea tinerilor
căsătoriţi ; Hanul din Spesisart;
SEBEŞ: Nopţi albe; ALBA IU-
LIA : Pasărea cerului; Micuţa ;
SIMERIA : Submarinul „Vultu­
rul". ; ORAŞTIE : Pudriera vor­
bitoare; Cîntăreţul mexican ;
HAŢEG : Cercul ; BRAD: Cer­
neala roşie; LONEA: Jucătorul;
NA : Cercul ; ILIA : N-am ucis;
APOLDUL DE sus : Despre
prietenul meu.
I