Page 2 - 1961-01
P. 2
Nr. 1875
O nouă uzină automată — la Krasnodar CIFRE 8RMT0ARE Perspectivele
Recent, la Krasnodar a tost „mîiniîe" mecanice, electromag ştri-ajustori. Dirijarea tuturor nergetîcii sovietice
construită prima uzină automa netice au înlocuit munca a su maşinilor-unelte se realizează de
tă din lume pentru producţia te de muncitori sovietici la pro la pupitrul central de comandă. (Din cuvîntărlle unor deputaţi Planul septenal prevede da
lanţurilor cu role. Proiectanţii ducţia lanţurilor cu rol« pentru la cea de-a şasea sesiune a So rea in exploatare a unor noi
uzinei, în frunte cu inginerul A- maşinile agricole şi alte maşini. Piesele care formează lanţul vietului Suprem al U.R.S.S-). capacităţi electrice cu o putere
leksei Sgnatiev> au fost propuşi sînt produse pe şase linii auto de 60 milioane kW. In 1965, pu
pentru premiul Lenin pe 1961. Uzitla, care are o capacitate mate. Ritmul de producţie al c Ucraina a lăsat cu mult în terea centralelor electrice ale U-
anuală de 500.000 m. de lanţuri, tuturor acestor agregate este de urmă, în ceea ce priveşte pro niunii Sovietice va atinge 122
Astfel, „creierul“ electronic şi este deservită de numai 19 mai- 6 piese pe secundă. De pe ban- ducţia de oţel pe cap de locuitor milioane kW. iar producţia de
da-rulantă automată de montaj asemenea ţări capitaliste cu un energie electrică va depăşi 520
se obţin 130 metri de lanţ pe înalt nivel de dezvoltare ca miliarde kWh. Centralele elec Recent, bara
oră. S.U-A., Anglia, Franţa, R.F. Ger trice ale U.R.S.S. vor produce jul celei mai
mană. zilnic aproximativ tot atita ener mari hidrocen
La uzina automată producti gie’electrică cit producea într-un trale din lume
vitatea muncii este de 6 ori mai ® In 1961, oamenii muncii din an Rusia prerevoluţionară. Pro — hidrocentrala
înaltă decît cea realizată prin Uniunea Sovietică vor primi ducţia de energie electrică pe de la Stalingrad
vechea tehnologie. 4.200.000 de bilete la sanatorii cap de locuitor va reprezenta — a intrat în
şi case de odihnă, plătite inteţ 2.300 kWh. — de 164 ori mai funcţiune cu în
In viitorul apropiat în grai sau parţial din mijloacelţ mult decît în vechea Rusie. treaga sa putere
U.R.S.S. se prevede să se auto asigurărilor sociale. înainte de ter
matizeze în linii generale în In cursul septenalului vor1 menul planificat.
o La 10.000 de locuitori di lua fiinţă sistemul energetic u-
treaga producţie de lanţuri cu Turkmenia revin 17 medici, nic al părţii europene a U.R.S.S., IN CLIŞEU:
timp ce în Statele Unite ale al Siberiei Centrale şi altele. Vedere parţială
role. In prezent se proiectează mericii revin 12, în Franţa Lungimea reţelelor, electrice cu a barajului.
şi mai puţin — circa 11 med o tensiune de 35—500 kV va
o uzină automată cu producti creşte de 2,5—3 ori şi vor aco
© In toţi anii regimului t peri un spaţiu imens de la Mur-
vitatea de aproximativ 4 mili ghez toate instituţiile de în v mansk pînă în Transcaucazia şi
mînt superior din Letonia aud de la Ural pînă la graniţa cu
oane metri de lanţuri cu role numai 303 ingineri. Or anue- Polonia.
pe an. cut, numai Institutul polii'®
din Kaunas a fost absolvi d®
La Uătna ăe maşini a- lifitfr-o p a s tu re d e lîis g » 745 de persoane.
gricole din Krasnodar a
început să funcţioneze M insk © Numai sporul produci 'n- In 1965 se va termina electri
noua secţie care produce dustriale realizat în BicJsia
lanţuri pentru combine Acest colţişor de pădure de lingă vor putea studia influenţa radiaţiilor între 1959—1960 este apre e_ ficarea completă a tuturor col
autopropulsate. Secţia ca Minsk constructorii l-au numit nu fără asupra materiei, vor putea de exemplu, gal cu întregul volum al/duc-
re este complet automati o oarecare mîndrie „Micul Dubna“. Lo Bă experimenteze puterea germinativă hozurilor. Lungimea căilor fera
zată, este deservită de nu calitate* Ditbna din apropierea Mos a seminţelor supuse iradierii, rezis ţiei industriale a repi/'i 1,1
mai 6 oameni. covei — acest centru al cercetărilor tenţa ţesăturilor iradiate, vor putea 1950. te electrificate va creşte cu
nucleare etectuate de oamenii de ştiin elucida acţiunea stimulatorie a radia 20.000 km.
IN FOTO: Vedere din ţă sovietici şi din ţările socialiste în ţiilor etc. Toate laboratoarele — agri
această, secţie. nobile scopuri paşnice, în scopul pro col, biologic, fizic, tehnic, de medicină o La 10.000 de locu' din Paralel cu termo şi hidro cen
gresului tehnic al societăţii contempo
O enciclopedie Kazahstan revin 75 decenţi tralele, in U.R.S.S. continuă
rane — etate bine cunoscută în în
teatrală — sînt minunat utilate şi au o desti în timp ce în [talia in 5?, construirea de centrale atomice.
treaga lume. iar în Franţa — 30. Printre acestea se află şi cea
La IMoscova s-a întreprins La aceste cercetări participă şi oa naţie precisă. Reactorul atomic va per mai mare centrală atomoelectri- ^35=
editarea unei enciclopedii ® Aproape fiecare treilea că din lume cu o putere de
teatrale in patru volume, ca menii de ştiinţă din Bielorusia. Reac mite să se producă izotopi cu durată muncitor de Ia uzina almaş" 600.000 kW. al cărui prim agre- d Sohsolooh o nouă
re va cuprinde 10.000 artico torul atomic din „Micul Dubna“ se din 'Sevrdlovsk îşi pce con gat de 100.000 kW. a dat în 1958 a diaanteior
le, 3.500 ăe desene, fotogra de existenţă scurtă atît de necesari nu cediul In sanatorii, e de o- curent industrial.
fii şi portrete ale unor ma construieşte pentru ei, pentru activita dihnă, tabere turiştii
eştri ai teatrului. -BSE-
tea de cercetare planificată în dome numai ştiinţei dar şi producţiei.
La elaborarea „Enciclope niul studierii -nor**-» ''¦*
diei teatrale“ colabore Reactorul experimental „IRT-2000“
-UO-}toate institut^1"1'’ '*
zyinţit*' este un reactor termic, funcţionînd pe Auiomtele iriga ogoarele Un nou zăcămînt mare de d riuleţ fără nume, căruia ulterior
bază de neutron' fermi«'’ n 'a mante mult mai bogat decit i s-a dat numele de Ilminit. Cu
In depresluneahtlui Kuva de la pupitrul său, dispecerul cămîntul de la Mirnîi cunos trei ani în urmă, un grup de
din Azerdbaidjarcanalele de poate să stabilească în orice astăzi în toata lumea, a -
irigaţie se întind sute de ki moment consumul de apă din ca descoperit de geologii soviet geologi au găsit aici piropî —
lometri. In ele aIŞte adusă cu nal, poate mări sau micşora to tot în Iakuţia, in valea riu nişte minerale mici, de o cu
polar Sohsolooh. Acest zăcămî loare roşie deschisă, care indică
ajutorul uror st r^e pompare. rentul de apă. ndenumit în limboa iakută „Aih^ întotdeauna prezenţa diamante-
In prezent, ^ sistem me- csieteuaatceînîfnr sneamnă „bglorie“’ esil1or. ‘Ro ecen*ta djescoperi•re a lui.
nic de irigancliripurilor se Sistemul telemecanic de co s5ib[“ilfai. !ntr-° regiune greu a c c'K„ rucekj a permis caKscurt timp
mandă a staţiilor de pompare
tomatizează. oraşul Salianî şi tot aparatajul a fost realizat c , . . .Idupă aceasta să se descopere in
’ost instalat punct de dis- şi montat de Institutul de stat Specialişti In domeniul m i ţ . m mare zăcămmt de
ar, unde scontat un sis- pentru economia apelor al Mi ţiei au ajutat pe geologi sa
nisterului Agriculturii al menajeze un cimp de aterizarihamante un neck de c -
unificat d^oomandă prin U.R.S.S. în colaborare cu Insti
’re. Este cient ca dispe- tutul de automatică şi teleme- pent'ru avioane. Din Mirnîi, o-it.
canică al Academiei de Ştiinţe
să apeşi un buton pen- a U.R.S.S. Comanda telemecani- raşul diamantelor din I a k u ţ i a , ______ ^ _______
la sta aflată la 40 de că a şi fost realizată la 5 staţii
care efectuează în prezent iriga a plecat spre Aihal o coloană de \
i se d!1'da ecluzele şi rea de iarnă a solului.
iapă sancţioneze pom- automobile care transportă pen tunel la o altitudine
In prezent, oamenii de ştiinţă tru geologii exploratori ai nou
itrifuPe un ecran mi-
di^ml de serviciu şi specialiştii introduc teleme lui zăcămînt — toate cele nece de 30QU m.
sare vieţii şi muncii.
ser’Uvoitil de apă din cánica şi la alte staţiuni de ame
in sită apăsare pa liorări. Cristalele transparente ale ne- e curînd s-a terminat construirea
;i e în funcţiune a- ckurilor de Rimberlit au fost i tunel alpin care face parte din
.\)mpare şi 'de la o descoperite de tînărul geolog a autostradă Frunze-Oş din K'r-
" 7ără a se deplasa Alik Krucek cu prilejul prelu zia. Tunelul, lung de doi kilometri,
h- crării unei probe luate dintr-un | situat la o altitudine de 3.000
p.
joua autostradă, lungă de 600 km.,
c’ţiel petrolului •Ast- El asigură, pe rută, regimul op fost pus In funcţiune de probă traversa lanţul Tlan-San şi va face
S.A. Tătară, la ex- tim de tracţiune şi frînare. Un şl la metroul din Moscova. Ex tura între două din cele mai mari
etroliferă Romaşkin astfel de „mecanic-automat“ a perienţa a fost concludentă.
ie de Lenlnogorsk, !e din Kirghizia, precum şi între
out crearea primei Viitorul ciberneticii
etrolifere din lume jul şi sudul republicii. In telul a-
anizată şi automa- Cibernetica pătrunde tot mai siuni mici, rapide şi rentabile,
mult în diferitele sfere ale ac pentru a satisface nevoile eco a o călătorie de la Frunze la Oş,
automată cunoaşte tivităţii umane. Lansarea cu nomiei, ştiinţei şi tehnicii so dura înainte două zile, se va pu~
't mai largă în si- succes a sateliţilor artificiali ai vietice.
maşină de calcul Pămîntului nu ar fi fost posi face numai în şapte ore. (vechiul
bilă fără ajutorul maşinilor de Maşinile electronice dirijează
într-o fracţiune calcul; fără ele nici rachetele procese tehnice în uzine, fac n traversa Uzbekistanul şi Kazah-
temperatura, pre- cosmice nu s-ar fi putut pla pronosticuri meteorologice, pun
i'ziţia gazului, poa- sa pe orbită. In fond, orice a- diagnostlcurl, efectuează cal ul).
parat cosmic se prezintă sub cule matematice foarte compli
corectări trebuie forma unei maşini automate cate, rezolvă probleme legate ¦in darea în exploatare a noii au-
oate transmite ce- foarte complicată, alcătuită din de hdirotehnică şi de fizica a-
i, reglînd procesul mii de piese a căror acţiune tomică, fac traduceri, stabilesc :ăzi se va intensifica în special
i fontei. Acest lu- trebuie să fie coordonată şi con graficele şi reglementează cir
formă unui program dat. Ci culaţia trenurilor. teul de mărfuri. Pe noul drum se
cîţiva ani maşina bernetica va aduce fără îndo \ efectua transporturile de materii
aieul „'Mars“. In- ială servicii nepreţuite viitorilor Aplicarea ciberneticii In atî-
n’andă electronl- cosmonauţi. tea domendi a inaugurat o nouă !je, produse alimentare, bumbac şi
etapă a progresului ştiinţific şi
rid asemenea Geniul omului creează „ma tehnic, era comande! şl a con (jicale.
’ostal“ din îm- şini raţionale“. Numeroase in trolului automat. Mecanismele
Tvel şi la Rus- stitute de cercetări îşi consa dirijează şi controlează un ma ^fonomicina —
cră activitatea creării de maşini a nou antibiotic
rurgiei gruzl- de calcul şi de instalaţii de co re număr de operaţii tehnice şi
mandă electronică dte dimen- : ultimii ani in mai multe
rorirea randa- supraveghează calitatea produc ţi, între care şi in Uniunea
vr electrice şi Sjetică, s-au efectuat lucrări
tăţii fontei. ţiei, In locul omului. ir^ortante în vederea realizării
ur noi antibiotice, care fără
;e In aplica- O m u í şi m a ş in a ai atît de toxice ca colimicina
sl micerina, să le fie superi-
industria so- Posibilităţile ciberneticii sînt meroase lucrări de felul acesta: oie ca eficacitate.
j extinderea Intr-adevăr nelimitate. Maşinile „Automatizarea, prieten sau iceste cercetări au fost încu
şi-au asumat o parte din atri duşman ?“, „Automatizarea : un mete de succes. Un nou anti-
a ei la căile buţiile omului şi le efectuează vis sau un coşmar ?“, „Automa bţic, denumit monomicina, a
mai bine şi mai repede decît tizarea : o binefacere sau un fit obţinut de un grup de co
a Sovietică au acesta. Dar creierul electronic blestem ?“ etc. Muncitorii sovie borâtori ştiinţifici de la insti
act primele lo- nu riscă oare să devină într-o tici nu-şi pun astfel de între tui de cercetări pentru noi
xte. O maşină zi mai „inteligent“ decît crea bări. In regimul socialist cu e- itibiotice de pe lingă Acade-
torul său ? Maşina nu înlocu conomia sa planificată, unde ia de Ştiinţe medicale din
ală denumită ieşte pe om ; ea nu face decît nu există şi nici nu poate exis bscova sub conducerea prof.
rat“ funoţionea- să-i îmbunătăţească producti ta şoinaj, toţi muncitorii sovie ( Gauze, doctor în ştiinţe bio-
vitatea muncii, îl ajută In su Igice. Noul antibiotic este pro-
de comandă-pro- punerea elementelor. Nu tre tici salută automatizarea şi con asul unui fel de ciupercă mi-
buie să uităm că nu omul este ioscopică care se găseşte în
în cîteva frac- în slujba maşinii, ci maşina este tribuie la înfăptuirea ei. Ei ştiu (mint. In comparaţie cu co-
imicina şi micerina, monomi-
îdă problemele pe în serviciul omului : fără el, că automatizarea Ie uşurează tna are proprietăţi mult mai
maşina nu este decît metal, ea peţioase din care principala
; conducerea trenu- rămîne inertă. munca, le ridică calificarea, ete gradul ei neînsemnat de
bxicitate. Printre altele, cînd
searna de situaţia contribuie la sporirea produc ste folosit pentru combaterea
\erate, de tensiunea re- mor boli contagioase, noul an
ţiei, le îmbunătăţeşte condiţiile tibiotic provoacă mai puţine
îV'ce, de intensitatea reacţii secundare şi bolnavii H
„Mecanicul auto
r i şi opreşte trenu
ri''" strict graficul. In ţările capitaliste apar nu de trai şi a.duce belşug. suportă mult mai bine.
