Page 22 - 1961-01

pSff. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI . Nr. 1880

B3 BDHDOBHBBSB BaaCTCT:a aw^jagiaz^nna^^

Situai în partea de nord-esi a regiunii Hunedoara, ra- întreprinderea de industrie locală „llorla , cît şi puz-

ionul Alba are o aşezare deosebit de pitorească. Limitată derja de ateliere ale cooperaţiei meşteşugăreşti. Te vei

la nord de lanţul Munţilor Trascăukii şi Metalici, iar la bucura că ai la dispoziţie autobuse confortabile în toate

sud de dealurile mărginaşe al podişului Transilvaniei, direcţiile raionului şi magazine aprovizionate din abun-

stiprafaţa celor 1.361 km.p. este brăzdată prin mijloc denţă. La sate, colectiviştii şi întovărăşită iţi vor vorbi

de apele domoale ale Mureşului, avînd ca afluenţi pe despre noua lor viaţă, despre veniturile mari şi munca

dreapta văile Teiuşului, Gălzii şi Ampoiiitui, iar pe uşurată ou ajutorul maşinilor agricole. In zadar vei

stînga Tirnavele şi Sebeşul. căuta măcar un cătun fără şcoală şi învăţător, pentru

Te invităm cititorule să faci împreună cu noi, că azi, şcolile noi au împinzit raionul pînă în cele mai

o plimbare prin raionul Alba, să te convingi singur de îndepărtate colţuri. Vei fi poftit şi la căminele culturale,

minunatele transformări aduse de regimul nostru de- prin cinematografele şi bibliotecile săteşti, pe la dis-

mocrat-popular, pentru bunăstarea şi fericirea celor ce pensarele medicale şi la casele de naşteri,

muncesc. Vei găsi la Ziatna uzine chimice impunătoare Harnicii locuitori ai raionului cu cele peste 50 de mo­

şi o întreprindere minieră, dotate cu cele niai moderne numente istorice, nu vor uita să-ţi amintească de faptul

utilaje, blocuri muncitoreşti frumoase şi spaţioase. La că toate transformările săvîrşite în ultima vreme, se da-

Alba Iulia te va impresiona dezovitarea fabricii „Arde- forează, în primul rînd, eforturilor eroice ale clasei mun-

leana“, diversitatea produselor de larg consum de la citoare condusă de partid.

Gospodăria colectivă este izvor

—»/——>t —*,—>;— de bunăstare

L
l
^ Căminele culturale, adevărate focare de cultură, au devenit îndrăgite de tru anul viitor, abia că-mi duse agricole şi 1.836 lei. Am 1
Nu mă număram printre rămîneau vreo 300 leg. grile,
iV> ţărănimea muncitoare din satele patriei noastre. In regiunea noastră, ca în [ cei mai avuţi, dar nici prin- 1.500 kg. porumb, 350 kg. cîştigat, după cit se vede, î Ştiinţa de carte a devenit în anii puterii populare un bun al tuturor.
l tre cei mai lipsiţi ţărani cartofi, 500-600 lei primiţi
!W întreaga ţară, se construiesc noi şi frumoase cănnne culturale, în care oame- t muncitori din saţ. Aveam ce- pentru sfecla de zahăr şi 10- nu numai atit cît să-mi a- ^ Pentru cel ce vor să şi-o însuşească se construiesc din zi în zi şcoli noi,
L va pămint. li munceam une- 12’ kg. de zahăr. înzestrate cu toate cele necesare procesului de invăţămînt.
(u nii muncii îşi complectează cunoştinţele, îşi dezvoltă talentele, se recreează. ? ori singur, alteori mai plă- jungă, dar să-mi şi priso- j
Acum însă, situaţia este cu IN FOTO: Clădirea şcolii elementare de 7 ani din satul Galaţi ridi­
% IN FOT<P: Noul cămin cultural din satul Mcfeş. totul alta. In anul trecut, sească. î
bunăoară, am efectuat 340 cată în anii regimului democrat-popu Iar.
)>) ¦ ------------------ ' =®3= de zile-muncă în gospodărie.
Alţii au făcut mai multe. Vreau să mai amintesc că ^
(¦ team şi mină de lucru pen- Sint mai tineri, mai în pu­ din veniturile realizate in ---------:.......................... EEEEEEHm= ’ - = --------- '
l tru că singur nu răzbeam. In tere, pe cîtă vreme eu am
C .F A C oţlarii aproape 50 de ani. Pentru gospodăria colectivă am -j P rin contribuţia
(. toamna lui ’59, cînd s-a pus munca prestată am pri­ cumpărat o mobilă pentru •) ?
j .® t problema înfiinţării gospo- mit 6.220 kg. porumb, bucătărie, haine noi pentru ]
[• dăriei colective in satul nos- 1.100 kg. grîu, 1.416 kg. car-
fii tofit aproape 50 kg. zahăr, v o l u n t a r ă a c e t ă ţ e n ilo rmine şi soţie, mi-am înfru- T
170 kg. ovăz, 17 kg. brinză,
Pe trimestrul III el anului ce Cum s-au obţinut aceste re- ^ tru, n-am 'stat prea mult pe mupeţat casa, urmînd ca în ^
a trecut staţia C.F.R-. Coşiarin sulfate ? In primul rind prfn- t gînduri. M-am înscris prin- cel mult 3-4 zile să aduc a- ^ 9
a primit diploma de staţie tr-o judicioasă organizare a ; tre cei dinţii. După primul
^ fruntaşă pe direcţia regională muncii. Astfel, personalul sta- ( an de activitate în comun casă şi o mobilă de dormi- i La rezolvarea multor proble- ţii. Sint acum scutiţi de a par-
M c - F- R- Cluj. Această *diplomă ţiei, bine instruit, a fost re- [ m-am convins şi mai mult tor pentru care am puşi ba- j
']« însă nu e singura primită de partizat pe posturi după dall- l că munca în gospodăria, co- nit deoparte. Şi toate astea 1 rne de ordin gospodăresc, cetă- curge zeci de kilometri pentru
către colectivul de muncitori al floare şi capacitate, fiind an- numai după un an de mun- -j tenii din satele raionului Alba a frecventa şcoala care se gă-
L lectivă este mai spornică, că în gospodăria colectivă. -j au adus şi • aduc o contribuţie sea la centrul de comună. Prin
ţ deosebit de însemnată. Din su- contribuţia voluntară a părinţi-
,0) staţiei ca o binemeritată răs- trenat în întrecerea socialistă [ mai plină de belşug. O ăove- Iată ce mă face să-i în- mele votate în adunările popu- lor lor, în satele respective au C.
lare, drept contribuţie voluntară, fost ridicate clădiri semeţe des-
wi plată a eforturilor depuse. Măr- desfăşurată pe echipe de sipe- (. dese însăşi faptele. Cînd îmi 1.000 kg. fin-trifoi, alte pro- demn pe toţi ţăranii mun- 1
V» turie a frumoaselor realizări clătitate (manevranţi, sabotări, l munceam de u- citări întovă- şi care se ridică în ultimii patru tinate şcolilor în care pot să în-
ani la aproape 2.500.000 lei, pe veţe, să se pregătească pentru a
'fll obţinute în muncă de ceferişti acari etc.), ture şi profesii, Jţ nul singur pă- răşiţi, ori cu ^
gospodării in- i harta raionului au apărut noi deveni cetăţeni folositori patriei, va
mîntul, toam­ obiective social-culturale. Şcoli de patru şi şapte ani au >)>
na cînd înche-
iam socotelile,
m sint diplomele obţinute în se-
% m©şirele II ale anilor 1955, 1957

I .. I?V şi în semestrul I al anului 1958,

<M cînd staţia Coşlariu a fost de-

1}'i) clarata fruntaşă pe ţară, pre-

$ cum şi diploma de staţie frun-
Pentru ca rezultatele obţinute t ftm c îm m fm m t ăîviduale, să î Numai în anii 1958-1960, demai fost construite în satele <W
în muncă să fie valoroa.se, co* tl 4380. ti*. paşeasca cu -j pildă, în raionul Alba au fost Oarda de Sus, Straja, Glod, Po- («
lectivul de conducere al staţiei
a manifestat o grijă deosebită t mă trezeam că 1P & W 0B ' . m m rnm ? ? ia încredere pe ] construite prin cotribuţia vo- iana Ampoiului, Feneş şi în )V>
pentru ridicarea nivelului pro- "L deşi ţm m
fesiorsal al personalului. In a- trudeam .%iio o . calea gospodă- luntară 11 şcoli de patru şi şap- multe alte sate din raion. Tot <}?
j- din zori şi pî- ! m m 1 te ani, 6 cămine culturale, un prin contribuţia voluntară a ce- %
M taşâ pe direcţia regională pri- <3$$* Get. ! m m m
fk. | m m n
1P) mită în trimestrul IV 1959.
cest scop, în faţa ceferiştilor au r nă seara tir- c M m fl singura dispensar, 75 poduri comunale tăţenilor, în satele Cib, Intregal- »>
şi podeţe, 17 fîntini, 6 sate au de, Cricău, Stremţ, Metcs şi Va- Vii
V.

fost expuse o serie de confe- C siu, nu mă a-
'li) Iată câteva cifre ce vorbesc rinţe legate de specificul mun- l legeam decit Z M Â R JS0.
r- cu puţin. După | 0M S fost complect electrificate, in al- [ea Dosului au fost ridicate că-
W de la' sine despre felul în care cii lor ca : „Importanţa trans- l ce achitam ăa- T fj poate aduce în ) tele ^a fost extinsă reţeaua e- mine culturale cu săli de sp?c- w
ţf[ se munceşte aici. porturilor în statele socialiste“,
[ toriile către casă belşugul ^ lectrică, s-au executat îndiguiri tacole spaţioase, cu biblioteci şi m
frf In luna decembrie 1960 în „Variaţia preţului de cost în l stat, uiumul la mmm m m . hf*î'l şi bunăstarea, ţ şi desecărh canalizări, lucrări încăperi destinate altor activi- «j
7{) sectorul osii tranzit cu mane- funcţie de productivitate“, „Si- - batoză şi du-
O Go .H. . rB, Rr»Er-AAZ 1 de reparaţii la diferite obiecti- tăti cultural-educative. In ultimul ):>
$
vA vr^ pianula fost depăşit cu guriaaiţa circulaţiei în ramura ¦ pă ce opream colectivist ve etc. Copiii ţăranilor munci- timp sate ca Almaşul Mare,
G.A.G. Mihalţ
m 21,4 Ia sută: în sectorul osii roiocării“, „Căi şi mijloace de . sămînţa pen- tori din sate ca Cristesti, Ne- I.g..hiu, ,. Şard, Bucerdea, Cricău,
crileşti şi Sfircea de pe raza co-
S\S tranzit fără manevră planul a circulaţie“ etc. şi s-au populari- •J'—1-—fwJ u/ vJ uI U u / U lJ U i
l. J wJ o—>' l JuJs-Ji— J v—^'—i ¦.t i b J u / U i J u J u l u J u / \ J c J v munei Intregalde, ori Fata Pie- ^ Iceş^ ’ ^ '^ ru’ Barabanţ, Sin-

fost depăşit cu 8,1 la sută, în 2Sj+ gj aplicat trii din comuna timbru’ 0arda de Jos au {osl

| sectorul compunerea trenurilor mab(Mele toain. Realizări j__L.,1 '> ¦' ¦ ¦ Alba •0bt,remt,’, , electrificate iar •altele -radtof.ica.te. y)
}/) în osii, cu 6 la sută, la tren/km. tate de „ unde L, a aces¦t,e -înfăptui.ri.¦şi. l,a mul,- vvva
%V) cond, ucere marfă cu r5m6,8 ,la suta sovî©Bce din raionul
))) iar staţionarea în tranzit cu munca burghezia a lă- ajteje care au schimbat faţa S/>

sat mii de analfa- satelor raionului, ţăranii munci- vj

m manevră a fost redusă cu 11,31 toda Krasnov, beţi, învaţă cu tori şi-au adus din plin contri- %

pj Ia sută. i' Kosuhari etc.). sirg slovele căr- buţia.

| A lţa -i v la fa m in erilo r Teatrul de păpuşi L Â Ş C O A L A D I N G A L A J
}f) . T. • .
.. bănci şi prelate, care ii transpor- înfiinţat în anii puterii populare, „Invăţămîntul funcţionează în mod mima Galaţi, judeţul Alba“, manus- maccutic do.tat cu medicamente trebuin-
}}) Băieşii din bazinul .minier pe ploaie şi viscol, minerul de tă pe mineri din satele lor în- Teatrul de stat de păpuşi „Prichindel« neigienic, într-un local împrumutat de ţris găsit de curînd în arhiva Şcolii cioase (deşi în comună există dispen-
atunci, de pe vremea cînd mi- depărtate pînă la gura minei, din Alba tulia, â prezentat de la în­ comună de la G.A.P.S. (Gasa autono­
ţV Ziatna lucrează pe la sectoarele nele aparţineau societăţilor par- iar de aici, după terminarea lu- ceputul activităţii sale, în faţa unui mă a pădurifor statului — N.R.) ce elementare de 7 ani din Feneş — Ga- 6ar medical), dispune de o bibliotecă
ticulare ale capitaliştilor, stră- crului, acasă. număr de 336.988 spectatori din regiu­ arc o vechime de peste 170 anţi şi care 'aţi, raionul Alba. Sărăcie, mizerie, ne­ ce are peste 1.000 de volume necesare
% Almaş — Sţtănija, Haneş şi Va- băt-sa pe jos, zi de zi, zeci de nea noastră ori din ţară, 1.598 spec­ este în curs de ruinare. Cînd se re­
lkeiilionmMetirriî pnpentfrnu no Ilpenafă miz7eP-. Adăugind la Condiţiile Ome­ varsă pîrîul (Rîul Ampoi N.R.), a- procesului de învăţămînt, etc.
lea Dosului. Sînt sectoare im- tacole. Printre altele amintim specta­ îhînţa de carte, aceasta a fost zestrea lnainfe de a se construi şcoa|a> CQu
Aşa a fost pe vremea cruntu- neşti de transport şi celelalte
prăştiate la distanţe mari. Ca realizări aduse în folosul mine- colele cu piesele „Harap Alb", „Micul lăsată gălăţenilor, şi nu numai ţor. ci pip ce vroiau să înveţe 7 clase tre-

W•¦<7 csă aojiiuirnmgnă 1lan sQePcnttonrrunl AAllrmnnacş; —— intregului popor romîn, de către odio- buiau să meargă tocmai la şcoala din

};; Sfănija, minerul din Ziatna t

)) buuuia3 saă ptlece ade acasaă tla ora

ţA 1 noaptea pentru schimbul de lui regim de exploatare burghe- rilor (blocurile muncitoreşti din cocoşat", „Albă ca Zăpada şi cei 7 pi­ cest local de şcoală se umple cu apă 5ul regim de exploatare burghezo-mo- Patrînjeni — Ziatna. Acum, la a-
pînă Ia ferestre. Şcoala nu are d.eci.t.
W 6 . dimineaţa. Avea de străbătut zo-moşieresc. Haneş, noile magazine mixte şi tici", „Aladin şi lampa iermecată“. 10 cărţi potrivite pentru învăţămînt din Şieiesc. ceastă ..şcoală,’ în afara _gălăţenilor vin
M7 cit are biblioteca... Şcoala nu are . . .. şi copn din Valea Mică, Presaca, Fe-
% >îu mai puţin de 23 km. la dus Astăzi lucrurile s-au schim- de produse industriale din Va- „Povestea porcului“ etc.. care s-au neş> g uipuc şj y a|şa ^ nre
nici o catedră... nu are bănci a doi Odata cu instaurarea puterii popu-
elevi..., nu are material didactic a-
% şi alţi 23 km. după terminarea bat. Grija faţă de om şi faţă de lea Dosului şi Haneş, centrul proape deloc..., nu are medicamente...“ lare istoria Galaţiului a luat un nou Dc undc majodtatea copiUor din Ga.
& lucrului. Ce-i mai rămînea pen- nevoile sale, satisfacerea celor <je carne clin Haneş cinemato- bucurat de multă simpatie din partea
o™vl*zerretbu. mai de seamă condiţii de mun- graie,e din Haneş ValeamiDciolo.r spectatori. * W > luminos, de prefaceri şi reali- [aţj rămîneau înainte de 1944 neştiu-
% ° ilha>şi,
A rilor personale ? Aproape ni- că, au stat şi stau în permanen- * . . , . . . ,, , zâri. Una din1cele,mai pregnante măr- tori de carte,, astazi toţi copiii de vîr-
In prezent sînt în pregătire piesele turii în acest sens o constituie şcoala' stă şcolară urmează cursurile şcolii iar

(â mic. Minerul din Balşa (raio- ţă în atenţia partidului şi gu- s" U1, b,blloteclIe- aparatele de „Năframa fermecată“, „Punguţa cu doi

V;') riul Orăştie) şi cel din Cloci, lu- verbului nostru. In urma mă- raa’i° 51’ staţiile de radioficare bani" şi „Marele vrăjitor“. Iubitorii —- iiaattăă ccoonnssttaattăărriillee făcute în anul -1941 nouă, ridicată în anii regimului demo- dl,P® ^ m in a r e a celor 7 clase, cei mai
de la fiecare sector) este lesne teatrului de păpuşi sînt nerăbdători să de un învăţător în ăstiruirainii şsii aannrchnncrtpe , .. mulţi dintre ei, învaţă mai departe,
w crînd la mina Haneş, aveau de surilor luate, s-au schimbat şi de înţeles că pentru viaţa şi vadă şi aceste piese. asupra şcolii primare de stat din co-
munca minerilor de aici sint crat-pvo.pi ular. Alba, înaltă,. espai ţioasa, ea lat.a un exemp,lu: in anul şcolar 1959-
yX bătut zilnic cu piciorul, nu mai condiţiile de muncă şi viaţă a!e create condiţii din c; in ce mai
bune oferă cele mai bune condiţii de învă- 1960 au absolvlt şcoala elementară 29
“A puţin de 36 km. Intre Ziatna şi minerilor din bazinul ZIatnei. A-
— ------------- s s -------------- ţătură celor 203 efevi ce urmează ci- ^ COpj;_ Djntre aceştia 25 au urmat
<¦( sec!orÎ . ™injer Vaiia Dosului, cum, în fiecare zi şi pentru toa-
va sint alţi 15 km. La dus lo, la [e cele trei schimburi ale sec- Luminează ciul I şi II. Localul şcolii, bine între- ţC0|j medjj şj şC0jprofesionale. j1
. becul elecirfc
m reîntors acasă alţi 15 km. (oarelor Almaş, Haneş şi Va- CIFRE m FAPTE ţinut, are mobilier complet, nou, e în- [n aces{ an cetăţenii comunei Ga-
zestrat cu bogat material didactic (nu- laţiau hotărît să construiască încă
Cu lămpaşele în mină, pe (ea Dosului, sint puse la dispo- X> 0 in anul 1-950 în raionul Alba’ existau numai patru gos- > mai nărţi are peste 60), are punct far- 3 săli noi de clasă.

drumuri desfundate, pe arşiţă, ziţia minerilor camioane cu

y podarii agricole colective: la Benic, Obreja, Căpud şi Cistei, < : 8^ :
însumînd 150 familii şi 458 ha. teren agricol. In prezent ţ

Am cunoscut Şardul de odini­ există în raion 23 gospodării agricole colective cu peste 4.000 L
oară. Era cufundat in întuneric
de familii şi 7.823 ha. teren agricol. ^ -— ' / X / P

cum erau cufundate toate sate­ 0 Avutul obştesc al gospodăriilor agricole colective a \

le de pe vremea aceea — vre­ ? crescut de !a 047.000 lei — cît era în 1950, la 4.728.528 ici i
mea burgheziei, a exploatării şi \ în 1960. '

neomeniei. L-am revăzut din nou <, ° Valoarea zilei-muncă în gospodăriile agricole coicc- >

acum. E a ltu l; nu mai seamă­ X tive din raionul Alba a crescut de la 23,3? iei_ cît era în )

nă cu cel care a fost. Şi oame­ ) anul 1958, la 30,34 lei în 1900. fn unele gospodării colec- >

nii s-au schimbat; sînt mai ve­ I tive ca Berghin, Ţelna, Ighiu, etc., valoarea unei zile-muncă Ş

seli, mai bine îmbrăcaţi. Seara, ) a fost în ann! 1900 între 39-42 lei. \

becurile electrice luminează stră­ X ® Bcntru dezvoltarea sectorului zootehnic în gospodăriile ş
zile şi casele oamenilor.
f agricole colective din raionul Alba. statul a acordat în anul <

Localnicii vorbesc cu mtndrie s 1955 credite de 444.190 tei. Valoarea acestor credite a ajuns 7

despre această înfăptuire — e- X în anul 1900 la 1.186.994 lei. (

lectrificarea satului. Au reali­ 0 Numărul şcolilor de 7 ani a crescut de la 11 — cît b

zat-o prin munca lor şi cu aju­ X era în 1938, la 24 şcoli dei 7 ani în anul şcolar 1900-1901. ţ
torul statului.
> în aceeaşi perioadă, numărul elevilor din clasele î-IV, a eres- >

Peste 200 de case din. Şard s cut de la 2.?t51 la 0.702, iar al elevilor din clasele V -V Il a s

silit luminate de becul electric, X crescut de la 1.105 la 3.774. <

în locul celor 5 aparate de ra­ < 18 Faţă de cei 85 absolvenţi ai şcolilor medii în anul >
dio la baterie, sînt acum aici, > 1938, numărul acestora a ajuns la 277 absolvenţi în anul 1900. <,-
peste 100 de aparate. Curent c-
lectric din reţea foloseşte şi o X • In anui 1950 în raion existau 3 sate electrificate. As-
paratul de proiecţie cinemato­ Ş tăzilumina electrică a pălruns în 20 de sate ale raionului. (
grafică şi pickup-ul de la că­
® Numărul medicilor în fostul judeţ Alba era în anul j
minul cultural.
;•) in anul 1960, cetăţenii satu lu i' Presaca au construit, iiu- < 19-14 de 27. Acum, în raion există S0 dc medici. In anul 1945 Pentru oiunenii muncii din patria noastră se construiesc pe zi ce trece m
))x mai din resurse locale, un frumos magazin pentru cooperativă. . Şardul este unul din cele 17 tot mai multe locuinţe spaţioase şi confortabile. Fste încă o dovadă a grijii cP
^ Magazinul, aprovizionat cu cele mai diverse măriuri, satisface sate electrificate în ultimii 10 X unui medic îi reveneau 3.235 locuitori, în prezent unui me- / cu care sînt înconjuraţi dc partid şi gu vern cei ce produc bunurile materiale. U)
ff)
)/) pc deplin cerinţele cumpărătorilor. ani în raionul Alba. z dic revenindu-i 1.093 locuitori. Cadrele medii sanitare au < IN FOTO: Noi locuinţe pentru muncitorii 'ceferişti din Coşlariu.
li! IN CLIŞEU: magazinul mixt din satul Presaca.
^ crescut de la 36, cîte erau în anul 1945, la 195 în anul 1900. i

U ^ V W W v 'V W V, V, . vW /WVVs/V'v 'VVV- -vW v V vW

L ¦w .? v NS -W-w W