Page 23 - 1961-01

Nr. 1880 DRUMUL SOCIALISMULUI ? nap 3

gggp?w?aaai<iuun«7i

n ©raşul de pe m alu O realizare *
m

S fre iw iy i ia cinem atografiei romineşti

Călanul a devenit oraş. Uzi­ poate constata că realizările ob­ Perioada cit a rulat la Artista Darclee învinge sen­

na s-a dezvoltat din an in an. ţinute de ei sint îmbucurătoare. Orăştie filmul romînesc Dar­ timentele şi pasiunile fireşti

S-a construit furnalul II, turnă­ La acţiunea de desfundări şi cu­ dée, a fost pentru publicul şi, treeînă peste propriile

toria de lingotiere, semicocse- răţiri de şanţuri şi străzi au par­ local un prilej de sărbătoa­ suferinţe, se realizează în ar­

ria. întreaga uzină s-a moder­ ticipat peste 3.000 de cetăţeni re. Mihai lacob, regizorul fil­ tă. Aceasta este, fără îndo­

nizat. Şi odată cu ea au crescut*1 care au efectuat mai bine de mului, originar din această ială, atitudinea unui auten­
şi oamenii. Partidul şi guvernul 14.000 ore muncă voluntară. Au
localitate, a avut cu specta­ tic talent, a unei mari ar­

le-au creat condiţii de viaţă mi­ apărut noi zone verzi. Numai la torii prezenţi la ambele ci­ tiste şi luptătoare progresis­

nunate. A fost construită fabrica amenajarea parcului din faţa nematografe din oraş, dife­ te în acelaşi timp. Din acest

de piine, au fost deschise ma­ stadionului au participat 2.631 rite convorbiri privind reali­ punct de vedere momente e-
gazine alimentare şi textile, spi­ cetăţeni care au prestat peste
zarea filmului. moţionale şi emotive au fost:

tal, dispensar, c.reşă, cămin de 7.000 ore de muncă voluntară. Cu acest prilej — avînd in hotărîrea de a rămîne la Pa­
zi. biblioteci, depozit de mobilă. Rezultate bune au fost înregis­
vedere faptul ris, r e f u z u l

Era necesară o' şcoală mai mare trate şi pe linia amenajării unor că în luna a- !Interviu cu contractelor a-
unde să poată invăţa toţi copiii. străzi. 2.846 cetăţeni au partici­ ceasta filmul MIHAI IAQÖB, vantajoase şi
Prin grija organelor locale şi pat la pietruiri de drumuri şi la rulează conse­ regizorul filmului revemrile în
cu sprijinul cetăţenilor s-a hotă- asfaltări. Calculînd valoarea cutiv în întrea­ patria iubită,
rit mărirea localului de şcoală. muncii efectuată de către cetă­ ga regiune — Dardée atitudinea ei
Şi hofărîrea a fost dusă la în­ ţeni in mod voluntar, numai în
deplinire. Acum, aici funcţionea­ anul care a trecut, se poate con­ tov. prof. I. Ilt- la primirea en­
ză o şcoală medie, frecventată stata că aceasta se ridică la su­
de elevii de la zi şi de munci­ ma de peste 200.000 lei. Depu­ escu, colabora­ tuziastă ce i
torii din uzină. Au luat fiinţă taţi ca Ştefan Losco, Beniamin
de asemenea, străzi şi cartiere Cun, Traian 'Muntean, Alexan­ tor al ziarului nestru, s-a a- s-a făcut în piaţa Teatrului
noi. Peste apa Streiului s-au dru Goţi, Gheorghe Sperios, Ni-
înălţat zeci de blocuri cu etaj. colae Borcan şi alţii, s-au dove­ ăresat regizorului Mihai Ia- Naţional sau interpretarea la
Este vorba de noul oraş munci­ dit a fi buni gospodari. Parti-
toresc Călan. In ultimii trei ani cipînd alături de cetăţeni la a- cob cu eiteva întrebări, lega­ recepţie a bucăţii lui George
au fost construite peste 80 case numite acţiuni cu caracter ob­
individuale cu împrumut de la ştesc ei şi-au atras simpatia oa­ te de realizarea filmului. ştefănescu ..Mîndrulîţă de la
stat. La dispoziţia oamenilor menilor, au devenit iubiţi şi sti­
muncii sfau autobuzele care-i maţi. ÎNTREBARE : Ce ne pu­ munte“, în locul unei arii cos­
transportă de la un loc la altul.
? teţi spune despre contactul mopolite.

dumneavoastră cu publicul ÎNTREBARE : Iubitorii ar­

din regiune ? tei cinematografice din regiu­

RĂSPUNS : Intilnirlle au nea noastră ar dori să cu­

fost plăcute şi instructive. noască ce ne-ar putea spune

} Mă bucur că filmul a fost regizorul despre circulaţia şi

* primit cu mare interes şi cm popularitatea filmului dincolo

Muncitorii din Călan doresc, Oricine trece azi prin Călan, văzut în această manifestare de graniţele ţării.
expresia simpatiei faţă de
ca oraşul lor să devină pe zi oraşul de pe malul Streiului cum succesele întregii noastre ci­ RĂSPUNS : Pînă acum, fil­
nematografii ih ascensiune. mul a fost achiziţionat de
ce trece tot mai frumos. Iată i se mai spune, rămîne impre­ Franţa, Algeria. Tunis, Ma- ‘
M-am bucurat mult pentru roc. Argentina, Brazilia. Chili
pentru ce ei. in frunte cu depu­ sionat la fiecare pas. Dcţr nu contactul direct cu oamenii şi Japonia. Luna aceasta vor Bm w ml ţ.
care, prin aprecierile şi ob­ fi prezenţi la Bucureşti re­
taţii, participă prin muncă vo­ trebuie uitat că toate acestea servaţiile lor, mi-au oferit o prezentanţii cinentatografiei
\ imagine de ansamblu a ceea din ţările socialiste frăţeşti
luntară la anumite acţiuni de în­ s-au putut face în zilele noastre ce am realizat, ca şi asupra care vor contracta producţi­ ţ In scopul îmbunătăţirii ^
unor lipsuri. ile noastre din 1960. Printre ^ procesului de producţie, a 1
frumuseţare a oraşului. Făcînd cînd puterea aparţine celor l reducerii preţului de cost şi ^ Băieţii de la „46
: a sporirii indicilor de uti- )
bilanţul muncii desfăşurate de mulţi. r lizare ai furnalelor, la sec- ^
; ţia I-a furnale din C.S. Hu- )
către cetăţeni în anul trecut, se V. A. ÎNTREBARE ; Publicaţiile ele, va figura, desigur, şi fil­ • nedoara s-a dat recent în ^

:-0 O : noastre ca şi presa literară mul „Darclee“. folosinţă staţia de trans- ţ (Urmare din pag, I-a).
port şi ciuruire a cocsului. 1
au comentat filmul Darclee, ÎNTREBARE: Şi, acum, Prin aceasta s-a uşurat ] am rupt contactul cu şcoala1-. ve-au o pregătire mai infe­
. totodată în mod conside- j Dar a fost deajuns să-i a- rioară. Dimpotrivă, S-au a-
Bilanţ rodnic ce mai puteţi adăuga cu pri­ bucurîndu-ne de succesul fil­ ¦ rabil munca furnaliştilor. i fle gîndul şi toţi băieţii s-au propiat de ei, i-au atras spre
oferit să-l ajute. N-au fost înţelegerea noului sens al
Cu eiteva zile în urmă, în cadrul roase animale de producţie. Cu prile­ vire la forţa artistică a a- mului Darclee, al cărui sce­ IN CLIŞEU: Vedere ge- 5 vorbe goale. Nicclae Roman vieţii. Datorită lor, Ion Ca.ta-
sesiunii Statului popular al oraşului Gă- jul analizei făcute a reieşit că fruntaşă este azi în clasa IX-a a şco­ nă îşi spune competent păre­
lan s-au analizat rezultatele obţinute în organizarea muncii se situează gos­ cestui nou film romînesc. nariu cinematografic a fost ) lii medii serale. „Deocamda­ rea despre cutare sau cutare
de către gospodăriile agricole colec­ podăria agricolă colectivă din Gălanul tă, maturitatea — zice el. piesă jucată pe scena Tea­
tive din Călan. Din analiza făcută a *Mic care a obţinut cele mai bune re­ RĂSPUNS : Ideea centrală scris la Orăştie, — o ultimă nşrală a silozurilor sta- -j Apoi... în nici un caz n-am trului nou, sau ascultă cu
reieşit că în cursul anului trecut în zultate în toate sectoarele de activi­ . ţiei de transport şi ciu- f să mă opresc numai la a- plăcere, în faţa pickup-ului,
gospodăriile agricole colective din Că­ tate. a filmului a fost aceea de a întrebare : care sînt proiecte­ : ruire acocsului. tît“. Simfonia V-a de Eeethoven.
lan s-au construit 4' grajduri, 4 maga­ De la ei au pornit înfocatele
zii de cereale şi s-au cumpărat nume­ I. CRAŞCA reda nu atît viaţa unei in­ le dumneavoastră de viitor ? Inginerii Valentin Răilea- discuţii pe temele cele mai
nu şi Nicolae Floca au venit variate, de la literatură, mu­
corespondent contestabile mari artiste, ci RĂSPUNS': Sper să reali­ din facultate cu modestia in­ zică, la cucerirea cosmosu­
telectualului n-ou, lipsiţi de lui.
lupta unui cm şi chiar a unei zez în 1961 un film contempo­ nota de aroganţă şi pretin­
să superioritate. Printre mun­ ...Hunedoara este locul în
generaţii progresiste şi repre­ ran nu numai prim concepţie, citorii din combinat au oîş- care ţi se poate dezvălui cel
tigat noi calităţi. Apropierea mai bine multitudinea şi
zentative pentru acel timp. dar şi prin tema şi desfăşu­ lor i-a făcut mai prietenoşi,
le-au întărit spiritul de in­ complexitatea transformări­
rarea propriu-zisă a acţiunii. tr-ajutorare tovărăşească. A-
casă, ei n-au făcut din titlul lor' survenite în viaţa oame­
Un film dedicat în întregime
de inginer un înveliş care nilor. Băieţii de la „46“ sânt
realităţilor noastre socialiste. să-i separe de băieţii care a-
muncitori şi ingineri, dar
Pădurar necinstii
toţi, deopotrivă, oameni pe
înainte de mon­ Personalul silvic de teren din între­ în loc să încheie acte de dare în ju­ care viaţa i-a apropiat în
tarea cuzineţilor la prinderea forestieră Orăştie — pădu­ decată delicvenţilor, a încasat de la mersul ei.
roţile vagoanelor, rari şi brigadieri — luptă pentru a-şi aceştia diverse sume de bani pe care
o ultimă verificare ridica cantoanele lor la nivelul can­ şi le-a însuşit, justificînd că sumele 'V'VN/W-.
a osiilor este abso­ toanelor de calitate. Aceştia au obţinut încasate reprezintă taxe de obor şi că
lut necesară, lată-1 în 1960 importante succese pe linia vor fi predate sfatului popplar. m PROGRAMUL
în cjişeu pe tîpărul executării lucrărilor silvice la timp
Viorel Mohora de la şi în bune condiţiuni tehnice, reducerea In urma cercetărilor făcute, s-a con­ 12 IANUARIE 1961
Atelierele centrale delictelor şi incendiilor. S-au eviden­ statat că pădurarul Şotron Rujoi nu
C.F.R, SIrncria fă­ ţiat astfel, în mod deosebit, brigadierii a căzut într-o simplă greşeală, necin­
cînd această verifi­ Augustdn Măfgir»sanu şi Ioan' Cătă- stea fiindu-i un obicei ascuns încă
care. nici, precum şi pădurarii Adrian Matei din trecut.
din Cugir şi Ilie Stoica de la Gră-
dişte. Pentru a-şi camufla abaterile şi a PROGRAMUL 1 : 6,30 Emisiunea PROGRAMUL. II: 14,08 Muzică in-'
lovi în cei ce-şi tăceau datoria, pă­ pentru şale : Slatui zootehnidanului : strumentală; 15,30 Din muzica popoa­
Totuşi, se mal constată că sînt încă durarul în cauză întocmea şi înainta îngrijirea vacilor de lapte; <•’,00 Din relor; 16,30 Rapsodii de compozitori
şi pădurari care nu se situează la înăl­ diverselor organe reclamaţii anonime, presa de astăzi ; 9,30 Vreau să ţ-tin ; romîni; 17,20 Reportaj în dialog;
mincinoase şi calomnioase. 11,03 Cîntece şi jocuri populare ro- 17,30 Sfatul medicului; 19,30 Din ac­
ţimea sarcinilor încredinţate, elemente mîneşti ; 12,00 Reportaj : S-a născut tivitatea sfaturilor populare; 20,30
Prin vigilenţa organelor din Între­ o iniţiativă; 12,10 „Piară focul războ­ Poeţii noştri cîntă partidul — mon­
care nu fac cinste aparatului nostru prinderea forestieră Orăştie, pădurarul iului", cintece de luptă pentru pace ; taj de versuri; 21,15 Cîntă orchestra
silvic. 13,05 Concert simfonic; 14,30 Cîntă de muzică uşoară „Electrecord“ ; 21,45
Rujoi a tost descoperit, iar conducerea Simona Cassian, Roxana Matei şi Părinţi şi cop ii; 22,00 Muzică din o-
Un astfel de exemplu este pădurarul Mircea Nemens ; 15,10 Duete din o- perete; 22,23 Lucrări simfonice de ti­
întreprinderii a luat măsuri de desti­ perete ; 16,15 Vorbeşte Moscova!; 17,30 neri compozitori bulgari; 23,15 Concert
Şotron Rujoi din brigada Sibişel (O- tuirea lui din serviciu şl acţionarea a- „Tinereţea ne e dragă“ (reluare); 18,00 de noapte.
cestuia în justiţie. Muzică de dans; 19,05 Tribuna Radio;
coiul silvic Orăştie) care, găsind vite Democratismul profund al orînduirii BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00;
!ng. TRAIAN IACOB noaslre socialiste; 19,45 Transmisie 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
la păşune în pădurile din cantonul său. din Studioul de concerte al Radiote- 19,00;. 22,30; 23,52 (programul I)
corespondent Ievizitmii, a concertului orchestrei sim­ 14,00; [6,00; 18,00; 21,00; 23,00 (pro­
fonice a- Radiotcleviziunii ; 22,45 Con­ gramul Ii).
wmimjssssmssssiB. cert de estradă.

Anul 1961 se anunţă fructuos, Al Vl-lea concurs al formaţiilor din viaţa nouă a oraşelor şi sa­
nu numai pe tărimul economiei, telor noastre.
ci şi pe cel al artei şi culturii. artistice de amatori
Dacă plaiurile frumoasei noastre Este deosebit de important ca
p’atrii vor fi împodobite cu noi ale căminelor culturale săteşti ori ia sate şi să aibă in reperto­ bune lucrări, cele mai semnifica­ formaţiile ce vor intra In con­ 12 IANUARIE 1961
uzine şi fabrici, iar ogoarele vor şi orăşeneşti, ale caselor de cul­ riu cel puţin două trei lucrări tive centru epoca noastră. curs să-şi aleagă un repertoriu
fi brăzdate de. mai multe trac­ tură şi ale colţurilor roşii din noi, iar brigăzile artistice de a- bine orientat, potrivit posibili­ DEVA : Nopţile Cabiriei: HU­ TIE: Serioja; Torentul; HA­
toare. un număr mai mare de G.A.C. de următoarele gen u ri: gitaţie şi formaţiile muzicale Pentru brigăzile artistice de tăţilor de care dispune fiecare. NEDOARA: Haiducul de pe ŢEG: Un cinlec străbate lu­
combine vor culege rodul mă­ coruri, solişti vocali (duete ter­ (orchestre de toate genurile) să agitaţie alcătuirea programelor Toată grija conducerilor unită­ Ceremuş; PETROŞANI: Asasi­ mea; BRAD: Normandie N u ­
nos din acest an, se cuvine ca ţete, cvartete etc.), formaţii de aibă cel puţin cîte un program de participare la concurs trebuie ţilor culturale trebuie să fie în­ nul din umbră; Hanul din Spes­ men ; LONEA : Ivanna ; TEIUŞ:
si arta şi cultura să cînte cu de­ instrumente populare (tarafuri, nou în faza a î-a a concursului. să constituie problema cea mai dreptată spre conţinutul reper­ sart ; SEBEŞ : Mameiucul; AL­ Scrisoarea Elvirei; ZLATNA:
plină dăruire munca entuziastă orchestre populare, de muzică importantă a etapei actuale dc toriului, spre calitatea şi purita- BA IU LIA : Pescarii din Arhi­
a celor ce înfăptuiesc cu patos uşoară, de muzicuţe, mandoline O atenţie deosebită trebuie a- pregătire. Programele vor tre­ lea lui ideologică. Cercul; IU A : Jucdţoarea de
şi hărnicie politica partidului etc.) ; fanfare şi orchestre semi- cordată repertoriului. In alcătui­ bui să fie inspirate din pro­ pelag ; Eşalonul de a u r; SI ME­
noslru de desăvîrşire a construc­ simionice, solişti instrumentişti, rea repertoriului este necesar blematica majoră a vieţii noas­ Concursul se va desfăşura în­ baschet ; APOLDUL DE S U S :
ţiei socialiste a ţării. colective“de operetă, brigăzi ar­ ca la formaţiile muzicale şi co­ tre cotidiene, izvorită din docu­ tre IR ianuarie şi 23 August RIA : Părinţi şi copii ; ORAŞ- H 8.
tistice de agitaţie, formaţii de rale să domine acele cîntece care mentele Congresului a! III-lea 196!. pe 5 faze, cuprinse între
Cel de-al Vl-lea concurs al estradă, echipe de dansuri şi slăvesc viaţa nouă, realizările u- al partidului. In industrie—dez­ 15 ianuarie — 28 februarie; 1 ţ».TXyatuxzy.-ara Mmmn,.
formaţiilor artistice de amatori solişti dansatori. riaşe înfăptuite de popor, sub voltarea continuă a industriali martie—10 aprilie; 10 aprilie—
din sistemul sindicatelor şi a- conducerea înţeleaptă a partidu­ zării, creşterea producţiei şi pro 8 m ai; 15 iunie— 15 iulie; 15— L>c
şezămintelor culturale are toc­ Amploarea pe care o ia cel lui, care cîntă pacea şi prietenia duetivităţii muncii, introducerea 79 August.
mai această menire. El va con­ de-al Vl-lea concurs, atît prin între popoare; cîntece patriotice, tehnicii noi, extinderea mecani­
stitui o întrecere îndîrjită între dimensiunile atotcuprinzătoare a cîntece de masă, cîntece ale mi­ zării şi automatizării, reducerea Deci, faza I-a se desfăşoară
lormaţiile artistice muzicale, co­ majorităţii genurilor accesibile norităţilor naţionale şi cintece consumurilor specifice şi reali ¦-.!.i-o perioadă destul de scurtă.
regrafice, brigăzile artistice de formaţiilor artistice de amatori, despre prietenia poporului nos­ zarea de economii, reducerea
agitaţie, solişti vocali, instru­ cit şi prin activitatea intensă pe tru cu popoarele Uniunii Sovie­ preţului de cost, creşterea nive­ Comisiile raionale formate in
mentişti şi dansatori. care o vor desfăşura acestea, tice şi ale ţărilor de democraţie lului de trai material şi cultu­ aceste zile, trebuie să treacă de
trebuie să se bucure de la în­ populară. Atit pentru coruri, cit ral ; iar la sate — consolidarea îndată la organizarea muncii
Gama largă a formaţiilor şi ceput de o temeinică organizare. şi pentru formaţiile muzicale şi in fiecare unitate culturală. De
soliştilor care participă la acest In primul rînd este necesar să pentru soliştii vocali şi instru­ economico-organizatorică a gos­ asemenea, ¦ comisiile locale ale
concurs prilejuieşte o înviorare se ia măsuri pentru larga popu­ mentişti, se recomandă include­ podăriilor agricole colective şi sindicatelor şi comitetele exe­
a tuturor forţelor artistice ama­ larizare a concursului, pentru rea in repertoriu a celor mai fru­ dezvoltarea lor multilaterală, cutive ale sfaturilor populare
toare. Regulamentul concursului cunoaşterea regulamentului de moase cîntece sovietice şi ale creşterea producţiei vegetale şi trebuie să acorde toată atenţia,
prevede că pot participa forma­ organizare,; ca fiecare club, că­ ţărilor de democraţie populară. animale, mecanizarea şi chimi­ să ajute şi să îndrume prin or­
ţii ale sindicatelor din întreprin­ min cultural, fiecare unitate ar­ Este necesar să fie de asemenea zarea agriculturii, precum şi al­ ganele de specialitate, unităţile
deri. instituţii, G.A.S., S.A'l.T. şi tistică de amatori să participe valorificat bogatul nostru tezaur te aspecte din viaţa nouă a sa­ culturale, din sistemul sindica­
cluburi sindicale cu următoarele masiv, cu cit mai multe forma­ folcloric, îndeosebi folclorul con­ tului. telor şi din cel al aşezămintelor
genuri de form aţii: coruri, echi­ ţii, la acest concurs. Regulamen­ temporan, folclorul local. Ală­
pe de dansuri, orchestre simfo­ tul de organizare a concursului turi de cintecul de masă, de fol­ In ce priveşte formaţiile de culturale, să 'mobilizeze toate
nice. de cameră, de mandoline, stabileşte ca o condiţie obligato­ clor contemporan şi local, se re­ dansuri, este necesar să fie o-
de muzicuţe şi de muzică uşoa­ rie pentru formaţiile participan­ comandă ca şi din repertoriul forţele culturale la o activitate
ră ; fanfare şi brigăzi artistice te să prezinte cel puţin 2—3 clasic, romînesc şi universal, să rientate înspre folosirea dansu­
de agitaţie, solişti vocali (duete, spectacole in alte întreprinderi fie incluse in repertoriu cele mai susţinută de pregătire.
terţete, cvartete), solişti instru­ rilor inspirate din folclorul bo­
mentişti şi dansatori. Din sis­ Regiunea Hunedoara, regiune
temul aşezămintelor culturale gat al patriei noastre, precum
pot participa formaţii artistice cu o puternică tradiţie culturală,
şi dansurile cu subiect cu temă
cu forţe cultural-ărtistice încer­

cate, trebuie să fie şi de data a-

ceasta prezentă cu (oale forţele

in această uriaşă manifestare

cultural-artistică !