Page 24 - 1961-01
P. 24
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1880
şHjrl * jui&m&te a lip i • judîim els. şÂ ri • xúXim&iB ş tir i „Carta de Ia Casablanca“
un program mobilizator
al Africii luptătoare
Comunicatul inform ativ CASABLANCA 10 (Ager- rienteze politica economică şi din şefii statelor majore ai sta
cm p rivire Ia. P le n a r a pres). — TASS transmite tex socială spre folosirea bogăţiilor telor africane independente, care
C.C. a i P.C.U.S. LAOS: Continuă ofensiva tul „Cartei de la Casablanca“
adoptate la Conferinţa şefilor de naţionale în interesul popoare se va întruni în mod periodic
state ai ţărilor independente din lor lor şi să asigure repartiţia pentru a asigura apărarea co
victorioasă a forţelor patriotice Africa. justă a acestor bogăţii între toţi mună a Africii, în caz de agre
cetăţenii;
MOSCOVA 10 (Agerpres). — La 10 ianuarie 1961, în Pa VIENTIANE 10 (Agerpres). dio Vocea Patet Lao a anunţat „Noi, şefii de state africane, declarăm că ne vom înmulţi siune împotriva vreunei părţi a
TASS transmite Comunicatul latul A'fare al Kremlinului s-a Corespondenţii din Vientiane că trupele Patet Lao încercuiesc care am participat între 3 şi 7 continentului şi pentru a apăra
informativ cu privire la Plena ai agenţiilor occidentale de pre tot mai strins Luang Praban- ianuarie 1961 Ia Conferinţa de eforturile pentru a ajunge la o independenţa statelor africane.
ra Comitetului Central al Par deschis Plenara Comitetului să relatează că trupele guver gul şi au obţinut controlul asu la Casablanca, conştienţi de răs colaborare eficace între statele
tidului Comunist al Uniunii So Central al P.C.U.S. namentale laoţiene, şi forţele pra unor vaste regiuni din pro punderea pe care o avem faţă africane în domeniile economic, De asemenea, Carta indică
vietice : Patet Lao, continuă să dea lovi vincia Luang Prabang. Agenţia de continentul african, declarăm social şi cultural. crearea unui birou de legătură,
Plenara a aprobat următoarea turi grele rebelilor lui Boun Associated Press anunţă de ase avînd sarcina de a asigura coor
ordine de z i : Oum-Nosavan. Potrivit agenţiei menea că o coloană a trupelor că sîntem ferm hotărîţi să ob Pentru a traduce în viaţă donarea efectivă a activităţii or
United Press International, la lui Nosavan, care se îndreaptă ţinem triumful libertăţii în în dreptul liber al Africii de a nă-
L — Cu privire Ia convocarea celui de-al XXII-lea Congres Luang Prabang s-a anunţat la spre Valea Ulcioarelor, a căzut treaga Africă şi unitatea aces zui spre unitate şi de a-şi asi ganizaţiilor menţionate mai sus
ordinar al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. 10 ianuarie că trupele Patet într-o ambuscadă suferind pier teia ; gura securitatea am hotărît să şi, în special, de a convoca cel
Lao au dezlănţuit un atac prin deri. La Vientiane, transmite a- creăm, în condiţiile existenţei mai tîrziu după trei luni de la
— Cu privire la îndeplinirea planului de stat şi a an surprindere asupra oraşului Nam genţia, au început să fie aduşi declarăm că dorim să menţi unor împrejurări necesare, o a- publicarea acestui document pe
gajamentelor socialiste în ce priveşte producţia şi vînzarea că Bloc, pe care l-au ocupat. Agen răniţi cu elicopterele. nem şi să întărim unitatea de dunare consultativă africană cu experţii care vor avea sarcina
tre stat a produselor agricole şi animaliere în anul 1960 şi cu ţia subliniază că „pierderea a- concepţii şi de acţiune pe plan participarea reprezentanţilor tu să stabilească în mod practic
privire ia măsurile pentru dezvoltarea continuă a agriculturii. cestui oraş reprezintă o înfrîn- In faţa ofensivei victorioase a internaţional, pentru a apăra turor statelor aîricane, care va metodele de funcţionare a or
Rapoartele vor îi prezentate de : Consiliul de Miniştri al gere importantă pentru trupele forţelor Patet Lao şi a trupelor ganizaţiilor menţionate mai sus.
R.S.F.S.R., C.C. al Partidului Comunist din Ucraina, C.C. âl guvernamentale laoţiene, clica independenţa, dobîndită cu un avea o reşedinţă permanentă Ş'
Partidului Comunist din Kazaiistan, Comitetul de partid din lui Nosavan, deoarece acesta rebelă Oum-Nosavan este cu preţ scump, suveranitatea şi in va ţine sesiuni periodice“. Şefii statelor africane parti
Ţinutul pămînturilor desţelenite, comitetele centrale ale parti prinsă de panică. Agenţia UPI cipante la Conferinţa de la Ca
delor comuniste din : Bielorusia, Uzbekistan, Gruzia, Azerbaid era desemnat să fie linia princi relatează că „în oraşul Luang tegritatea teritorială a statelor „Carta de la Casablanca“ con sablanca îşi reafirmă ataşamen
jan, Lituania, R.S.S. Moldovenească, Letonia, Kirghizia, Tad Prabang se desfăşoară o activi noastre şi să întărim pacea în ţine indicaţia de a se crea un
jikistan, Armenia, Turkmenia şi Estonia. pală de rezistenţă împotriva îna tate militară intensă. Aterizează lumea întreagă, promovînd o număr de comitete şi anume, un tul faţă de Conferinţa ţărilor in
avioane aducînd armament“. politică de neparticipare la comitet politic, un comitet eco
3. — Raportul cu privire la rezultatele Consfătuirii repre intării forţelor Patet Lao spre Trupe ale rebelilor au tost tri blocuri; nomic, un comitet pentru pro dependente din Africa, care s-a
capitala regală laoţiană Luang mise din oraşul Savanakhet, car declarăm că năzuim să elibe ţinut la Acera în 1958, şi faţă
Praffang“. răm teritoriile africane care se
mai află încă sub dominaţie blemele culturii şi Comanda de Conferinţa care s-a ţinut la
Corespondentul din Vientiane străină, să Ie acordăm ajutor
şi sprijin, să lichidăm colonia mentul african suprem alcătuit Addis Abeba în 1960.
=isa=
Rhodesia de sud: Íü a iP @ m i t i n g
zentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti. al agenţiei Associated Press re tierul sudic al generalului No lismul şi neocolonialismul sub im p s s t r iw a d is & i» im in ă B * ii gr»asiaB@
savan la Luang Prabang. Aero toate formele sale, să descura
Plenara C.C. a hotărît convo telor de stat ale planificării din latează că trupele Patet Lao portul este înconjurat de tunuri jăm pe cei care mai doresc să PARIS 10 (Agerpres). Joshua Nkomo, luind c.uvintul in
carea celui de-al XXII-lea Con republicile unionale; preşedinţii şi mortiere. La marginea oraşu trimită trupe şi să creeze baze La 8 ianuarie a avut loc la cadrul mitingului, a declarat că
gres ordinar al P.C.U.S. pentru unor consilii ale economiei na ,,se apropie dinspre nord de ca lui, soldaţii lui Nosavan creează militare în străinătate, ceea ce Salisbury — centrul administra poporul doreşte ca Rhodesia să
data de 17 octombrie 1961. ţionale ; miniştrii Agriculturii puncte fortificate. Pînă şi in constituie un pericol pentru eli tiv al Rhodesiei de sud — un devină o ţară „unde culoarea
• Plenara C.C. îşi continuă lu din republicile unionale şi au pitala regală Luang Prabang“. tr-un templu budist au tost' ins berarea Africii, şi să depunem miting împotriva discriminării pielii să nu aibă importanţă“.
crările. La 11 ianuarie vor fi tonome ; şefii direcţiilor agricole talate mitraliere. La Luang Pra toate eforturile pentru a izbăvi rasiale la care au participat
prezentate rapoartele în legătură de ţinut şi regionale; miniştrii La 9 ianuarie, postul de ra- bang sînt concentraţi acum continentul african de amestec 20.000 de oameni. După cum a- *
cu punctul doi al ordinei de zi. Economiei Apelor din republicile 3.000 de soldaţi rebeli. politic şi de presiuni economice; nunţă corespondentul agenţiei
unionale ; directorii unor trus Importantă m ie rie France Presse, acest miting, cel LONDRA 10 (Agerpres). —
La lucrările Plenarei C.C. au turi de sovhozuri şi ai unor sov declarăm că statele indepen mai mare care a avut loc cînd- Refuzul guvernului englez de a
fost invitaţi : Secretarii Comi hozuri ; oameni de ştiinţă ; pre i greviştilor italieni va in ţară, a fost organizat de acorda imediat independenţă
tetelor centrale ale partidelor şedinţi de colhozuri; fruntaşi în dente din Africa trebuie să-şi o- Rhodesiei de sud întîmpină o ri
comuniste din republicile unio ROMA 10. Corespondentul A- Partidul Naţional-Democrat din postă hotărîtă din partea afri
nale, ai comitetelor de ţinut şi agricultură ; conducători si con gerpres transm ite: Marea gre Sifuafîa din Congo canilor. Intr-o serie de oraşe au
comitetelor regionale — nemem structori şefi ai birourilor de vă a celor 60.000 de muncitori Rhodesia de sud, care, după cum început noi tulburări. După cum
bri ai Comitetului Central ; şefii stat. şi speciale de construcţii italieni din industria electro @ Trupele guvernamentale au făcut joncţiunea cu anunţă corespondentul agenţiei
secţiilor agricole ale comitetelor mecanică a luat sfîrşit cu o ma tribul Baluba @ Guvernul legal îşi extinde contro se ştie, este în iruntea mişcării Reuter, africanii indignaţi au a-
centrale ale partidelor comunis din industria de tractoare şi ma re victorie a greviştilor. După o lul asupra altor regiuni ale ţării ® Clica Mobutu- runcat cu pietre în maşinile eu
te 'din republicile unionale, ale luptă susţinută, în strînsă uni pentru independenţa naţională a ropenilor la Salisbury şi Bula-
şini agricole şi inginerii şefi şi tate de acţiune a organizaţiilor Kasavubu în panică ţării. wavo.
comitetelor de ţinut, comitetelor sindicale afiliate la Confede
constructorii unor tfzine;' direc raţia Generală a Muncii, Con Preşedintele acestui partid,
regionale ale partidului ;' secre federaţia sindicatelor oamenilor
torii şi inginerii şefi ai uzinelor muncii şi Uniunea italiană a LEOPOLDVILLE 9 (Ager In prezent din cele şase pro Autorităţile rasiste din 8. U. â. continuă
tarii unor comitete raionale de muncii, greviştii au reuşit să pres). — Reprezentanţii guver vincii ale Republicii Congo, gu
'de tractoare, precum şi ai prin smulgă patronilor satisfacerea nului legal congolez au anun vernul legal, care îşi are sediul persecutarea studenţilor de culoare
partid ; preşedinţii prezidiilor revendicărilor lor —. mărirea ţat că trupele guvernamentale în prezent la Stanleyville, con
cipalelor uzine constructoare de salariilor şi încheierea de noi venind din provincia răsăritea trolează provincia răsăriteană, ATLANTA 10 (Agerpres). deschide marţi porţile. El a tăcut da
Sovietelor Supreme ale republi maşini agricole, conducătorii in contracte de muncă. nă, au făcut joncţiunea cu tri provincia Kivu şi o însemnată Autorităţile rasiste din statul Geor- asemenea cunoscut că va cere Curţii
bul Baluba în partea de nord parte din provincia Katanga. gia au împiedicat admiterea celor doi Supreme a S.U.A. o suspendare a a-
cilor unionale, preşedinţii Con stitutelor de cercetări ştiinţifice O victorie deosebită au ob a provinciei Katanga, în regiu studenţi negri, Charlyne Hunter şi plicării hotăririi Curţii Federale care
ţinut muncitorii de la între nea oraşului Manono. Acest oraş LEOPOLDVILLE (Agerpres). Hamilton Holmes, în Universitatea din prevedea integrarea celor doi studenţi
siliilor de Miniştri ale republi în domeniul mecanizării agricul prinderile „Brown-Boveri“ ai este unul din centrele de rezis — La 10 ianuarie s-a dat încă Georgia. Potrivit relatărilor agenţiei negri în Universitatea din Georgia.
căror patroni au acceptat mă tenţă împotriva regimului ma o lovitură clicii marionetelor France Presse, luni, cînd cei doi stu
cilor unionale şi autonome, ai turii ; lucrători cu munci de con rirea salariilor cu 11 la sută, rionetei belgiene Chombe. El se Mobutu—Kasavubu. denţi s-au prezentat la Universitate, pe „In Georgia — transmite agenţ a
ducere ai ministerelor şi depar reducere a orariului de muncă află la circa 250 km. la sud de baza unui ordin al tribunalului federal France Presse — există o lege care
comitetelor executive ale sovie tamentelor centrale, redactori şi recompense băneşti pentru frontiera Katangei cu provincia După cum transmite cores din Macon, pentru a se înscrie în re interzice integrarea rasială în institu
muncitorii cu o vechime înde Kivu. Efectivul trupelor guver pondentul din Leopoldville al a- gistrele studenţilor, ei au fost întîm- ţiile publice de învăţămînt şi prevede
telor de ţinut şi regionale de de şefi ai ziarelor şi revistelor cen lungată în muncă. nului legal care au pătruns în genţiei United Press Internatio pinaţi de rasişti albi care i-au huiduit că. în cazul cînd negrii sînt admişi
Katanga se ridică la 1.500 de nal, şefii triburilor din regiunea şi au provocat dezordini. Agenţia Reu in şcolile sau universităţile rezervate
putaţi ai oamenilor muncii ; vi trale, activişti cu munci de răs Presa democrată din Italia oameni. Un comunicat al car oraşului Banningville, care se ter subliniază că peste 200 de studenţi albilor, sînt retrase automat tondunle
subliniază faptul că succesul tierului general al trupelor află Ia 320 de km. la nord de albi, îmbrăcaţi în mantile albe ale Ku de stat alocate întreţinerii acestor ins
cepreşedinţii Consiliilor de Mi pundere ai aparatului C.C. al luptei muncitorilor electrome O.N.U. de la Leopoldville arată Leopoldville, au declarat că ei Klux «lanului, au demonstrat în faţa tituţii«.
canici este cu atît mai impor că trupele guvernului legal al nu se mai supun regimului de clădirii Universităţii şi au ars o cru
niştri ale republicilor unionale, P.C.U.S. şi Consiliului de Mi tant cu cit patronatul a încer Congoului au fost „bine primi la Leopoldville şi creează un gu ce, semn al discriminării rasiale. Po -EB3-
niştri al U.R.S.S. cat diferite manevre mergînd te de populaţia locală“. liţia a permis această demonstraţie şi
care se ocupă de problemele a- pînă la folosirea forţei poliţie vern provincial în irunte cu nu a intervenit. Solidaritate cu lupta
neşti împotriva greviştilor pen Agenţia United Press Inter Vincent Bwakimi. Ignorînd ameninţările, cei doi stu
griculturii ; preşedinţii comite- tru a-i sili să înceteze greva. naţional relatează că Mwamba denţi s-au înscris totuşi în registre eroică a poporului
Electromecanicii au rezistat cu şi Ilunga, miniştri în guvernul După cum subliniază cores dar, după cum relevă agenţia France
William Fosier a plecat dîrzenie încercării de forţă im lui Patrice Lumumba, au pre Presse, guvernatorul statului Georgia, cuban
spre Uniunea Sovietică pusă de patronat, dînd un e- luat controlul în regiunea de pondentul, Garnizoana militară Ernest Vandiver, a anunţat imediat du
xemplu de hotărîre şi fermita pă aceea că Universitatea nu îşi va BUENOS AIRES 10 (Ager
NEW YORK 10 (Agerpres). lungate dezbateri judiciare, W. te celorlalte categorii de mun nord a provinciei Katanga şi au din Banningville, unde se află pres).
citori oare se află în grevă sau
William Fosier, preşedintele Poster a obţinut, in sfîrşit, per- pregătesc noi acţiuni greviste. stabilit un guvern local la Ma reşedinţa noului guvern, îl spri Opinia publică din Argentina
nono. continuă să se pronunţe in spri
de onoare al Partidului Comu- misiunea de a pleca în Uniunea jină. jinul Republicii Cuba in lupta
ei pentru independenţă, împotri
nist din S.U.A., şi !soţia sa au Sovietică şi Cehoslovacia,
părăsit S.U.A. plecînd cu avio- Dar chiar după ce tribunalul
nul în Uniunea Sovietică. a luat această decizie, Departa
Autorităţile americane nu i-au mentul de Stat al S.U.A. a îm
piedicat mult timp plecşrea lui
permis ani de-a rindul lui W W. Foster, tergiversînd elibera -
Foster, care este grav bolnav,
să plece în străinătate pentru a
urma un tratament. După înde- rea paşaportului.
iii va încercărilor imperialiştilor a-
REFERENDUMUL DIN FRANJA să aibă o părere greşită, atrage mericani- de a dezlănţui o agre
atenţia ziarul „Le Havre Libre“. siune armată.
Toate aceste „Da“-uri au fost In ultimele zile in capitala
Semnificaţia uimi rezultat exprimate în favoarea păcii“. Argentinei, au avut loc mitin
Analizînd rezultatele votului, guri ai căror participanţi au ex
primat un sprijin unanim luptei
unii observatori politici arata
Duminică s-a desfăşurat în ţei, pentru referendumul din Al vest-germane DPA relatează că în această ordine de idei că, tot Tineretul algerian manifestează pentru eliberarea patriei eroice a poporului cuban şi au
Franţa şi s-a încheiat în Algeria geria, din 4.414.636 votanţi în „avînd în vedere marele număr în speranţa de a apropia instau sale. cerut ca Statele Unite să înce
referendumul cu privire la orga registraţi, i.747.529 persoane (a- de abţineri de la vot, în noap rarea păcii în Algeria, mulţi teze provocările militare împo
nizarea administrării Algeriei. dică mai puţin de 40 la sută tea de duminică spre luni se dintre cei ce au votat „Da“ au triva Cubei.
După cum se ştie, la acest re din numărul total al celor în punea la Paris întrebarea dacă fost induşi în eroare de propa
ferendum, prin care guvernul scrişi), au votat „Da“, iar rezultatul referendumului în Al ganda oficială care învăluia în In oraşul Rosario a fost dată
a încercat să-şi consolideze po 782.056 persoane au votat „Nu“. geria mai poale fi considerat re echivoc fondul proiectului de publicităţii declaraţia unui grup
litica sa în problema algeriană, Aproape 41 la sută din cei în prezentativ“ . însăşi agenţia 0- lege guvernamental privind Al de activişti de frunte ai unor
au tost puse alegătorului două scrişi pe listele de vot s-au ab ficioasă France Presse conside geria, şi care pentru mulţi a ră
întrebări: una cu privire la ţinut. După cum subliniază co ră că „abţinerea musulmanilor partide politice. Autorii declara
dreptul de autodeterminare al respondentul agenţiei United mas neînţeles.
poporului algerian, iar alta cu Press Internationa!, majoritatea nu mai lasă loc iluziilor“, re- Mulţi francezi, arată de ase ţiei sprijină cu căldură revoluţia
plivire la organizarea de către zdrobitoare a abţinerilor a fost cunoscînd implicit falimentul cubană şi se pronunţă împotriva
Franţa a unei noi administra dată de populaţia musulmană — încercărilor de a menţine într-un menea unele ziare, s-au lăsat
ţii în Algeria. La aceste două îndeosebi aceea din principalele fel sau altul Algeria sub de influenţaţi de spectrul „urmări uneltirilor imperialiştilor ameri
întrebări, care practic se anu pendenta colonială franceză. lor îngrozitoare“ cu care guver
lau una pe^ cealaltă, alegatorul oraşe ale Algeriei — care, ur- nul a încercat să intimideze cor cani la adresa suveranităţii şi
trebuia să dea un singur răs mînd chemarea Frontului de E- Este semnificativ faptul că pul electoral, prezentîndu-le ca
puns. Primele rezultate publica liberare Naţională a boicotat re numeroase ziare franceze consi inevitabile în cazul respingerii independenţei Cubei revoluţio
te luni arată că în Franţa din ferendumul. La sate populaţia deră. că majoritatea afirmativă la referendum a proiectului de nare.
peste 27 milioane alegători în algeriană a tost supusă unor obţinută de preşedintele de lege guvernamental. „Mulţi
scrişi, aproximativ 56,8 la sută măsuri de teroare şi de intimi Gaulle la acest referendum ex francezi, recunoaşte ziarul de S cu rte ştiri ® Scurte ştiri ® Scurte ştiri
au votat ,,Da“, 18,7 la sută au dare cruntă de către trupele co primă în primul rind năzuinţa dreapta ,,Le Parisien Libere“,
votat „Nu“, iar aproximativ o lonialiste franceze. Votul, rela poporului francez de a se pune nu au rămas fără îndoială indi MOSCOVA 10 (Agerpres). — IASS CAIRO 10 (Agerpres). NEW YORK 10 (Agerpres).
pătrime din alegători s-au abţi tează acelaşi corespondent, a cit mai grabnic capăt războiu ferenţi la perspectiva haosului transmite : Cu prilejul primei aniversări a În In noaptea de 9 spre 10 ianuarie e-
nut de la vot. La o primă a- avut loc în satele Algeriei sub lui colonial şi de a se restabili cu care şeful statului i-a ame ceperii lucrărilor de construcţie a ba echipajele remorcherelor şi feryboatu-
naliză a acestor rezultate reie stricta supraveghere a armatei pacea în Algeria. „Francezii, ninţat în cazul cînd la refe La 10 ianuarie, N. S. Hruşciov a rajului de la Assuan, la 9 ianuarie pe rilor din portul New York aparţinind
se că faţă de referendumul din franceze ; o bună parte a popu scrie ziarul „La Depeche du rendum nu se va obţine n majo primit Ia Kremlin pe membru delega şantierul barajului a avut loc o festi a 11 companii de căi lerate au declarat
1958, de Gaulle a pierdut circa laţiei de Ia sate a fost adusa la Midi“ au dorit să-l îndemne pe ritate de voturi favorabile“. ţiei culturale a Ecuadorului care au vi vitate la care au luat parte mareşalul grevă în sprijinul cererii lor de mă
centrele de vot în camioane mi generalul de Gaulle la tratative zitat Uniunea Sovietică la invitaţia U- Abdel Hakim Atner, vicepreşedintele rire a salariilor.
2.500.000 de voturi şi că actua litare. De altfel, evenimentele în Algeria“. Ziarul burghez „Pa Oglindind această stare de R.A.U., miniştri şi fruntaşi de seamă
ris Jour“ recunoaşte că voturile spirit, numeroase ziare conside niunii asociaţiilor sovietice de priete ai vieţii publice, oaspeţi din străină După cum transmite agenţia France
lul referendum a prilejuit cel sîngeroase care s-au desfăşurat date în Savoarea proiectului de ră că rezultatele referendumului nie şi relaţii culturale cu ţările străine. tate. In cinstea aniversării, la Assuan Presse, aceste nave contribuiau în ma
lege guvernamental înseamnă trebuie să fie înţelese ca „un au avut loc o paradă militară şi ser
mai mare procent de abţineri în în aceste zile în Algeria stau şi în primul rind expresia dorin avertisment serios dat guver NEW YORK 10 (Agerpres). re măsură la aprovizionarea oraşului
La New York s-a anunţat că pentru
nului“. New York cil alimente. Greva a tost
data de 12 ianuarie a iost fixată şe
dinţa Consiliului de Securitate al declanşată după ce tratativele purtate
registrat în Franţa în întreaga ele mărturie condiţiilor în care ţei alegătorilor de a se folosi „Guvernul, scrie „Liberation“, O.N.U. pentru discutarea problemei cu bări populare. ' între reprezentanţii sindicatului şi ai
perioadă de după război. s au desfăşurat cele trei zile ale toate modalităţile pentru înceta trebuie să ţină seama de acest privire la acţiunile agresive ale Bel Ziua de 9 ianuarie la Assuan a iost serviciului federal de arbitraj nu au
Potrivit datelor publicate de referendumului. In legătură cu giei în Congo. declarată sărbătoare naţională. dus la nici un rezultat.
aceasta, corespondentul agenţiei rea războiului absurd din Alge avertisment“.
Consiliul constituţional al F r '
ria. „Şeful . statului nu trebuie R. L.
Reda'ţia şi administraţia ziarului : str. 6 Martie nr. 9. feleion: 16»» 169 j 75. laxa plătită Io numerar conlorm aprobării Direcţiunii Generale F .l.lţR . or. 263.32U din 6 noiembrie 1949. — tiparul: Întreprinderea Roligratica „1 Mur — Deva.