Page 25 - 1961-01
P. 25
„Mici un vagonef de minereu
rebutai:“ — o iniţ*iativă
care trebuie extinsă o Din experienţa gospodăriilor
colective fruntaşe: I. Kirr — Cum
Vagotnetele cu minereu tre de preocupare a sindicatului am devenit gospodărie milionară;
ceau spire staţia de ctuilbuitare pentru îndeplinirea sarcinii sale ® Din carnetul • de reporter : A-
unul olte unuil. Controlorul de principale: organizarea întrece David — In vizită Ia mecanizatorii
calitate, un miner cu multă ex rii socialiste. din Miercurea (pag. 2-a) ;
perienţă, le privea cu atenţie Furmaliştii de la Hunedoara şi o P. Ţîrău — Ion a lui „năcâ-
şi pe unele le răsturna, pen Călan au nevoie de minereu jitu“ (schiţă) (pag. 3-a) î
tru a se convinge dacă nu-1 mult şi de bună calitate. Mine * Gel de-al XXlI-Iea Congres
Tovarăşa Elena Borza propusă înşeală ccbiUl. rii sînt dornici să le satisfacă al P.G.U.S. convocat pentru 17 oc
— Hm... ăsta-i de la Popia... cerinţa. Dar, pentru a obţine tombrie ;
candidată F.D.P. în circumscripţia rezultatele cele mal bune, ei
şi ăsta... ăsta-i de la Bălan... trebuie sprijiniţi să aplice cu o Lucrările Plenarei C.G. al
electorală nr. 15 Alba lulia spunea el oa pentru sine. curaj iniţiativele noi, 'pe care | P.G.U.S.;
practica !e dovedeşte a fi cele \ o Situaţia din L aos;
Cu vagoiaetede care vin b'.n mai eficace. Iniţiativele noi, iz
abatajele lui Ioan M. Popa şi vorîte din dorinţa oamenilor de o Marionetele din Congo în de
Emil,ian Bălan n-are die lucru. a produce mai mult şi mai bun. rută (pag. 4-a).
Nici cu cele de la Cosma Cul-
eea. De la brigăzile acestea n-a îun.
Ieri după-amiază, în sala cinemato ca „Ardeleana“, „lloria", „Ardealul«, mai primit vagonete cu sterii sînt chezăşia celor mai de sea
grafului „23 August« din Alba lulia, şi-au mărit simţitor capacitatea de pro de nu mai ţine minte.
s-au adunat peste 600 de cetăţeni din ducţie, s-a dezvoltat agricultura pe mă succese.
oraş şi din satele apropiate, spre a baze socialiste şi s-au înfăptuit nume — Să ştiţi că de cînd ou con
desemna candidatul lor pentru alege roase obiective social-culturale. sfătuirea aceea de la Hunedoa Iniţiativa brigăzii lui Ioan M. Ca in fiecare an, şi anul aces
rile de Ia 5 martie 1061 în Marea A- Popa are un cîmp larg de apli ta. minerii şi muncitorii de la
dunare Naţională. In aplauzele sutelor de participanţi, ra, p'arcă-s alţi mineri în aba cabilitate în minerit. La I.M. I. M. Barza cu o activitate în
tovarăşul Gheorghe Vuşdea a propus taje. Faină iniţiativă a pornit
Adunarea a fost deschisă de tov. drept candidat al F.D.P. pentru cir Popa atunci I... Teliuc, dacă comitetul sindica-
Ştefan Boureanu, prim-secretar al Co cumscripţia electorală nr. 15 Alba Iu-
mitetului raional al P.M.R. Alba. lia, în alegerile pentru Marea Adunare Şi ca să mă convingă că are tului ar îi organizat extinderea delungată in producţie in subte
Naţională, pe tov. Elena Borza, mem
A luat apoi cuvîntul tov. Gheorghe bră supleantă a Biroului Comitetului d r e p t.a te , mă S u c c e s u l furnaSîştîlor iniţiativei, astfel ran şi la suprafaţă, au primit
Vuşdea, secretar al Comitetului regio regional de partid, preşedinta Comi cheamă In cabi oa ea să cuprin prime de vechime. Fondul de
nal de partid Hunedoara, membru în tetului regional al femeilor Hunedoara. nă, şi-mi arată începe vTiUJ Tfp1n}S prime de vechime se ridică la
Consiliul regional al F.D.P., care a registrul cu e- dă un nunjSr suma de 2.963.209 lei.
arătat că alegerile de Ia 5 martie cons Numeroşi participanţi, printre care vielenţa zilnică cit mai mare de
tituie un eveniment de mare însemnă muncitoarea Maria Muntean, casnica b r i g ă z i , sau
tate politică, o puternică manifestare Elvira Lederer, colectivistul Ştefan An-
a unităţii politico-morale a întregului ghel, funcţionara Ana Nistor, Nicolae a producţiei şi chiar pe toate, Printre cei premiaţi se numă
nostru popor în jurul partidului şi gu Demco, preşedintele Tribunalului popu
vernului. lar şi alţii, au susţinut cu căldură a rebutului pe brigăzi. In drep calitatea minereului ar fi fost ră minerii Nicolae D. Popa,
propunerea făcută, angajîndu-se să tul lui Ioan M. Popa, nici în cu mult mai bună. maistru principal la mina Mu-
Vorbind despre realizările regimului lupte cu toate forţele pentru înfăptuirea luna decembrie şi nici în ia * In cadrul întrecerii socialiste, sariu, care a primit 5.224 lei,
de democraţie populară, tovarăşul Gh. sarcinilor trasate de cel de-al III-lea nuarie, nu era trecut nici un realizările brigăzilor trebuie ur
Vuşdea a arătat că în anii puterii Congres al P.M.R.
vagonst retautat. In dreptul lui mărite îndeaproape şi populari Nicolae Stanciu — 4.500 lei,
populare oraşul Alba lulia a cunoscut Adunarea a aprobat în unanimitate
propunerea făcută. Emilian Bălan şi Cosma Culcea. zate, fapt care-i va face pe mi ioan Florea, ajutor miner —
o puternică dezvoltare. Întreprinderi
doar cîte unul, sau două. Foar neri să se simtă mai mobilizaţi. 2.204 lei, Petru Bogdan — 2.134
te bine se prezentau şi brigă Acest lucru este foarte impor lei, Angliei Bulz — 2.316 lei,
zile conduse de Nicolae Rusu, tant şi de el trebuie să se ţină Lazăr Nicolae lui Ioan II şei
Ioan Enăşcău şi Dlonisie Alim- seama.
pescu. In generai, faţă de lunile Nu este lipsit de răspundere de echipă — 2.686 lei şi alţii.
trecute, situaţia se prezenta în această privinţă nici comi Suma de 268.861 lei a fost
tetul de partid al minei. De a-
S-au deschis casele alegătorului mai bine la toate brigăzile. eeea, pe viitor, efl- va trebui să distribuită ca prime de vechime
— Faină iniţiativă!... conchi îndrume mai temeinic comite muncitorilor de la uzina de pre
tul sindicatului pentru organi parare. Printre cei premiaţi se
se controlorul de calitate in ceie
din urmă, închizindu-şi regis
trul. zarea întrecerii socialiste pe .numără şi Ştetan Lungu, cu
Deva au participat tineri de pe şan In rină cu cei care clau o atenţie deosebită calităţii repa — Aş vrea să văd şi panoul baza iniţiativelor noi. Iniţiativa 1.300 lei, Kitzinger Iosii cu
tierele de construcţii ale oraşu raţiilor agregatelor la secţia de semicocs de la uzina „Victoria“ fruntaşilor pe lună trecută. Un- brigăzii lui Ioan M. Popa trebuie 1.151 lei, Avram Filip cu 1.180
Marţi după-amiază a avut loc lui, care de asemenea, în anul din Călan, se numără şi comunistul Emil Meârea, lăcătuş la de-1 pot găsi ? să prindă viaţă. Ea este o cale lei şi alţii.
deschiderea casei alegătorului acesta votează pentru prima bateria a IlI-a. sigură spre aprovizionarea fur
nr. 2 din oraşul Deva, situată dată. Ei au ascultat expunerea — Oare panou ?...
in sala iestivă a clubului tov. Sever Galea, responsabilul In fo to : Emil Medrea, reparînd un cuptor. — Cu fruntaşii în întrecerea nalelor eu minereu de bună ca C. DINIŢA
IJ.R.C.M. Cu acest prilej tov. casei alegătorului, despre alege organizată pe baza iniţiativei litate.
Abraham Ladislau, din partea rea deputaţilor in Marea Adu iui Popa.
Consiliului orăşenesc F.D.P. De nare Naţională şi in sfaturile C. GHEORGHIU ; corespondent
va, a susţinut conferinţa: „Drep populare.
turile şi îndatoririle fundamen ------- rr-^=B83= = ^ -.. = = ------- — Aşa ceva nu există. — ------- -= = = = B g j---.-------------- -7^3
tale ale cetăţenilor din R.P.R.“. S ebeş
Conferinţa a fost ascultată de De la început, cu realizări Mai tîrziu mi-am dat. seama
tinerii muncitori de la coope Tot marţi după-amiază s-a frumoase
rativa meşteşugărească „Soli deschis in oraşul Sebeş casa a- că nu numai panoul lipseşte,
daritatea“, care au împlinit vlrs- legătorului. Localul casei alegă
fa de 18 ani şi care vor vota torului a fost frumos pavoazat. dar nu există nici întrecere or
pentru prima oară în acest an,
la 5 martie. încă din prima zi, aici s-a ganizată pe baza iniţiativei
desfăşurat o activitate bogată.
Tot marţi, s-a deschis şi casa Unui număr de pest'e 50 de ce Colectivul de muncitori, teh cordă o atenţie deosebită redu „Nici un vagonet de mi
tăţeni li s-a vorbit despre largul nicieni şi ingineri de la secţia cerii preţului de cost al fontei
alegătorului din cartierul „Vii democratism al sistemului elec turnătorie a uzinei „Victoria“ lichide. Luînd o serie de măsuri nereu rebutat“. Evidenţa re
le noi“ din Deva. La deschidere toral din ţara noastră. Călan, sub îndrumarea organi pentru respectarea consumurilor
zaţiilor de partid, a început noul specifice la materii prime şi ma butului pe brigăzi n-o poţi
an cu rezultate frumoase în teriale, respectarea încărcăturii
procesul de producţie. In pe metalice a cubiiourilor şi evi găsi nici unde în afara re
tarea risipei de fontă, s-a redus
rioada 1—8 ianuarie 1961t pla preţul de cost pe tona de fonia gistrului pe oare l-am răsfoit
nul de producţie la piese turna cu 25 lei sub cel planificat.
te a fost realizat şi depăşit la cu controlorul de calitate. Na
toate sortimentele, iar procentul GHEORGHE SPERsOS
sectorul II am aflat că cel oare
de rebut a fost redus sub cel corespondent au îmbrăţişat această iniţiati
admis.
vă sînt Cosma Culcea şi Emilian
întregul colectiv de muncă a-
Bălan. Cît despre realizările lor,
nimeni nu ştia nimic.
iniţiativa brigăzii lui Ioan M.
Popa este valoroasă şi minerii
de la Teliuc o apreciază. Ca
Materiale electorale difuzate m i- ¦ ------- dovadă este faptul că în urma
consfătuirii c1e la Hunedoara,
Zilele acestea, in întreaga re ieri au început afişarea lor in C O L E C T IV FRUNTAŞ calitatea minereului s-a îm
giune s-au încheiat lucrările pen locurile cele mai vizibile şi mai D E IN O V A Ţ II bunătăţit simţitor. Deşi comi
tru delimitarea circumscripţiilor frecventate de cetăţeni. IN M I Ş C A R E A tetul sindicatului n-a organizat
electorale in vederea alegerilor.
Totodată, s-au încheiat şi lucră De asemenea, Consiliul regio La cele 7 întreprinderi din cării de inovaţii se datorează o întrecere pe baza ei, fiecare
rile pentru stabilirea numărului nal al Frontului Democraţiei raionul Sebeş care au participat
şi delimitarea secţiilor de votare. Populare a difuzat intr-un tiraj anul trecut la concursul de ino preocupării susţinute în aceas brigadă se străduieşte s-o a-
Pentru ca acest lucru să fie cit mare, Legea nr. 9 precum şi De vaţii, au fost înregistrate 150 tă direcţie a comitetului sindi plice cu rezultate cît miai bune.
mat bine cunoscut de către toţi cretul Prezidiului Marii Adu propuneri de inovaţii. Dintre a- catului. Acesta a organizat în Şi nu-i miner, fie de la carie
cetăţenii regiunii noastre, Consi nări Naţionale cu privire la ale cestea, 38 au fost înregistrate cursul anului 1980 un concurs ră, fie din subteran, oare să
liul regional al Frontului Demo gerile de deputaţi in Marea A- numai la I.F. Sebeş, cîştigătoa- pc tema periecţionării mecanis
craţiei Populare a luat măsuri dunare Naţională şi in sfaturile
şi a tipărit peste 20.000 de afişe populare, care vor avea loc la rea drapelului de întreprindere melor şi instalaţiilor din sectoa nu vorbească despre ea în cu
cu delimitarea circumscripţiilor 5 martie. Aceste tipărituri vor fruntaşă pe semestrul I. Valoa
fi puse la îndemina cetăţenilor rea economiilor antecalculate ce rele de industrializare şi ex vinte pline dte însufleţire.
electorale şi secţiilor de votare. din regiune pentru a le studia s-au realizat din cele 31 ino ploatare, s-a îngrijit ca şedin
Aceste afişe au şi fost trimise şi a se edifica în legătură cu vaţii acceptate !a această între ţele colectivului de inovaţii să De ce-o fi neglijat comitetul
tuturor sfaturilor populare din problemele legate de actuala prindere, se evaluează la suma se ţină la timp şi a sprijinit în sindicatului o iniţiativă în care
regiune, care in cursul zilei de campanie electorală. de 123.085 lei.
mod efectiv pe inovatori în ela- | minerii văd o nouă cale spre
------------------------------------------ imun Succesul înregistrat de 1. F.
Sebeş pe drumul dezvoltării miş borarea documentaţiei tehnice şi I îmbunătăţirea realizărilor lor,
în experimentarea prototipurilor. este greu de explicat. Tov. lo Gomunista Paraschiva Schiau este croitor în piele Ia fabrica „Arde-!
F. CHIRUŢA caş, preşedintele comitetului Ierna“ din Alba lulia şi fruntaşă în lupta pentru economii. Numai în ziua
sindicatului, motivează faptul de 3 ianuarie a. c., spre exemplu, a economisit 91 dm.p. piele.
corespondent
In clişeu : tovarăşa Paraschiva Schiau croind feţe de pantofi.
prin lipsă de timp. Dar lipsa de
timp nu poate să justifice lipsa
A DATORIE
in toamna anului trecut, co Prin faţa lui defilau acum zeci Situaţia era cu atit mai
munistul Teodor Raliu a fost de vagoane încărcate cu măr complicată cu. cît garnitura
numit revizor dc ace. Atunci, furi, multe dintre ele destina trebuia să treacă prin staţia
cină s a instalat la cabina nr. te exportului. Viteza micşora Ilia fără oprire. Şi, fără a mat
î din gara ilia şi a văzut su tă a trenului ii permitea revi sta pe gînduri, comunistul
medenia de manete, a crezut zorului Teodor Raţiu să supra Teodor Raţiu a lăsat suprave
vegheze cu atenţie fiecare va gherea trenului în seama ce
pentru început că nu o să se gon in parte. Avea dorinţa ca lor doi acari, iar el s-a repe
poată descurca singur între prima garnitură dirijată de zii în cabină. Ridică cu, iuţea
ele. Intr-un carnet intim a no el, să intre şi să iasă din sta lă receptorul telefonului:
tat fiecare manetă în parte. ţie în condiţiuni cît mai bune... — Alo ! ĂlO ! R.C.-ul ? Aici
Apoi, a mai consultat încă o-
datâ tabloul liniilor şi a ieşit Deodată, însă, în faţa revi cabina 1. Opriţi imediat trenul
să primească prima garnitu zorului de ace apărură o sume 2.577. Pericol de avarie.
ră. Cei doi acari, ioan Cra- denie de seîntei. Ce se întîvi-
!?mi şovan şi Pavel Biro care de plase ? La un vagon se rupsese Comanda a fost transmisă
servesc cabina, au mers la un arc de suspensie. Greuta simultan şi la cabina nr. 2
Combinatul siderurgic Hunedoara a devenit in anii puterii populare cel mai mare centru siderurgic al tării. Aid posturile lor, iar comunistul unde s-au luat măsuri şi bra
au fost construite şi date in folosinţă agregate de mare capacitate, moderne. Zilnic, de aici pornesc spre întreprinderile din Teodor Raţiu s-a postat lingă tea vagonului apăsa acum nu ţul semaforului cu ochiul său
tară mii de tone de metal şi pro duse chimice. macazul 17. Peste acest macaz mai pe roată. Din frecarea ro roşu luă poziţia orizontală.
ţii cu construcţia metalică a Trenul a fost oprit. Au venit
In clişeu: Aspect general al distileriei de gudroane de la C. S. Hunedoara. trebuia să treacă şi prima vagonului, săreau scînteile. Pe atunci la faţa locului majori
garnitură pe care avea s-o di ricolul era mare.
rijeze el ca revizor de ace. tate-a ceferiştilor din staţie.
Trenul de marfă nr. 2.577 se In mintea revizorului Teo Cu toţii l-au felicitat pe comu
apropie de cabină. Cînd roţile
locomotivei au atacat primul dor Raţiu, apăru ca pe o pe nistul Teodor Raţiu pentru
macaz, lui Teodor Raţiu nu-i liculă de film mărfuri arse, vigilenţa şi conştiinciozitatea
venea să creadă că el, argatul
de ieri, este astăzi un om de vagoane răsturnate, trenuri de care a dat dovadă în ser
bază în siguranţa circulaţiei care aşteptau remedierea ac viciu.
pe C.F.R.. Ridică apoi fanionul cidentului.
galben şi indică drum liber. 1. MANEA
— N u! Acest lucru nu tre
buie să se întîmple — îşi zise GH. BALA
el.
corespondent
•VV\ ’>AV--VVV- S/V'V—S/VV'''S/VV "W vV v
