Page 26 - 1961-01

pas?< ' / 'B W M m W m M î S M U L U l Nr. 1881

Lumină fluorescentă

a P e t r o ş a n,jv \W A V A A A^VVWVVVN,

Ziua Republicii şi Anul şi făcut. Zile ăc-a rludul, du­ c o n sf ă t u ir il e
Nou au găsit Petroşaniul în- pă şut, muncitorii Romulus
veşmintat in haină âe săr­ Inel, Petru Popa, Avram La- CU DIRIGINŢII»SPRIJIN
bătoare. Multe s-au schim­ zăr, Gurca Francisc, Nicolae
bat în 1900 în bătrlmd oraş Trifu au rămas la muncă A l MUMCII INSTRUCTIV«
mineresc. Ultima realizare voluntară, au făcut modelele,
este introducerea iluminatu­ formele, au turnat carcasele EDUCATIVE
lui public cu lămpi fluores­ de. metal alb. La 20 decern,-
cente. brie, electricienii de lai.G.O. Organizaţia de partid şi con­ ţătură, prin crearea condiţiilor
Petroşani au avut totul gata ducerea şcolii medii din Haţeg optime de studiu etc.
...27 decembrie 1900, ora 7 pentru a trece la lucru. N-au au întreprins în trimestrul care
şi jumătate seara. Pe stra­ ştiut ce-i odihna cit e ziua a trecut o serie ele acţiuni cu Prof. Maria Dincă, dirigintă
da principală a oraşului, un ăe mare nici instalatorii e- diriginţii menite să contribuie la clasa X-a a criticat metoda
şirag de UnU albe şi strălu­ lectricienl Romeo Troliin, ia ridicarea nivelului la învă­ unor cadre didactice ca Daju
citoare s-au aprins, lulnă lo­ Ohentar Ion, Iosif Laic, ion ţătură al elevilor, pentru pregă­ Margareta, Drăghiţă Sîmion şl
cul becurilor obşnuîte. Moc Coc, fraţii Dumitru şi Petru tirea încă de pe acum a sîîr- alţii, care dau cu multă uşu­
mentul acela era concretiza­ Cic, Zoltan Bogolcî, tehnicia­ şitului de an şcolar. In acest rinţă note de 3 şi 4 în primele
rea unei măsuri luate sub nul 'Mihal Ciornei sau ingi­ sens, pe lîngă munca metodică zile aie unui nou trimestru sau
directa îndrumare a Comi­ nerul Valentin Aramă. Au an şcolar. In aceste zile trebuie
tetului orăşenesc de partid. întins noi cabluri ăe suspen­ ce se desfăşoară în mod orga­ ţinut cont de faptul că, reîn-
Ca la orice început, şi aici sie peste 'stradă, au tras o nizat pe specialităţi (învăţători, torşi din vacanţă, unii elevi au
rs-au ivit o seamă ăe greutăţi. altă reţea electrică şi apoi, profesori de ştiinţe reale şi uma­ pierdut contactul cu învăţătura
Erau achiziţionate ce-i drept una cîte una, au montat lăm­ nistice), unde s-au prezentat lec­ şi dacă din primele zile pri­
cîteva zeci de tuburi fluores­ pile mari. lunguieţe. ţii şi referate, diriginţii ţin tri­ mesc note de insuficienţă, în
cente, insuficiente însă pen­ mestrial consfătuiri fa care par­ majoritatea cazurilor se descu­
tru planul întocmit. Şi a- Petroşenenli privesc acum ticipă şi cadrele didactice care rajează. Unii diriginţi, în mod
tunci, la o plenară a Comi­ cu bucurie şi cu minărie la nu au muncă de diriginte. Cu nepermis, îşi limitează activită­
tetului orăşenesc de partid, lumina lămpilor fluorescen­ acest prilej, se analizează o se­ ţile şl preocupările Ia ţinerea
s-a lansat chemarea către te. strictă a lecţiei de difigenţie
toate colectivele din Vadea rie de probleme ce stau în cen­
Jiului ăe a colecta şi trimite ...începutul s-a făcut. 1981
la U.R.U.M.P. orice cantitate va aduce alte şi alte bucurii trul preocupărilor celor aproa­ săptărnînal, neglijindu-je pe cele
ăe deşeuri, de aluminiu. minerilor din Valea Jiului- pe 40 de cadre didactice ale dinafgra clasei. Acegştă lipsă
;im• / Formaţiile muzicale ale Iată ce ne-a declarat tov. şcolii medii.
...La începutul lunii de­ Vălureanu — directorul I.G.O.
Din experienţa gospodăriilor eoiactÎFe fruntaşe Casei raionale de cultură cembrie anul trecut, la tur­ Petroşani¦: s-a manifestat şi la şcoala noas­
nătoria U.R.U.M.P. a sosit o
din Alba lulta, şi-au îm­ comandă neobişnuită. Alături — Colectivul nostru s-a In una din aceste consfătuiri tră în anii trecuţi, maj piiţjri
bunătăţit mult activitatea de roţi şi pieile pentru uti­ angajat ca plnă la 30 decem­
laje miniere, turnătorii au brie 1980 să introducă ilumi­ cu diriginţii, prof. Margareta însă în trimestrul trecut al a-
primit sarcina. de a confec­ natul fuorescent pe strada
Cum am dfew®nil în ultima vreme. Recent, ţiona din aluminiul colectat ¦principală a oraşului. ¦Acest Dumitru a prezentat o lecţie pe cestui an şcolar.
angajament l-am înfăptuit.
corul şi orchestra au pre­ carcase 'metalice pentru Pentru amil 1961, sîntem ho- tema : „Dragostea faţă de par­ In cadrul consfătuirilor cu di-
zentat două concerte-Spec­ lămpi, fluorescente, şi atunci, îărîţi să conWjMăm această tidul clasei muncitoare şi con­ riginţii, care în şcoala noastră
la îndemnul comunistului acţiune. Vom introduce ilu­
ospodărie mi !fâ tacol cu un program va­ Kristaly Ludovic — turnăto­ minatul fluorescent pe o ducătorii ei", iar tov. Eugen au devenit o tradiţie, cadrele di­
riat de cîntece. rii şi-au z is : — „Dacă alu­ seamă ăe alte străzi din Pe­ Mrazec, diriginte al clasei a dactice cu experienţă împărtă­
miniul e colectat voluntar, să troşani şi în localităţile mi­
IN CLIŞEU : O parte din executăm şt noi comanda tot niere Lupani. Petrtla, Vulcan. VîII-a B, a prezentat referatul şesc celor tinere metode care
prin muncă voluntară“. Zis „Tactul dirigintelui în folosirea pot ti folosite în educarea ele­
Au trcout aproape 11 ani de cînd planurilor de muncă. In fiecare sea­ ansamblul muzical al Ca­ G H. D U M ITRESCU recompenselor şi a sancţiunilor vilor. In consfătuirile cu diri-
In satul Apotdul de Sus, raionul Sebeş, ră, inginerul agronom împreună cu bri­
sei raionale ăe cultură din
cîteva familii de ţărani muncitori cu gadierii stabilesc lucrările ce trebuie ?n cadrul colectivului de elevi şi ginfii, cere vor avea ioc în a-
gospodării individuale, urmînd îndem­ efectuate a doua zi, se face reparti­ Alba lulta, în timpul unui
contribuţia lor ia educarea unui cest trimestru, cît şi în cei ur“
concert-spectacol. ^
nul partidului, s-au unit In gospodă­ zarea oamenilor astfel lucît în dimi­ colectiv sănătos de muncă şi în­ măfor, vor fi prezentate lecţii
ria agricolă colectivă „Brazdă nouă“, neaţa următoare fiecare brigadă să-şi văţătură“. Pe marginea acestor model şi uneîe referate legate
De atunci noi cei înscrişi, ne-am stră­ cunoască locul de muncă şi sarcinile
duit să muncim cît mai bine, să n« ce-i revin. Săptărnînal se ţin şedinţele Tineri cu care materiale, cadrele didactice, de problemele practice, cum

gospodărim cu grijă, să facem din de consiliu la care participă şi bri­ ne n tîn d r im Lv 'v V W » cum ar fi învăţătorul Tănăses- sînt : „Din munca de organiza­

gospodăria noastră o unitate tot mai gadierii. La aceste şedinţe se anali­ in anul 1957, tovarăşa Valen­ Lecţii de fizică şi astronomie cu Vasile, profesorii M. Dumi­ re şi educare a colectivului de
tina Dan a fost repartizată să la universitatea tru, iepure Andrei, Nopcea An­ elevi“ sau „Cum educ elevii în
puternică. In mare parte am reuşit. zează temeinic activitatea desfăşurată lucreze in marele combinat hu- ton şi alţii, au purtat vii dis­ spiritul dragostei şi al intere­
nedorean, in calitate de inginer cuţii care au relevat o serie de sului pentru'muncă şi învăţătu­
Dacă la înfiinţarea gospodăriei fondul fn cursul un^i săptămînl îri toate sec­ chimist la serviciul cercetări si­ curentului electric, efectul chi­ ră". Aceste referate au menirea
derurgice. De atunci şi pină in
de bază era foarte mic, în prezent el toarele de producţie. In cazul cînd se prezent, ea a avut de învăţat In ziua de 6 ianuarie, la mic, disocierea şi electroliza“, şi
multe lucruri frumoase. Îndru­ cursurile universităţii publice „Sistemul solar, asteroîzi, co­
atinge ! .500.000 lei. <3um am reuşii constată că munca merge mai ane­ mată şi ajutată de comunişti, din Alba Iulia, au fost prezen­ mete, meteoriţi“. Lecţiile au fost lipsuri semnalate la ciasă în să îmbunătăţească activitatea
tinăra ingineră a devenit in scurt tate lecţii de fizică şi astrono­ expuse pe înţelesul tuturor a-
să devenim milionari ? voios în unele sectoare, se iau mă­ timp fruntaşă in muncă. mie. Astfel, lectorii L. Mărgi­ trăgînd atenţia auditorilor. ceea ce priveşte munca cu co­ colectivului nostru de cadre di­
neam! şi Pavel Peribiceanu, au
Activitatea unei gospodării agricole suri corespunzătoare de îndreptare a La adunările generale ale or- vorbit despre „Efectul termic al PETRU TOMA lectivele de elevi, cu familia şi dactice, pentru cunoaşterea în­
ganizajiei de bază. U.T.M. şi la
colective se ridică pe o treaptă supe­ lucrurilor. consfătuirile de producţie, ea lua corespondent . cu organizaţiile de tineret, care tregii munci a colectivelor de
cuoîntul şi făcea propuneri im­ pot contribui la ridicarea nive­ elevi din clasa pe care o con­
rioară numai atunci cînd ca este con­ Pentru obţinerea unor producţii a- portante. Muncea apoi pentru lului de însuşire a cunoştinţelor duc.
traducerea lor în viaţă. Datori­ de către elevi, prin ajutorarea
dusă cu pricepere şi dragoste de mun­ agrîcole ridicate la hectar noi am cău­ tă activităţii neobosite in pro­ PETRU CR ISOVAN
ducţie şi pe linie de organiza­
că. cînd ia baza tuturor acţiunilor în­ tat să aplicăm cit mai riguros regu­ ţie, comuniştii au primit-o in directorul Şcolii medii mixte
rîndurile candidaţilor de partid.
treprinse stau planurile de muncă ju­ lile agrotehnice. Sub directa îndru­ Biroul organizaţiei de partid i-a
încredinţat apoi sarcina de a
dicios întocmite. Gospodăria agricolă mare şi supraveghere a inginerului a- conduce un cerc de învăţămint SURI SPORTIVI celor rămaşi în urmă la învă­ Haţeg
politic U.T.M.
colectivă din Apoldul de Sus este' o gronom, am arat pămîntul la adîn-
Cercul condus de această des­
unitate puternică. Ea cuprinde în pre­ r-inie corespunzătoare şi am semănat toinică propagandistă cuprinde V ,/v
10 tineri, toţi absolvenţi ai şco­
zent 355 familii cu 810 ba. teren. Pe plantele numai în ca'drtil epocilor op­ lilor medii şi profesionale. Pregătirea schiorilor drina Vlădiceanu, Margareta IN LIBRARII
Ccavlovici şi altele.
lingă ramura vegetală, noi ani dez.vol- time. Un accent deosebit am pus pe Datorită muncii depusă de In vederea apropiatelor între­
candidata de partid Valentina ceri de schi ce vor avea loc anul Popice
tat mult sectorul zootehnic, care cu­ fertilizarea solului cu îngrăşăminte Dan, ¦cercul pe care-l conduce
este fruntaş pe combinat.
prinde acum 125 bovine (din care 60 chimice şi organice. Drept urmare, CURSURI UNIVERSITARE economice a gospodăriilor a-
V . F Â N 1C A Lucrări litografiate gricole de stat.
vaci de lapte), 815 oi cu tîriă semi­ în anul trecut am obţinut producţii ri­ acesta în munţii Partng, Stra­ Răspunzînd invitaţiei făcute 362 pag. — 12 lei (cart.).
ja, Predeal etc. membrii secţiei de. Asociaţia sportivă Unirea din I. STANOULESOU: Curs de geo-
ţină şi peste 100 porcine, precum şi dicate. Astfel, de pe 109 ha. cultu/ate de schi de la Asociaţia sporti­ tehnlcă şi fundaţii — partea I E.S.D.P.
vă Minerul din Lupeni. fac pre­ oraşul Dej, regiunea Cluj, echi­ — Geotehnica (Elemente de
grădina da legume, o pepinieră de cu porumb am recoltat peste 2.500 kg. gătiri intense. Astfel cu spriji­ pa masculină de popice Minerul mecanica pămînturilor necesa- PUBLICAŢII PERIODICE
viţă şi ateliere de reparat şi confec­ porumb boabe la ha., îar orzul şl ovă­ nul asociaţiei sportive, secţia de Vulcan a susţinut duminică un Academia R.P.R.
ţionat inventar agricol. Am dezvoltai zul au dat peste 2.300 kg. la hectar. schi a reuşit ca aproape la fie­ joc amical în compania echipei ¦ re dimensionării fundaţiilor şi
cn alte cuvinte acele ramuri de pro­ care sfîrşit de săptămînă să de­ locale Unirea. După terminarea colculului deformaţilor şi stabi­ Anuarul Institutului de Istorie din
ducţie care pat aduce însemnate ve­ Considerăm că succesele obţinute în celor 8 perechi, care au jucat la lităţii maselor de pămînt) Cluj, MI (958 1959.
nituri băneşti şi pot contribui în acest anul trecut de gospodăria agricolă co­ plaseze pe pîrtia de la Straja uri 100 bile mixte, rezultatul a fost 310 pag. — 13 Iei (cart.) 400 pag. — 20 Iei
¦fel la întărirea economică a gospodă­ lectivă din Apoldul de Sus se daio- E.S.D.P.
riei. • resc în cea mai mare parte muncii lot de peste 25 sportivi. favorabil echipei Minerul din Comunicările Academiei Republicii
însufleţite depuse de colectivişti. Ei ST. STOENESCU: Curs de clima­ Populare Romîne nr. 12, de­
Consiliul de conducere al gospo­ participă zi de zi la muncă în pro­ De menţionat că alături de Vulcan. Aceasta echipă a reali­ tologie R.P.R. cembrie 1900 — Tomul X.
dăriei noastre colective, ajutat şi în­ porţie de 95 la sută, iar în adunările 239 pag. — 10,65 lei (cart.). 124 pag. — 4 lei.
drumat permanent de către organiza­ generale vin cu propuneri importante schiorii mai vechi, au mai fost zat 2.951 popice doborîte faţă de E.S.D.P.
ţia de bază s-a străduit să îndrume pentru îmbunătăţirea muncii. Pentru Studii şi cercetări de chimie nr. 3,
activitatea în toate sectoarele de pro­ a avea o participare cit mai mare la atrase şi o serie de elemente ti­ 2.923 cit au doborit gazdele. *** Curs de analiza activităţii anul VIII/1960
ducţie astfel îneît prevederile planului muncă noi am aplicat sistemul retri­ 186 pag. — 6 îeî.
anual de producţie să fie realizate în­ buţiei suplimentare. Cointeresaţi fiind nere, în special din rindul fe­ S. BĂLOI
telor ca Georgeta Sculi, Alexan­
corespondent

tocmai. să obţină cît mai bune rezultate, co­

la A fost posibil acest lugcorsupodăreştpi entrluectciăviştii noştri au muncit cu multă
conducerea treburilor
tragere de inimă. Aşa se face că la
participă toţi membrii consiliului de pepiniera de viţă colectivişti ca Rie- 9 a m ecanizatorii© ©
conducere. Fiecare din cei 9 membri
V î«J Z
ai consiliului răspunde de cîte un sec­ ger Samoil sau Piringer Matei au rea­

tor de activitate. Astfel, Sonnleitner lizat viţă' de calitatea l-a în propor­ — Al naibii frig ! Nici nu gospodării, se fac arături pen­
s-a aşternut zăpada Alexan­ tru însămînţările de primăva­
Andrei răspunde de bunul mers ăl ţie de 71 şi respectiv 74 la sută, faţă dre, dar gerul pişcă bine. retire a ră. La Dobîrca, maşinile noas­
tre stropesc livezile contra
muncii la pepiniera de viţă, HieMun- de 30 la sută cît prevedea planul. — Ce să-i faci nene Patrî- tâlîa pentru a pune la punct Pentru a afla care-s frun­ ţinui pe care-l ştiu la atelie­ dăunătorilor. Pentru că vre­
teanu de executarea la timp a lucră­ Pe scurt, acestea sînt metodele de che. Aşa-i iarna. Bine că au re. ls nerăbdători. De altfel, mea -este încă favorabilă exe­
rilor agricole, Scheiber Gheorghe de fost înlocuite sobele, din ate­ toate defecţiunile apărute la taşii staţiunii. în aceste zile, chiar primele lecţii, vor fi mai cutării diferitelor lucrări agri­
problemele ce le ridică sectorul zooteh­ muncă şi măsurile aplicate în G.A.C. liere. mult ăe jumătate, lecţii de cole cu maşinile staţiunii, pro­
„Brazdă nouă“ din Apoldul de Sus, maşinile din dotarea S.M.T.-u- n-a trebuit să întrebăm înso­ practică. fităm âe ea pe cit posibil.
nic etc. In gospodăria noastră cele 418 măsuri care ne-an ajutat să facem — Faină treabă cu încălzi­
din gospodăria noastră o unitate mi­ rea asta centrală. Ştii ce spu­ lut în campaniile anului 1960 ţitorul. Ruptele grâiau doar ăe Am ieşit afară. In dreapta, Deoarece in parcul de trac­
braţe de muncă' sînt împărţite în trei lionară. neau zilele trecute strungarii? o uşă ce purta amprentele toare, printre celelalte mai
brigăzi de cîmp. Sectorul zootehnic, Să le demonteze un calorifer. in ateliere, caloriferele ema­ la sine. vechi ne-au atras atenţia cl-
pepiniera de viţă şi grădina de legu­ Cică-i prea cală. noului, ne-a atras atenţia. O teva U.T.O.S-uri noi, nu ne-am
nau o căldură îmbietoare. Me­ — Pleacă al 63-lea, băieţi! tăbliţă mică, pe care scria putut reţine să nu aflăm şi §
me, sînt deservite de către oameni KIRR IOAN Am fost martorii discuţiei ăe canicii, tractoriştii, strungarii, Altul la rînd / Şeful echipei de „Intrarea persoanelor străine, numărul de tractoare ce vor
S$ mai sus, fără vrerea noastră, interzisă!“, ne-a sporit şi măi fi in dotarea SM.T.-ului Mier­
permanenţi. Activitatea tuturor brigă­ preşedintele G.A.G. „Brazdă nouă' ţ, Coborină din autobuzul de Si­ urmăreau ca lucrarea ce o e- reparat pluguri, Daniel Cioro- mult curiozitatea. Am cerut curea In anul 1961.
tă biu, am luat-o pe drumul ce permisiunea şi am intrat.
zilor de cîmp se desfăşoară pe baza Apoldul de Sus — raionul Sebeş xecută să fie cît mai corect'â garu, a adresat îndemnul nu — Anul trecut am avut 92
porneşte din şoseaua nafjio- de bună calitate. .— Noi o numim sala caza- de tractoare, (n 1961 am pă­
şy nală spre dreapta. Răscolit de numai ajutorului său Constan­ nelor, a ţinut să ne informeze şit- cu 94. Ţinînd cont Insă de
însoţitorul. Locornobila pe care faptul că anul acesta s-a mă-
— 4P. roţile şi şenilele tractoarelor — Reparaţiile le-am început tin Langa, ci şi celorlalţi or­ o vedeţi a fost reformată şi rit mult suprafaţa arabilă a
trebuia predată la I.C.M. I-am gospodăriilor agricole colective
Se dezvoltă colectiva & S. M. T.-ului din Miercurea, in 20 noiembrie 1960 şi con­ taci, unii dintre ei, colectivişti găsit însă o întrebuinţare uti­ prin înscrierea de noi membri,
lă — furnizează căldura în a- vom mai primi, pină la 1 no­
>> eram siguri că drumul duce form planificării, trebuie să teliere. Consumul mic ăe com­ iembrie a.c., încă 31 de trac­
spre atelierele de reparaţie. bustibil în urma adaptării toare, un număr important de
Colectiviştii din Batiz sînt oa­ tiz au construit un grajd cu o le terminăm In 20 februarie Din carnetul unui injeetor electric, cu pă­ semănători, combine şi alte
(( Iar frînţurile discuţiei dintre 1961, ne-a informat interlocu­ cură. ne aduce anual econo­
meni harnici, buni gospodari. Ei capacitate de 100 capete. Patriche Olteanu, şeful echipei mii ăe cîteva vagoane de unelte agricole...
de reparat tractoare şi Ale­ torul nostru. Ţinînă cont de DE REPORTER lemne.
obţin rezultate bune în toate -O preocupare de seamă au xandru Vlaă, ajutorul său, ne­ faptul că plnă acum am rea­ *
am întării presupunerile, i-am _ încă o întrebare, tovară­ Am părăsit staţiunea. Spre
sectoarele de activitate. In anul manifestat colectiviştii de aici ajuns din urmă abia in uşa a~ lizat peste 65 la sută. din plan. şe Presler. In momentul de drumul ce duce la şoseaua na­
telierului, unde ne-a inîimpi- faţă se lucrează numai in a~ ţională, se îndrepta un convoi
trecut, bunăoară, ei au dezvol­ pentru sporirea fondului de ba­ nat inginerul Presler Richafd, de faptul că din 78 tractoare trimişi de gospodăriile colec­ teliere, sau şi la cîmp ? ăe tractoare ieşite din repa­
mecanic şef al atelierelor de raţie. Unele mergeau spre
tat, paralel cu sectorul vegetal ză, in anul 1960 fondul de bază reparaţii. De fapt, el a fost a- am reparat 53, clin 100 plu­ tive din raion, pentru a în­ _ Zilele acestea, peste 30 Apold, altele spre Gîrbova. se
cela care ne-a spus numele guri, 62, şi din 31 semănători văţa meseria de tractorist la ăe tractoare sînt pe la gos­ duceau să are acolo, cu fiarele
şi sectorul zootehnic, cumpărînd a! gospodăriei colective a fost celor doi comunişti, care în a- podăriile colective. La Sebeş, plugurilor, pămîntul. Să plă­
ceastă campanie şi-au realizat Pianul c!e Sus şi ăe Jos, Gir- mădească din el o nouă recol­
animale în valoare de 94.174 lei. sporit de la 204.983 lei la 542.842 deja planul în proporţie de 70 pentru păioase, 21. deci, majo­ cursurile organizate pe lingă bova. Miercurea şi Apold. se
la sută, reparînd i-inn trecută pregăi esc ogoarele colectivi?-' tă. Recolta anului 1961.
In prezent deţin 114 bovine, 226 lei. ritatea maşinilor ce necesita S.M.T. La îndeplinirea planu­ iilor înscrişi în toamnă în A. DAVID
c| şi un tractor peste ¦¦''vi.
ovine şi 14 porcine. Pentru adă- TRAIAN MUNTEANU Ş> Am vizitat apoi împreună muncă mai multă, ne-am an­ lui ăe reparaţii în proporţie 7VV j
î> cu inginerul Presler secţiile.
postirea lor, colectiviştii din Ba- corespondent Vy unde în aceste zile se duce bă- gajat ca în ziua de 1 februarie de 80 la sută de către echipa

!331—~ 7-~—— .H------- să terminăm în întregime re­ celor ăe la pluguri, şi-au adus

Două adrese, nici an răspuns paraţiile. Bineînţeles că am contribuţia ucenicii.

avut grijă încă de la început, — De ce i-aţi repartizat prin

In localul căminului cultural nematografică regională nu se ca munca să fie organizată ateliere, am intervenit noi ?
„Tudor Vladimircscu“ din co­ achită insă de această obliga­
muna Gurasada, raionul Iiia, ţie. Sfatul popular comunal i-a bine, ţinînă cont, atît de ca­ — Cursurile vor începe în ju­
funcţionează un cinematograf trimis două adrese pentru a re­
safo.se. Căminul cultural are glementa situaţia, însă n-a pri­ lificarea oamenilor, cît şi de’ rul zilei de 15 ianuarie şi vor
dreptul la cota de 15 la sută din
încasările făcute de cinemato­ mii piuă in prezent nici un răs­ urgenţe. Avem. de pildă. 4 e- avea o durată de 9 luni. Pină
graf, plătită în numerar de că­
tre întreprinderea cinematogra­ puns. Oare întreprinderea cine­ chîpe la reparat, tractoare, 3 în prezent, ne au şi sosit 8 to­
fică regională. întreprinderea ci­
matografică regională aşteaptă la pluguri, 2 la ‘semănători, varăşi care vor să înveţe tai­

şi a tr.eia .adresă ? una la discuitoare, una la cis­ nele meseriei de tractorist.

terne şi cîteva echipe ajută­ Tocmai ei au fost aceia care

toare. au cerut să ne ajute cu pu-

' </v v'VVVvVVVyv'\ / N/N'N/N/N/V/'- 'V'- ' '• ' V' V\'w/-xY•»>V*\v/\V-•VV-V.