Page 27 - 1961-01

Nr. 1881
IS. €11I B
In curtea gospodăriei colecti­
ve era larmă mare. Nu se pe~
trecuse nici o primejdie, nici
nu se sfădea nimeni, că n-a-
veau de ce. Rideau. Iiideau de
cîte-o glumă mai deşuchiată ori
de ctie-o vorbă cu două înţele­
suri, spusă unui flăcău tom-
natec, pe nume Popa Ion VII,
cum era trecut in toate regis­
trele gospodăriei. La şcoală fu­
sese Popa Ion III, la armată
Popa Ion II iar in registrele
comunei figurează sub numele
de Popa Ion VIL In sat, i se
mai spunea şi Oan&a Iul „Se­
ceta“. Aşa tl botezaseră pe ta­
tăl lui, pentru că era lung şi
slab ca un par de claie. Dar nu
numai pentru că era lung şl
slăbănog ci şi din altă pricină.
Bătrlnul Popa, tot Ion şi el,
bea grozav de mult. Ziceau oa­
menii că de trece odată prin vie
nu mai rodeşte via. Aşa că l-au
poreclit seceta. Popa ion al
Vll-lea, numit aşa pentru că se
înscrisese al şaptelea in gos­
podărie dintre toţi cu acelaşi
nume din sat, era un om cum­
pătat şi harnic. Dar îşi ducea
veacul ca un pustnic — el spă­
la, el făcea mîncare şi aduna
leu cu leu cu sirguinţa omului
care are un scop. Rîsul îl por­
nise o văduvioară oacheşă, pe
care o lăsase bărbatul de vreun
an, iar acum îi cam da tlrcoale
lui Ion. Zicea că deşi i se spune
Popa Ion al Vil-lea pe tabel, la
împărţirea veniturilor li trecut
pe locul III iar la însurătoare
pe locul nouăzeci şi nouă. Oa­
menii începură să rlăă. Dar
Ion i-o întoarse înapoi, cu vîrf
şi îndesat — ztclnău-t cu gla­
sul lui mormăit: „Nu putem
fi toţi pe locul I ca tine“. Cei
din jur o porniră in hohote.
Văduva roşi, îşi trase puţin
năframa pe ochi şi înghiţi în
sec replica aspră a lui Ion.
Cînd veni preşedintele şi în­
cepu să-i strige pe fiecare şi
să adauge ce cantităţi de ce­
reale şi ce sume de bani trebuie
să primească, ea fu bucuroasă
că scăpă de încurcătură.
-k
Primul strigat fu tot un Popa
Ion. Dar acesta se numea Popa
Ion I. Era clar că se înscrisese
primul în gospodărie dintre toţi
cei ce purtau acest nume. Şi — N-au vreme ’să îngheţe, to­
erau în sat vreo şaisprezece. varăşe. Ăştia $nerg automat în
După el urmă un alt nume apoi pivniţă.
îi veni rîndul lui „Oanea lui
Seceta".
începu împărţirea veniturilor.
Popa Ion I, un ţărm spătos şi
tuciuriu, cu pomeţii obrajilor
ieşiţi in afară şi cu bărbia pe
cit de arcuită pe atît ăe în-
crestată la mijloc de o groapă
aclîncă. numără liniştit banii,
apoi ii dădu nevestei sale zt-
clndu-i rîzînd :
— Bagă-i la bancă şi mie
să-mi dai numai procentele. Se
îndreptă apel spre magazie să-
şi ctntărească cerealele. FemeTa
— după el, la doi-trei paşi dis­
tanţă.
— 'Mă... Ce de bard, ce ăe bu­
cate /
— şt anul trecut tot el a fost ne spălăm pe mlini. Am intrat
în frunte...
— Are patru braţe bune ăe după noi veni o fetişemă care
lucru..i < ţtşni pe Ungă tatăl său, deschi-
333=
modele de încălţăminte
De la an la an, calitatea în­
călţămintei produsă la fabrica
„Ardeleana“ din Alba Iulia, este
îmbunătăţită simţitor. Ca urma­
re, comenzile unităţilor comer­
ciale de stat şi cooperatiste sînt decupaţi, simple, pantofi pentru
din ce în ce mai mari. Aceasta
denotă că cumpărătorii preferă
încălţămintea produsă aici, atît
pentru calitatea ei cit şi pentru
modelele noi şi variate.
Pentru satisfacerea cerinţelor
cumpărătorilor, in planul de
producţie pe 1961 au lost inclu­
se noi modele de încălţăminte.
Mostrele acestor modele împreu­
nă cu cele care se produc în se­
fill©
m
r— li om harnic...
— Merită. Toată vara au ve­
nit ţoţi la lucru...
— Mai rar, om harnic ca Ion
a lui „năcăjiţu“, interveni o fe­
meie bondoacă, cu obrajii roşii
de sănătate.
— Cum ai zis, intrai eu în
vorbă ?
— ion a lui „năcăjiţu". Aşa-l
ştie tot satul.
— Şi de ce-i zice aşa ?
— O / Or fost tare săraci.
N- aveau nici după ce bea apă...
? care se pricepe la to a te : ti şi frontieră, potrivit căruia, pentru
Am rămas cu ginăul la Ion
a lui „năcăjiţu", şi am hotărlt
să aflu mai multe despre viaţa
lui. L-am văzut cum încărca
sacii intre loitrele carelor, fără
grabă, apoi cum se opinteau
boulenii să ducă povara. înain­
te de ieşireg din curte, Ion opri
carul din faţă şl strigă pe pre­
şedintele colectivei:
— Tovarăşe preşedinte ! Am
o propunere.
— Spune-o I .
— Mă cam sflesc, dar tot o
SCHIŢA
să-i dau drumul. Aş vrea să
pun la carul din faţă 4 boi. Nu
că nu l-ar putea duce boulenii,
dar ştii, li mai frumos: Ion a
lui „fericitu" face lux, are 4
bol, să nu scîrţie carul, că geme
sub greutatea bucatelor.
— Se aprobă — zise preşe­
dintele, ztmbind.
Ion scoase din grajd încă o
pereche de boi, le puse jugul,
tînjala, apoi plecă ăînd celor
de faţă bineţe.
•k
După vreo două ceasuri, mă
înfăţişai, împreună cu secreta­
rul organizaţiei de bază, la ion
a lui „năcăjiţu" acasă. Termi­
nase cu descărcatul. Porumbul
îl urcase în pod, cu „ciga" —
42 de saci în optzeci ăe minute.
— 'Mecanizat — ne lămuri
Ion.
Numai cartofii mai zăceau In
două movile mari sprijinite de
zidul casei noi, incă netencut-
tă pe dinafară.
— O să îngheţe la noapte —
zisei cu grijă.
— Cum adică.
— Să vedeţi. Ion se urcă în
coridor şi aplecindu-se peste
balustradă, prinse de un fel de
manşă pe care o ridică tn sus.
Grămada de cartofi începu să
scadă, asemeni apei de la moa­
ră cînd este cumpenită ăe pe
scoc.
1Ml-am dat seama cit de sim­
plă şi ingenioasă este „automa­
tizarea" de la pivniţa lui Ion,
dar tot am coborit in pivniţă să
văd. Era un fel de topologan,
un scoc care ducea cartofii di­
rect in ţarc.
•Mai mare mi-a fost mirarea
insă cină Ion ne-a invitat să
In casă, îndemnaţi ăe ion, iar
rie, au lost prezentate în cadrul
expoziţiei de mărîuri de la Bucu­
reşti in luna noiembrie 1960.
Printre acestea se disting mo­
delele de pantofi pentru femei ne­
femei decupaţi, cu un decor rea­
lizat prin cusături; ghete sim­
ple pentru copii.
Modelele prezentate la expozi­
ţia din Bucureşti au determinat
beneficiarii fabricii să contrac­
teze pentru anul in curs, 382.000
perechi încălţăminte.
TEO DO R CIULEA
muncitor
DRUMUL SOCIALISMULUI pae’3
T E L E G R A M E EXTERNE
se dulapul şi smulse un şter­ C p m p ifileaiaa! Ziarul „Revolución“ demască planurile
gar, apoi ne deschise o uşă, şt agresive ale imperialismului american
ne invită in baie. Ne-am spă­
lat pe mlini, deşi noi nu lucra­ PEK.IN 10 (Agerpres). — prim-miniştri declară că sint HAVANA 10 (Agerpres). — ceasta să convingă atit poporul
sem, dar de I ne-a invitat omul. China Nouă transm ite: La 10 profund convinşi că aplicarea Ziarul „Revolución“ a publicat american cit şi opinia publică
După noi s-or mai spălat şi ianuarie s-a dat publicităţii co­ sinceră a celor cinci principii ale la 9 ianuarie materiale care de­ mondială că această bază ar fi
badea ion. şi-a smuls cămaşa municatul comun chino-birman coexistenţei paşnice poate con­ mască planurile imperialismului ameninţată de up atac din par­
de pe el şi şi-a răcorit gruma­ cu privire la vizita in Birmania tribui in mod concret la menţi­ american de a provoca un con­ tea Cubei.
zul, spinarea, umerii, apoi s-a a delegaţiei guvernamentale chi­ nerea păcii internaţionale şi a flict militar cu Cuba in regiunea
frecat pe îndelete cu prosopul¦ neze condusă de Ciu En-lai, relaţiilor de bună vecinătate în- bazei maritime militare america­ Dezvăluind substraturile zar­
premierul Consiliului de Stat. ' tre toate ţările, indiferent de vei propagandistice ridicată de
— Cu apa cum a-i rezolva­ La 4 ianuarie, se spune in comu­ deosebirile existente între siste­ ne de la Guantanamo şi de a cercurile guvernante americane,
nicat, in ziua celei de-a 13-a a- mele lor politice şi sociale. Ei incepe siîb acest pretext o inter­ ziarul'„Revolución“ scrie: „In-
t-o ? — îl întreb, eu nedumi­ niversări' a proclamării indepen­ reafirmă de asemenea hotărîrea venţie armată împotriva poporu­ trucît imperialismul n-are sigu­
rit. denţei Uniunii Birmane, Ciu En- celor două guverne de a-şi con­ lui cuban. ranţa că va putea convinge po­
lai şi U Nu, in numele guver­ tinua eforturile tn vederea lăr­ porul american că o ţară cu o
— Am motor / Cuplează şl nelor lor, au schimbat instru­ girii zonei păcii şi colaborării Forţele armate ale S.U.A. de populaţie de 6 milioane este gata
decuplează automat. Mi l-a in­ mentele de ratilicare ale trata­ prieteneşti prin respectarea con­ să atace o ţară cu o populaţie
stalat un prieten de la C.F.R., tului chino-birman cu privire la ştiincioasă a acestor principii in la baza Guantanamo, relatează de 200 milioane, el încearcă să-l
relaţiile lor cu celelalte ţări. corespondentul din oraşul Gu­ convingă cel puţin că baza de
strungar, şi electrician, şi lăcă­ prima oară în istorie, intre cele antanamo al acestui ziar, fac de la Guantanamo (care reprezin­
tuş. Aşa că am pace cu el. Iaca, două ţări se stabileşte o frontie­ Premierul Ciu En-lai şi pri­ citeva zile pregătiri active in ve­ tă o parte din teritoriul smuls
ăe 2 ani, nu i-am pus nici mă­ ră stabilă, o frontieră a păcii şi mul ministru U Nu îşi exprimă derea unor operaţiuni militare. Cubei) este ameninţată de un a-
car o siguranţă. Ion se îmbră­ prieteniei. îngrijorarea profundă in legătu­ tac din partea cubanilor".
că şi ne aşezarăm la taifas, mai ră cu situaţia gravă din Laos Apele din zona de coastă sînt
bine zis „la un pahar de vor­ In timpul vizitei lui Ciu En- care creează o primejdie pentru minate. La bază sosesc mari
bă“ — cum ne invită el. Dar lai în Birmania, guvernele celor pacea şi securitatea internaţio­ cantităţi de medicamente, în a-
mai tntîi ne întrebă:
fara forţelor maritime militare
— Vin sau răchie ? Sînteţi
înainte de masă, ori după ?,
— După — răspunserăm noi
pe două voci. două ţări au dus tratative în ur­ nală. Ei au fost de acord că in­ americane existente la Guanta­ Totul dovedeşte că este vorba
— V-aş întreba o vorbă, con­ ma cărora au fost încheiate un dependenţa,"unitatea şi inviola­ namo, aci a mai sosit portavio­ de un plan american de „auto-
acord cu privire la colaborarea bilitatea teritorială a Laosului nul „Franklin Roosevelt“ cu un agresiune".
tinuă Ion. Ce sinteţi, bărbaţi economică şi tehnică şi un acord trebuie să fie respectate cu stric­ deplasament de 45.000 tone şi
ori muieri, la băutură ?, Vă în­ cu privire la plăţi. Potrivit a- teţe şi că poporului laoţian tre­ citeva torpiloare. — -----------îsei-----------
treb să ştiu ăe care să aduc. cordului privitor la colaborarea buie să i se asigure posibilita­
economică şi tehnică, China va tea de a-şi rezolva propriile pro­ Este caracteristic faptul că Provocări fasciste
— Bărbaţi — răspunserăm noi acorda Birmaniei un credit pe bleme interne fără nici un fel de S.U.A. fac o largă publicitate împotriva Partidului
tot pe două voci. amestec sau presiune din afară. pregătirilor lor militare active la
termen lung fără dobindă în va­ Guantanamo, incercînd prin a- Comunist Francez
— Lelă — îi zise Ion fetişca­ loare de 30 milioane lire ster­ Un începui bun
nei celei sprintene. Adu un can- line sub formă de livrări de u- pentru acest an FARIS 10 (Agerpres). — In Fran?
ceu de Otonel din cel ăe amu-s tilaje complete, trimitere de spe­ !a se ţin lanţ provocările împotriva
doi ani. Da mişcă-te repede că Partidului (Somunist Francez. Potrivii
ăe nu te dau după „Oanea lui cialişti în domeniul tehnicii şi relatărilor presei, în noaptea spre 9 ia­
Seceta“, că te tot cere. Apoi ne
trase cu ochiul.
Fata ţtşni, tn bucătărie, apoi acordare de ajutor în~pregătirea în lupta popoarelor pentru eliberarea nuarie huligani fascişti au incendiat
înspre pivniţă, exclamînd cu de cadre tehnice. clădirea federaţiei din departamentul
jenă: Eure et Loire a Partidului Comunist
Intre Ciu En-lai şi U Nu, se continentului african Francez care a fost mistuită plnă în
— UI Dă-l în supărare, că-i temelie. Acesta este al doilea atac îm­
bătrtn. Poate să-mi fie ta tă ! spune în comunicat, a avut loc ACCRA 10 (Agerpres). — Zia­ buie să trezească pe luptătorii potriva sediului federaţiei din Deparţa-
un schimb de păreri In diferite rul „Ghana Times“ publică pe pentru libertate la mobilizarea mentul Eure et Loire a Partidului Co­
Cină se întoarse cu vinul, era probleme internaţionale. Cei doi prima pagină materialele confe­ forţelor in vederea luptei finale munist Francez. Mîrşavul atac al fas­
roşie ca focul la obraji. ciştilor a provocat indignarea opiniei
rinţei de la Casablanca a şefilor împotriva colonialismului şi im­ publice democrate.
— Ai scăpat, îi zise taicăs-o. statelor africane, acordînd o deo­ perialismului".
Te-ai purtat bine. Dar dacă tn Noi alegeri în Iran
două minute nu ne-aăuci ceva Greva feroviarilor sebită atenţie Cartei africane a- Ziarul subliniază importanţa
să îmbucăm, zău că te dau. TEHERAN 10 (Agerpres). — La 10
brazilieni doptate de participanţii la con­ hotărîrii conferinţei cu privire la ianuarie au început în Iran alegeri
—¦ Dă-l in foc, nu-mi mai a- ferinţă. crearea unui comandament a- pentru un nou Medjilis (parlamentul
ăuce aminte de el, tată zise fata BRASILIA 10 (Agerpres). — Agen­ frican suprem pentru apărarea iranian),. Vechiul Medjilis, care a fosl
îmbujorată şi o zbughi, tntor- ţia Prensa Latina anunţă că greva ce­ In articolul de fond se subli­ comună a întregii Africi împo­ constituit ea urinare a alegerilor din
cîndu-se cu ăe-ale gurii. lor 12.000 de muncitori de la căile le- niază că conferinţa şefilor ţări­ triva agresiunii şi pentru asigu­ vara trecută, a fost dizolvat în urma
rate din nord-estul ţării, care a Înce­ lor independente din Africa, care rarea securităţii fiecărui stat a- puternicelor proteşte ale populaţiei şi
Badea Ion turnă In pahare, put la 8 ianuarie, a paralizat complet s-a încheiat la Casablanca, con­ frican in parte. ale unor organizaţii politice împotriva
ciocnirăm şi apoi repetarăm fi­ transporturile feroviare în trei state. stituie un bun început pentru a- ilegalităţilor săvîrşite de autorităţi în
gura timp de vreo două ore, în- 6a urmare a grevei feroviarilor, care cest an in lupta popoarelor pen­ „Crearea la timp a unui co­ cursul alegerilor.
tinzindu-ne la poveşti. cer sporirea salariilor, circa 200 de tru eliberarea continentului afri­ mandament african suprem, a-
trenuri au fost imobilizate. can. „Hofăririle concrete ale rată ziarul „Ghana Times“, es­ Actualeie alegeri, care vor dijra ţr.el
Aflai că Ion a lui „năcăjiţu“ conferinţei, declară ziarul, tre- te cerută nu numai de eveni­ săptămîni, tip suscită, potriyit agenţipl
a fost născut din neam de „să­ France Presse. interesul populaţiei. Nu
răntoci“ şi că din treisprezece ;>0; mentele din Congo, ci şi da a- există indicii că aceste noi alegeri vor
copil clţl au fost la părinţi, cele acţiuni rău intenţionate pe avea un caracter dilerit de cele eare
trăiesc doar doi. Unul lucrea­ au avut ioc cu cîteva luni în urmă.
ză în fabrică. Dar mai multe am care colonialismul, în disperare,
aflat cind badea Ion a început
să cinte cu vocea lui limpede la poate comite în orice ţară a-
o doină cunoscută.
fricană".
încălziţi nu zic de „moş ato­
nei“ — cum îi zicea badea ion, Apreciind in ansamblu rezul­
ne duserăm să-i vedem porcii
— 4 la număr, apoi să-i vedem tatele conferinţei, ziarul „Ghana
vaca Siementlial.
Times", scrie: „După cele două
După ce ne-am întors in casă,
l-am întrebat pe badea Ion: conferinţe anterioare pe întrea­
— De ce-ţi zic oamenii din ga Africă — de la Accra şi Ad­
dis-Abeba — vedem astăzi cum
se pun baze mai trainice măre­
ţului edificiu al unei Africi li­
bere si unite".
sat „a lut năcăjiţu“ ?
— îs rămaşi in urmă tovară­
şe, acei care-mi zic aşa. No! înrăutăţirea situaţiei în coloniile
Ia ascultă dumneata, să vezi
dacă se potriveşte: „Mă duc la spaniole din Africa
Ion „a lui năcăjiţu“ să-mi dea
o mie de lei împrumut“. Apei, MADRIp 10 (Agerpres). — Agenţia soldaţi veniţi din Spania. In numeroa­
ăacă-i de-a necăjiţilor ăe unde Uzina de utilaj minier de la Zabrze, R.P. Polonă, product France Presse relatează că situaţia din se cazărmi din Spania permisiile au
tot felul de utilaj pentru mecanizarea proceselor de extragere, localităţile Geuta şi Melilla din Afri­ fost ăuspendate. Autorităţile spaniole
să-ţi dea ? spălare şi sortare a cărbunilor. ca de nord aflate sub jugul colonial al au luat măsuri care să peimitâ trimite­
Ipn se întoarse spre fetişcană Spaniei s-a agravat în cursul ultimelor rea unor noi contigente in Africa de
IN CLIŞEU: In hala de asamblare a uzinei. zile. Autorităţile coloniale spaniole au nord. Agenţia France Presse relevă
şi-o strigă:
—. Lelă! Dacă tn două minu­
te nu ne-ai aduce un canceu efectuat 100 de arestări în rîndul popu­ faptul că presa spaniolă păstrează tă­
de Otonel să ştii că... rm. P W ßßA M U L laţiei locale. Garnizoanele celor două cere în legătură cu înrăutăţirea situaţiei
Fata coborî din nou în pivniţă oraşe au fost întărite cu încă 10.000 de din coloniile spaniole din Africa.
şi aduse vin, iar badea Ion con­
tinuă :
— Vreau 'să bem canceul. a-
cesta ăe vin pentru ca toţi „ne­ ia Ia n u a r ie ioôi ANUNŢ
căjiţii“, fie că-i cheamă Ion ori
Nicolae, ori cum i-o mai fi che- Programul 1: 6,30 Emisiunea pen­ mai iute de picior“ de D. Naghişkln;
mlnă, s-o ducă la fel ca mine. tru sate: Din experienţa fruntaşilor ; 21,00 Ge nou tn librării; 23,16 Al­ ÎNTREPRINDEREA resig n au de electricitate
Ciocnirăm. Badea Ion mai zi­ 6,45 Salut voios de pionier; 7,30 Sfa­ bum de melodii. Hunedoara
se o vorbă, una cu tîlc : „Cind tul medicului; 9,30 Prietena noastră PROGRAMUL II: 14,08 Gîntece ale cu sediul în Deva, sir. George f-rapscu nr. 35,
o fi mai rău, să fie ca acuma“. cartea: Uimitoarele peripeţii «le lui
compozitorilor noştri înaintaşi; 15,35
PETRE ŢIRAU Karik şi ale Valiei“ 4* înv Larri; Actualitatea în ţările socialiste; 16,50 ANGAJEAZĂ
11,03 Muzică pbpularâ rominească ; Gdur- de limba rusă; 17,35 Muzică In­
12,00 Limba noastră. Vorbeşte acad strumentală şi vocală romîriească; 18,05
Să 5B respeeie mersul prof. Ai. Graur (reluare): 13,05 Din Rrogrurn muzical pentru fruntaşii în — ingineri electroenergetici,
autobuzelor ! comoara folclorului nostru; 13,35 Ti­ producţie din industrie şi agricultură ;
nereţea uzinei — reportaj; 14,00 ®on- <,9,30 teatru la microfon: „Leonardo pentru lucrări de roiectare pentru
De la o vreme încoace, con­ cert de muzică uşoară; 16,15 Vorbeşte Da Vinci" scenariu radiofonic de Al. Deva sau Alba iulia şi
ducerea autobazei I.R.T.A Brad Moscova 1; 17,30 Un tăciune şl-un căr Kiriţescu; 21,15 Muzică instrumentală;
nu respectă programul stabilit bune : „Cacul zînelor“ poveste de Al- 22,30 Din lirica ţârilor socialiste; 22,40 — un topom etre.
pentru circulaţia autobuzelor pe Mitru ; 20,20 Noapte bună copii: „Cei ¦'sngouri
ruta Brad-Crişcior. Autobuzele Buletine de ştiri: 5,00 ; 6,00 ; 7,00 In lo r mafii se primesc fa serviciul
care circulă pe această rută nu 11,00; 13,00: 15,00; 17,00: 20,00 de cadre al întreprinderii.
respectă orele de sosire şi ple­ 22,00: 23,52 (programul I ) ; 14,00
care. Spre exemplu, din staţia g lE D M R E 16,00. i8,00. 21,30, 23,00 (programul ___/ w « - / i — ; u J u J i — 1 >— i «— r ,— I ,— ) .— r ^ j ,— m — ) , __ i , — i — — / . — i ,— t .— r — r<— f .— ! >— t c . — t<— J , , i
Crişcior, autobuzele care trebuie
U).
să plece la orele 6,30, sosesc din
Brad abia la orele 6,45 iar ade­ 13 IANUARIE 1961
sea, nu sosesc de loc. In această DEVA: Nopţile Cabiriei: HU­
situaţie, călătorii — care în ma­ NEDOARA : Haiducul de pe
joritatea lor sînt muncitori şi Ceremuş ; PETRO ŞAN I: Asasi­
funcţionari — sînt nevoiţi să nul din umbră; Hanul din Spes­ PEN TR U 24 ORE
plece pe jos, întîrziind de la lu­ sart ; SEBEŞ : Mamelucul g AL­ Vreme schimbătoare cu cerul mai
cru. BA IU LIA: Pescarii din Arhi­ mult noros în cursul zilei iar noaptea
Conducerea I.R.T.A. Deva tre­ pelag ; Eşalonul de a u r; SI ME­ înseninări parţiale. Temperatura în u-
buie să ia măsuri urgente pen­ RI A : Părinţi şi copii; ORĂŞ- şoarâ scădere; ziua între 1 şi 5 grade
tru reglementarea mersului au­ TIE: Serioja; Torentul; HA­ iar noaptea între —1 şi —4 grade.
tobuzelor. Cerem acest lucru, de­ ŢEG: Un ciniec străbate lu­ Vînt slab de la nord-vest. Dimineaţa
oarece conducerea autobazei mea; BRAD: Normandie Nie- ceaţă cu caracter lucai,
I.R.T.A. Brad deşi sesizată în rnen ; HONEA,: luanna ; TEIUŞ: PENTRU URMATOARELE
3 ZILE
repetate r înduri, n-a luat măsu­ Scrisoarea Elvirei; ZLATNA : S DAT CUsr/UŢ
rile cuvenite. Cercul; IU A : Jucătoarea de
Un grup de salariaţi de ia baschet; APOLDUL DE SUS : Vreme schimbătoare cu temperaturi
I. M. Barza H 8. in uşoară scădere.