Page 29 - 1961-01
P. 29
BlbíiYiísc
?•-nQcna.a i
Jeva ţ PROLETARI DIN TOATE TÁRfLE, UNIŢI-VĂI R0
mulsocialismului
Tovarăşul Constantin Scarlat propus candidat al F.D.P.
Anul XIII. Nr. 1882 Vineri 13 ianuarie 1981 4 pagini 20 bani în circumscripţia electorală nr. 3 - Deva
secsEBSsESESfflffijnaa
Sala „Filimon Sîrbu“ deveni- indu-se importante obiective &¦ care minerul fruntaş Ion Mate-
se neîncăpătoare pentru cetăţe- conomice de mare capacitate la iaş, colectivistul Dragomir Han
C alifafe- şi ritm ic ita te nii din oraşul Deva şi împreju H,Tuned'oara, Călan, în Valea Jiu da, juristul Suciu Coman, proi.
rimi, participanţi la adunarea lui etc. Numărul ţăranilor care Eleonora Bodea, dr. Gheorghe
în eonsfruefia de locuinfe •pentru propunerea candidatului au păşit pe calea agriculturii Mocanu, Andrei Korany şi alţii.
Frontului Democraţiei Populare socialiste se ridică la 87.130. In In cuvîntul lor, vorbitorii au re
Cu zece ani în urmă, în noul oraş ce la creşterea productivităţii muncii în în alegerile pentru Marea Adu întreaga regiune Hunedoara levat succesele obţinute de oa
muncitoresc din Hunedoara s-au con medie cu 15-20 Ia sută. s-au construit peste 6.750 apar menii muncii din oraşul Deva
struit şi dat în folosinţă un număr de nare Naţională. tamente în blocuri moderne pen sub conducerea organizaţiilor de
56 apartamente şi 53 garsoniere. A- In anul trecut, multe din brigăzile Cu acest prilej, tovarăşul Du tru cei ce muncesc. partid, exprimînd în acelaşi timp
cesta era cel de-al treilea an de cînd, de pe şantier au lucrat după meto angajamentul colectivelor din
aici pe dealul Chizidului, au început da lucrului în lanţ. Metoda a dus la mitru Dejeu, preşedinte al Co In continuare, în aplauzele întreprinderile şi instituţiile unde
să se înalţe blocuri de locuinţe care. obţinerea de ' randamente sporite, la mitetului executiv al Statului celor prezenţi, tov. Dumitru De lucrează de a muncii cu elan
mai tîrziu aveau să formeze oraşul scurtarea termenului de dare în folo popular regional, membru al jeu, a propus pe tov. Constantin sporit, astfel ca alegerile de la
muncitoresc de astăzi. Numărul apar» sinţă a blocurilor, ş i în acest an, in biroului Consiliului regional al Scarlat, membru al C.C. al 5 martie să le întîmpine cu re
tamentelor şi al blocurilor de locuinţe cadrul şantierului s-a prevăzut ca pe F.D.P., a tăcut o expunere cu P.M.R., candidat pentru alege
a crescut de la an la an. Constructorii măsura creării frontului de lucru, toate privire la importantele realizări rile în Marea Adunare Naţio zultate deosebite în măreaţa bă
şantierului nr. 4 al I.C.S. Hunedoara brigăzile să treacă la organizarea obţinute în ultimii ani de oame nală, în circumscripţia electora
muncii după metoda în lanţ. nii muncii din regiune. lă nr. 3 — Deva. tălie pentru traducerea în viaţă
— Succese deosebite — a Din rîndul oamenilor muncii a sarcinilor trasate de Congre
subliniat vorbitorul — s-au în atlati la adunare, au luat cuvîn-
registrat în domeniul siderurgiei tul mai mulţi tovarăşi, printre sul al III-lea al partidului nos
şi producţiei extractive, constru-
tru.
au ridicat şi dat în folosinţă siderur- Tot în vederea respectării termenu
giştilor hunedoreni din anul 1947 şi lui de dare în folosinţă, în anul tre Tovarăşul Petru Furdui propus candidai al F. D. P.
pînă acum peste 2.800 de apartamente cut, pe şantier s-au întocmit grafice in
în blocuri. Numai în anul trecut (1960), care s-au prevăzut date precise în care în circumscripţia electorală nr. 11 Lupenî
s-au dat în folosinţă oamenilor muncii să se execute construcţia blocurilor.
768 de apartamente. Faţă de sarcinile Şi în anul acesta s-au luat măsuri ca Palatul cultural din Lupeni a găz puterii populare în bazinul carbonifer Adunare Naţională, Totodată, tovară
de plan, s-au dat în folosinţă cu 58 a- la fiecare bloc să se întocmească ast duit ieri adunarea oamenilor din acest Petroşani, şul Petru Furdui a fost desemnat can
partamente mai mult. fel de grafice cu desfăşurarea lucrări important centru minier al Văii Jiului industria extractivă şi energetică — didat de deputat în Sfatul popular re
Ritmul de construcţie este în conti lor pe zile. Un grafic asemănător s-a pentru desemnarea candidatului F.D.P. a subliniat vorbitorul — au luat o ma gional din partea circumscripţiei elec
nuă creştere. In acest an, aşa cum pre întocmit şi cu termenele Ia care trebuie în circumscripţia electorală nr. 11 Lu re dezvoltare. Minele lăsate în părăsire torale regionale nr. 82.
vede planul, vor trebui date în folosin predate blocurile. In planul de măsuri peni pentru alegerile de deputaţi în pe vremea capitaliştilor au fost redes Propunerile au fost primite cu vii a-
ţă încă aproape 1-200 apartamente, iar tehnico-organizatorice s-a prevăzut ca Marea Adunare Naţională. chise. Exploatările carbonifere au tost plauze. Tovarăşii Aron Cristea directo
Ia un însemnat număr de apartamen sarcinile de plan valoric şi fizic să Tov. Suder Wiliam, membru al bi dezvoltate şi modernizate. In subteran rul şcolii profesionale miniere, munci
te se vor începe fie defalcate şi cu roului comitetului orăşenesc de partid transporturile au fost mecanizate în torul miner Garol Alb, Ludovic Otto,
Petroşani, director general al Combi proporţie de 90 Ia sută în abataje, iar preşedintele Sfatului popular al oraşu
lucrările, ele urmînd C on stru ctorî noscute de fiecare natului carbonifer Valea Jiului a luat pe galerii — 95 la sută. După ce a lui, Rozalia Predius, soţie de miner,
a fi terminate în şi construcţii muncifor în parte- cuvîntul subliniind însemnătatea alege subliniat şi alte succese obţinute în ul ing. Dumitru Făgurel şi alţii au sus
anul viitor. De ase rilor de deputaţi în Marea Adunarr timii ani în Valea Jiului, tov. Suder
menea, constructorii Gu privire la Naţională. Wiliam, în numele Consiliului regional ţinut cu căldură candidatura propusă,
creşterea productivi ai Frontului Democraţiei Populare, a expriniindu-şi totodată n'.îdria pentru
vor începe în acest Vorbitorul a trecut apoi în revistă propus pe tovarăşul Furdui Petru,
bilanţul realizărilor obţinute în anii membru al C.C. al P.M.R., prim-secre- măreţele realizări obţinute în construi
an lucrările la 79 de apartamente în tăţii muncii s-a prevăzut extinderea în rea vieţii noi. pentru transformările
centrul minier Ghelar şi 161 aparta trecerii socialiste pe profesii, în aşa
mente in centrul minier Teliuc. l.a a- fel încît să cuprindă majoritatea bri
eeste lucrări, mai trebuie adăugate găzilor de zidari, dulgheri şi instala- tar al Gomitetului regional de partid mari ce au avut Ioc în nîunca şi viaţa
hotelul şi baia populară care se vor tori. ^ Indici înalţi Minerii Văii Jiului Hunedoara, drept candidat pentru cir minerilor şi angajamentul lor de a în-
construi şi da în folosinţă pînă ia Măsuri importante s-au luat şi se cumscripţia electorală nr. tT Lupeni tîfnpina viitoarele alegeri cu noi suc
sfîrşiiul anului. In momentul de faţă de utilizare
sînt atacate lucrările la peste 600 a- vor lua şi în ce priveşte reducerea pre Km î n c h e i a t e u s tic c e ® în alegerile de deputaţi pentru Marea cese în muncă.
partamente. ele găsindu-se în diferit« ţului de cost. Aşa, de pildă, s-a pre Creşterea indicilor de utiliza
taze de lucru. văzut studierea şi trecerea pe mă re a agregatelor este una din ?8H:
sura posibilităţilor—la executarea con cele mai importante căi in spo
Anul acesta, în faţa constructorilor rirea producţiei de metal. Fur- p r i®e i a c13leead mţa w
oraşului muncitoresc din Hunedoara strucţiilor din prelabricate mari — pa nalişlii de la Călan cunosc bine Artiştii amatori pregătesc spectacole
stau sarcini sporite. Pentru realizarea nouri. In direcţia reducerii preţului de acest lucru şi desfăşoară o între încheind anul 1960 cu realizări Frumoase, minerii Văii Jiului lucrează în cinstea alegerilor
acestora. în cadrul şantierului s-au luat cost, cea mai importantă măsură luată cere susţinută pentru a obţine acum cu şi mai multă însufleţire. Ei vor să asigure îndeplinirea şi depăşi
o serie de măsuri tehnico-organizatori- este aceea a centralizării preparării indici cit mai înalţi. La furnalul rea sarcinilor de plan pentru anul in «urs încă din primele zile. Fruntaşe în
ce, menite să ducă la asigurarea u- betoanelor şi a mortarului. Prin intra nr. 1 de pildă, ca urmare a mă
nui ritm susţinut de muncă, la pre surilor luate pentru ridicarea
darea Ia termen a apartamentelor, rea în funcţiune cu cîtva timp în ur temperaturii aerului insuflat, îm întrecerea socialistă ce se desfăşoară între colectivele minelor din cadrul
pentru scurtarea termenului de con mă a staţiei de prepararea betoanelor bunătăţirea încărcăturii fizice şi
strucţie, îmbunătăţirea calităţii lucră şi mortarului, s-au eliminat risipa de respectarea procesului tehnolo combinatului" carbonifer sînt în prezent colectivele minelor Lupeni, Petrila şi IM RAIONUL ILIA
rilor şi reducerea preţului de cost. materiale, punctele dispersate de lucru gic de încărcare şi elaborare a. Vulcan.
şi s-a redus numărul utilajelor. După fontei, se obţin succese impor
Un accent deosebit s-a pus încă de un antecalcul, această măsură va duce tante in creşterea indicilor de u- In s p r ijm tji ţă cantităţi sporite de cărbune In cadrul unei şedinţe orga să prezinte spectacole adecvate
la începutul acestui an pe creşterea tilizare. peste plan. Cele mai frumoase nizate zilele trecute, Secţia de acestui important eveniment.
productivităţii muncii. 6a urmare, în la o economie de cca. 600.000 lei a- S id e r u r g ic ilo r rezultate le-a obţinut pînă in invăţămînt şi cultură a Sfatu
planul de măsuri tehnico-organizatori- nual. de pildă, în primele 10 lui popular raional Ilia, Consi La lila, primul spectacol, care
ce s-a prevăzut printre alte măsuri zile ale lunii ianuarie, datorită va cuprinde cîntece, poezii, dan
trecerea la executarea lucrărilor de zi creşterii indicilor de utilizare,
dărie cu cărămidă eficientă, în locul harnicul colectiv de muncitori, Mina Lupeni este cea mai ma prezent colectivul sectorului II. liul local al sindicatelor, şi ac suri legate de alegeri, va fi pre
celei obişnuite. Această măsură va du- Penlru realizarea' tinor indici de u- ingineri şi tehnicieni care deser re producătoare de cărbune noe- El a extras în afara planului în zentat duminică, pe scena că
tilizare cît mai înalţi Ia utilaje, in veşte furnalul nr. 1, a produs 210 silicabil din ţară. Minerii de a- primele 10 zile ale lunii ianua tiviştii culturali din raion, au minului cultural. La acest spec
—000— cadrul şantierului s-au întocmit gra tone de fontă peste prevederile ici ştiu că succesul siderurgişti- tacol îşi vor da concursul şl
fice care urmăresc zilnic modul în care planului de producţie. lor depinde in mare măsură de rie 640 tone cărbune peste plan- hotărit ca în campania de ale formaţiile căminelor culturale
Ceferişti fruntaşi sînt folosite mijloacele de transport şi
se la stafia Coşiariis celalte utilaje. Cu ajutorul acestor gra- —000—j Pe exploatare, plusul de căr geri, toate formaţiile artistice
lice se poate vedea zilnic modul în
oare mijloacele de transport şi uti M u tu l tehnicii noi realizările lor. De aceea se stră bune înregistrat în' perioada de amatori din sate şi comune din Dobra si Zam.
lajele au fost folosite, putîndu-se lua
la nevoie, măsurile corespunzătoare ln anii de democraţie populară s-au duiesc ca prin aplicarea tehnicii 1— 10 ianuarie se ridică la pes PROGRAM MUZlCAL-COREGRAfsC
investit sume de bani uriaşe pentru
creşterea înzestrării tehnice a exploa noi şi a metodelor noi de mun te 940 tone.
tărilor carbonifere. In abatajele mine
că. să extragă la suprafaţă o Roadele Şi DE BRIGADA
lor din Valea Jiului, numărul utilaje cantitate cit mai mare de căr-
Gît priveşte asigurarea unei calităţi kune- De la începutul anului şi întrecerii Formaţiile artistice de ama marcă ln special tablourile sa
cît mai bune a lucrărilor, tn acest an lor de mare productivitate a crescut pînă in ziua de 10 ianuarie in tori ale clubului muncitoresc tirice ps teme locale ale brlgă-'
s-a preconizat ca toate formaţiunile de clusiv, ei au extras în afara pla 750 tone cărbune cocsificabil din Gurabarza au prezentat in zii artistice de agitaţie, sulta
lucru să folosească sistemul de pre- •vertiginos, de la un an la altul. In nului mai mult de 1.500 tone şi energetic a extras peste plan ultima vreme o serie de spec de dansuri populare din regiu
dare-preluare a lucrării pe bază de cărbune cocsificabil. in perioada 1—10 ianuarie şi tacole ln localitate, la Brad şî ne şi interpretarea cint-eoelor
perioada 1950— 1960 bunăoară, au fost colectivul minei Vulcan. la clteva cămine culturale din corale ,.Republică, măreaţă va
proces-verbal. Acest sistem duce la introduse peste 500 transportoare cu D epăşesc . Minerii de aici sînt deţinătorii satele apropiate. Cu acest pri tră“, „Te Iubesc, ţa ra , mea",
întărirea simţului de răspundere a bă r i t m i c planul steagului de colectiv fruntaş pe lej, s-au remarcat cei 80 de co „Mulţumim partidului“ şl altele.
cănii muncitor în parte. rsclete şi peste 1.000 perforatoare. bazinul carbonifer al Văii Jiu rişti, soliştii vocali, orchestra, In prezent formaţiile artistice
Bogata experienţă acumulată de bri Minerii din Petrila au păşit lui. De aceea, pentru a obţine formaţia de dansuri populare de amatori pregătesc In cinstea
găzile şi echipele de constructori de
pe acest şantier, cît şi măsurile teh- in anul 1961 hotărîţi să îndepli- Li acest an rezultate bune, au şi brigada artistică de agitaţie. alegerilor de la 5 martie 1961,
nico-organizatorice luate, vor duce la
asigurarea unui ritm susţinut de mun nească şi să depăşească ritmic organizat o însufleţită întrecere Din programul spectacolelor un Interesant program muzical-
că în cadrul şantierului, la îndeplini
sarcinile de plan. In acest scop, socialistă între brigăzi şi sec- artistice prezentate de artiştii eoregrafic şi de brigadă artis
ei au luat din timp o seamă de toare. amatori din Gurabarza se re tică de agitaţie.
măsuri tehnico-organizatorice ots&v
privind asigurarea unor condi
rea conform prevederilor a sarcinilor
ţii optime de.muncă pentru bri
de plan —
găzi. Drept urmare, din abata
V. FURIR
jele minei ies zilnic la suprafa-
Drum spre inima muntelui
'SAV-
VASILE VINTU De jos, din şoseaua ce iese pînă cină a dispărut, semn că conducte, cu care mecanicii
şef de manevra din Deva şi se scurge spre oamenii s-au avintat spre a- Ioan Miron, Ignat Cioran şi
Arad, muntele urcă lin, într-o dincuri.
IOAN JOLDOS pantă dulce. Te îmbie parcă, alţii i-au ajutat pe mineri,
şef de manevră în acest ianuarie ca un epilog De atunci, zi şi noapte, timp muncind schimburi în şir îm
Ambii dau o atenţie deosebită com de toamnă tîrzie, să-i calci de jenai bine de un an, cele mai preună. Tehnica nouă, acest
punerii şi descompunerii trenurilor, covorul de frunze arămii, aş bune echipe de mineri, avînd nedespărţit ortac al minerilor,
contribuind astfel la realizarea şi de ternute fără viaţă la rădăci în frunte pe Aurel Cornea, i-a ajutat din plin. Perfora
na copacilor şi arbuştilor dez Ioan Mateaş, Mircea Botar, toarele grele, maşinile de în
păşirea de către staţia C.F.R. Coşi« brăcaţi. E acelaşi şi acelaşi Ioan Pascal, pe maiştrii Ale cărcat, ventilatoarele de aeraj.
peisaj de atiţia şi atîţia ani. xandru Cosma şi Graţian au fost însoţitori permanenţi
riu a indicilor de plan- Aăîncurile însă, s-au schimbaT. Faur, pe şeful de sector Va- ai minerilor în drumul lor
Omul a pătruns şi aici, sco sile Cirpan, au luptat neînce lung de peste 3.000 de metri.
bind un drum spre abatajele tat cu măruntaiele muntelui. Pornită concomitent din două
din inima muntelui... Drumul spre inima munte părţi, galeria înainta rapid,
lui n-a fost uşor. Fiecare me întrecerea pornită între brigă
In toamna lui ’59, o echipă tru de înaintare a fost cîşti- zile care lucrau în cele două
de mineri de la E. M. Deva, gat cu sudoare. Cei peste fronturi s-a înteţit şi ea, a de
s-a apropiat de coasta munte 25.000 m. c. de rocă cît venit. tot mai aprigă, pe mă
lui şi intr-un loc anumit, s-a s-au scos în total din galerie, sură ce brigăzile se apropiau
oprit. Au fost aduse perfora sînt martorii luptei duse în a- de locul de întîlnire. Este greu
toare. compresoare, unelte mi dîncuri, luptă din care o?nul
nereşti. La puţin timp a ră a ieşit, ca întotdeauna învin de spus care au fost cei mai
sunat o puşcăturâ şi astfel a gător. Incercînd parcă să se buni dintre aceşti oameni.
început atacul pentru săparea
galeriei „Decebal“. S-a făcut opună, muntele a scos în ca Toţi au fost „cei mai buni“.
prima spărtură în rocă, apoi
galeria a început să se contu lea minerilor multe şi neplă De fapt. minerii nici n-au ur
reze. Zgomotul puşcăturilor
s-a auzit la început puternic, cute surprize. Izvoarele sub mărit aceasta. Ei au urmărit
apoi tot mai încet, înfundat, terane, neprevăzute, au creat
Agitatorii din secţia mecanică a 6. S. Hunedoara, se pregătesc să des făşoare o intensă muncă politică da
în unele cazuri condiţii grele L. M AGUREANU masă în campania electorală. ¦,
de muncă. Atunci au fost adu IN CLIŞEU: Ladislau Feher (al doilea din dreaptă), Secretarul organizaţiei de partid,' discutînd cu un grup
se pompe, au fost instalate (Continuare în pag. 3-a) de agitatori despre metodele cele mai potrivite de popularizare a realizărilor regimului nostru democrat populai, a
W.- - Jv. legii electorale şl a altor probleme Ii gate de alegerile de Ia 5 martie.