Page 3 - 1961-01
P. 3
pas.
Nr. 1875 DRUMUL SOCI'AATTL.1iIttSttaMagUUtKLXUFSKILGSZ?^^^ Cgoa^iXTggTyTLaa^ ,^^ 3
Mărfuri din audienţă C oiacBipsial fe M g » ® Il© r a r t is t ic e
«le a g ita ţie ş l a l s o liş t ilo r v o c a li
şi de bunăititate
Munca de mie- crape. Toate aces cină e vorba de o ş l iits tp ta iio e itta lf am r a l o m i l ® r a d
ziritor cere multă te operaţiuni Ma lucrare mai difici
Dezvoltarea continuă a pro magooperatiste. Printre a- ;pricepere şi înăe- ria Duţă le-a în lă, nu se dă îna La siirşitul lui decembrie 1960, Conţinutul programelor pre Ţebea (instructor tov. Codescu
ducţiei bunurilor de larg con ces;hi aminti magazinele mîrtare. De felul văţat mai repede poi. Aşa a învăţat căminul cultural din Baia de zentate s-a axat pe problemele ştefan), ai cărei membri, stă-
sum cit şi creşterea puterii de tihidin comunele Sugag, cum e făcută for dart cu sirmulîţa ea de la comuniş Criş a găzduit faza raională a cele mal actuale ale satelor re
cumpărare a populaţiei, au făcut râifbeş, Bucureşci, raio- ma, cum e aşezată aceea subţire cu tii din secţie. concursului brigăzilor artistice prezentate de formaţii, aduelnd pînind bine textul, i-au dat o
posibil ca in ultimii ani, canti nujBerthelot, raionul Ha- armătura care lea care se curăţa fie Cu ocazia primi de agitaţie şl al soliştilor vo pe scenă exemplele mobiliza Interpretaro plină de vigoare şl
tăţile de mărfuri ce se desfac ţegjazinele mixte din Va- gă miezul umed, care cută, cît de rii ei In rlnăurile toare ale minerilor fruntaşi, ale
prin unităţile cooperaţiei de lealui şi Săliştioara, ra- depinde dacă pie mică, d-a deprins partidului, toţi co cali şi instrumentali. fruntaşilor din G.A.C., aspecte voioşie.
consum din regiunea noastră, sa turnată va fi mai greu. Totuşi, muniştii au vorbit Faţă de anul 1959 şi prima din lupta consecventă pentru La toate brigăzile artistice de
să crească in mod simţitor. De ion'i, Căpîlna, raionul sau nu bună. A- muncea cu rivnă, despre dragostea pace, a lagărului socialist în
asemenea prefacerile adinei din Sefimuş şi Ourasada, ra- jumătate a anului 1960, cind frunte cu U.R.S.S. etc., folosind agitaţie, participante în concurs
viaţa satelor noastre au adus ca iotf, Galaţi, Peţelca şi pe cuprinsul raionului existau în acelaşi tlmlp ascuţişul sati s-a făcut simţită lipsa mişcă
o urmare firească şi mari schim B^ionul Alba, Orăştioa- doar 7 brigăzi artistice de agi rei împotriva lipsurilor. rii In scenă, fapt ce a vitregit
ra'iu din raionul Orăştie taţie, dintre care numai 4 cu spectacolele de dinamismul atît
activitate permanentă (Băiţa, Brigăzile artistice de agita
bări în gustul şi în cererea popu ?• cest lucru l-a au iar formele făcute de muncă a Mă Ţebea, Baia de Criş, Lunjcoiul ţie ale căminelor culturale din de propriu genului.
laţiei săteşti. Astăzi, ţărănimea nţionat că pentru îm- zit pentru prima de ea au fost în riei Duţă, despre de Jos), numărul acestor for Luncoiul de Jos, Blăjenl, Du- Cei 26 de solişti participanţi
maţii a crescut, ajungînld la da ceş, Crişclor, au adus pe scenă
muncitoare din regiunea Hune bfea deservirii oamenilor ta ţinerii concursului, la 21. A- crîmpeie din munca de trans la faza raională, au prezentat,
ceastă cifră însă nu este mul formare socialistă a agricultu la un nivel corespunzător de in
doara se hrăneşte şi se îmbra iri-a trecut de curind la dată şl Maria Du- totdeauna ’de cali pasiunea cu care ţumitoare, raportînd la numă rii, cele ale căminelor culturale terpretare, cîntece cu caracter
rul de unităţi culturale care au din Baia de Criş şi Ţebea, as local. Merită să fie amintiţi so
că mai bine ca în trecut mani- sjarea reţelei comerciale ţă atunci cină a tate. in "scurt timp ajută pe tovarăşe posibilitatea să-şi formeze bri pecte din viaţa muncitorilor liştii vociali Rddica Benea din
găzi artistice de agitaţie. mineri şi a colectiviştilor; bri Luncoiul de Jos, Doina Doţ din
festînd totodată un interes cres- pŞi la organizarea de noi venit la turnătoria a ajuns cea mai le Sofia Mateiaş şi gada artistică de agitaţie a că Ţebea, Marta Stanclu din Bucu
cînd nu numai pentru articolele f<e comerţ. Astfel, au fost Maria Gîurgea să Deşi pe lingă cele 7 brigăzi minului cultural din Băiţa a a- reşci, Stela Kerejy din Băiţa.
înveţe m e s e r i a artistice de agitaţie existente, bordat problema luptei pentru Dintre soliştii Instrumentali,
de strictă necesitate ci şi pen îp magazine de desfacere de la U.R.UlM. Pe bună miezuhoare de miezuiţoare. In au mai luat fiinţă în perioada
tru o seamă de alte mărfuri ca ?selor lactate în Haţeg troşani. La înce din secţia turnător de pregătire a concursului încă pace. deosebit de frumos s-au com
re in trecut nici nu se comercia ş un magazin de tricotaje put a fost munci rie. Acum nu se 14, Ia fazele intercomunale ale Dacă programele majorităţii portat Roman Drăgoi şi Alexa
acestui concurs s-au prezentat Lucaoi, fluieraşi din Dealul 'Ma
lizau la sate ca: aparate de ra ijtie, un magazin pentru toare necalificată. teme nici de ce prezent o cunoaşte numai 13 brigăzi artistice de a- brigăzilor artistice de agitaţie re', Glierase 'Ghica, acordeonist
dio, biciclete, motociclete, arti c'ea materialelor cultural gitaţie, celelalte 8 nefiind des din raion au corespuns cerinţe din Ţebea, Letlţia Alba, tulni-
cole electrice, tehnico-sanitare ei în oraşul Brad, o par- Amesteca doar ni le mai complicate toată uzina şi nu tul de pregătite (Mesteacăn, lor, nu acelaşi lucru se poate
etc. f în Haţeg, precum şi alte sipul. De multe ori modele. Cină i-a numai cel de la Valea Brad, Ribiţa, Dealul Ma spune despre brigada artistică cară din Bulzeştl.
Astăzi ţărănimea muncitoare !pentru desfacerea mobi t u r n ă t o r i e . La de agitaţie a căminului cultu Juriul concursului a promovat
din regiunea noastră vede în lia rii, bufete etc. De a- rămînea cu privi dat să facă mie muncile patriotice re ş.a.). ral din Blăjeni (instructor tov.
rea aţintită asupra zuri pentru rotoa O preocupare deosebită în ac pentru faza regională brigadă
magazinele cooperaţiei de con :a, s-au mai organizat un mtiniîor tovarăşe rele de la pompe e mereu In fruntea artistică de agitaţie a cămlnu--
sum cit şi în mărfurile ce se in alimentar cu autode- lor ei. Se minuna le de 300 litri, celorlalte femei, la lui cultural din Ţebea şi soliş
desfac în aceste magazine un în Orăştie şi 4 magazine cum fiecare adin-' maistrul Gheorglie colectatul fierului tii vocali şi Instrumentali aj-
sprijin concret şi direct pe care unere deschisă a mărfuri- citură lăsată de Maghiaru a fost vechi la fel. Cind fnintlţl ţmal Sus>.
clasa muncitoare il acordă în localităţile Teiuş, Sebeş, model, era curăţi sigur că Maria au ales-o în comi
permanenţă. Pentru aceasta uni şi Orăştie. Tot în ultimul
tăţile cooperaţiei de consum tre in număr de 36 de unit'ăţi ţiunea de creştere a numărului Vlad Ion), a cărei progiam nu Sîntem deja în faza de orga
buie să asigure un nivel supe aoperaţiei de consum au tă cu migală. A Duţă le va execu tetul sindicatului, de formaţii de acest fel au do a reuşit să fie destul de con nizare a Celui "de-al V-I-îea con
muncitorii uzinei
rior de deservire a populaţiei şi otate cu mobilier nou, 30 îndrăgit meseria ta fără greş. Tre au ştiut că aleg vedit-o căminele culturale de cis, depăşind durata de o oră. curs cultural artistic, care se!
să difuzeze sortimente de măr ităţi au fost dotate cu fri- de mieziutor şi pi- buia să realizeze va "desfăşura în primăvara a-‘
furi tot mai variate, frumoase ! electrice, iar in oriaşele nă in cele din ur un miez foarte In persoana Măriei pe teritoriul comunei Luncoi. In privinţa tratării faptelor nulul 1961. Concursul brigăzilor
şi de bună calitate. ie, Haţeg, Brad şi Sebeş mă a cerut şi ea subţire. Dar, Ma Duţă un om de nă De lă cele 5 cămine culturale pe pozitive şi negative, majorita artistice1 ri'e agitaţie şl Solişti
instalat firme fluorescente, ria Duţă nu s-a dejde. Şi, nu s-au care le are comuna Luncoi, s-au tea brigăzilor artistice de agi lor voC'all şi instrumentali a sti
In ultimul an s-a dezvoltat s-o înveţe. prezentat în concurs 3 brigăzi taţie au dovedit o bună orien mulat crCşterea numărului for
mult şi activitatea sectorului de acest an, cit şi în viitorii Comuniştii din făcut de ruşine, a înşelat. Comunista artistice de agitaţie de la că tare, excepţie fâcînd brigada maţiilor de acest fel, a verificat
circulaţie a mărfurilor din ca dtmul de dezvoltare a ac- turnătorie au aju muncit cu răbda Maria Duţă este minele culturale din Luncoiul artistică de agitaţie a căminu potenţialul acestui gen 'de for
drul cooperaţiei de consum. Ast ţii sectorului de circulaţie tat-o. l-au arătat re şi perseverenţă mereu în frunte de Jos, Luncoiul de Sus şi Ste- lui cultural din LunCoiul de maţii şi le-a activizat în vede
fel, in anul 1960 s-a realizat o ărfurilor va creşte şi mai atît în munca în jerel , celelalte două cămine Jos (instructor tov. Benea Ion), rea intrării în cel de-al Vl-Iea
desfacere a mărfurilor către întrucît în ceea ce priveşte cum trebuie pre şi a reuşit. (Dudeşti şi Podele) prezentîn- care s-a dovedit a fi negativistă,
populaţie in valoare de peste aprovizionare a oamenilor parat nisipul, aşe Brigada nr. 1, in uzină cît şi în ac d'u-se cu solişti vocali şi instru subapreciind rolul pe care tre concurs.
576.000.000 lei, ceea ce repre :ii se prevede ca în anul
zintă o creştere de 13,5 la sută volumul de mărfuri ce se zat modelul, pusă care lucrează, se tivitatea obşteas mentali. buie să-l aibă fiecare brigadă Unităţilolr culturale din raid-'
faţă de anul 1959. esface să reprezinte o creş-
de 100 la sută faţă de anul sirma, pentru ca minăreşte cu Ma că. Cu totul altfel se prezintă si artistică de agitaţie în popu nul Bra'd Ie revine sarcina im
tuaţia căminelor culturale de larizarea elementului pozitiv. portantă de a menţine activita
miezul să nu se ria Duţă. Acum, S. PETRESCU tea brigăzilor artistice de agi
Paralel cu creşterea volumu l. In realizarea acestei im- centru din Vălişoara (director Calitatea interpretării a fost taţie, de a împrospăta reperto
lui de desfacere a mărfurilor s-a ante sarcini lucrătorii coo- tov. Ursa Sabina), Vaţa de Jos, în general satisfăcătoare. Unele riul soliştilor vocali şl instru-
dezvoltat şi baza tehnico-mate- Iţiei de consum din regiunea (director tov. Luca Petru), Bucu brigăzi artistice de agitaţie în fnentăll şi, folosind toate ce-’
reşci (director tov. Circo Sa să, ca cele ale căminelor cul lelalte genuri de' formaţii, de a'
rială a cooperativelor atît prin ;tră trebuie să-şi sporească bin), care pe lingă faptul că turale din Crişcior şi Buce’ş, susţine cît măi multe spectaco
nu au participat în concurs cu s-au prezentat mult sub nive le Ia sediu şi în deplasare
consfruirea de noi unităţi cit şi turile pentru ridicarea co- nici o brigadă artistică de agi lul aşteptărilor, interpreţii ne-
prin amenajarea şi dotarea cu ţului cooperatist la nivelul
utilaje a unităţilor existente. De nţelor actuale, pentru a asi- taţie, ‘mulţumindu-se să prezin cunoscîndu-şi bine rolurile. PAUL EUGEN
pildă, din fondurile centralizate, a 0 dezvoltare cit mai rapi- te doar solişti vocali şl instru De un succes binemeritat s-a metodist la Gasa regională
la care s-a mai adăugat şi con- a schimbului de mărfuri din- mentali, nici nu S-au străduit bucurat brigada artistică de a- a creaţiei populare
Hunedoara—Deva
tribuţia voluntară a mii de coo- oraş şi sat, pentru reducerea să antreneze în concurs toate gitaţie a căminului cultural din
căminele culturale de pe teri
peratori, au fost construite în itinuă a cheltuielilor de cir-
toriul comunei. Din comuna Vă
anul trecut un număr de 25 noi aţie.
lişoara, de pildă, unde există
patru cămine culturale, s-a pre
NCA zentat în concurs doar căminul
cultural din satul Dealul Mare,
Soarta ui inovaţii cu solişti vocali şi instrumen 6 IANUARIE 1961
tali. Căminul cultural de centru
Frămîntîndu-l mult ideea găsirii u-1 prezent. Totodată această inovaţie şi cele din Săliştibara şi Stoie- D E V A A sa sin u l din umbră; ORĂŞTIE: Rătăcirile dragostei;
neas'a. nu s-au prezentat de loc HUNEDOARA: Fiul meu se în Moartea în ş a ; HAŢEG: Iva
fn concurs. Această stare de lu
nei soluţii care să ducă la o rezister/utea fi şi generalizată, cruri, s’é dato reste lipse! de soară ; PETROŞANI: Oameni nna ; BRAD : L illy; LONEA:
preocupare a tov. Ursa Sabina,
ţă mai mare a becurilor de iluminf Cabinetul tehnic însă, al cărui şei directoarea căminului cultural cu aripi; Portul fără apă ; Rămîi cu n o i; TEIUŞ : Mizera
public, tov. Cornel Neacşu, electriciene iov. ing. Constantin Ştefănescu, de centru, a cadrelor didactice SEBEŞ: Planul din Spessart; bilii ; ZLATNA: Poznaşa; ILIA:
de la şcoala elemntară de 7 ani ALBA IULIA: Doamna cu că Bădăranii ; APOLDUL DE SUS:
la l.G.O. Orăştie, a depus de cîte<a neglijat complet inovaţia electricia- din Vălişoara şi, îndeosebi, lip ţelul ; Am fost satelitul soare Un cîntec străbate lumea.
sei de îndrumare şi control din lu i; SIMERIA : Mexicul cîntă ;
luni" la cabinetul tehnic un referat nului Cornel Neacşu tărăgănind-o de oartea sfatului popular al co
munei Vălişoara. De asemenea,
care şi-a susţinut pe bază de cah pe o zi pe alta. Astfel, deşi au trecut căminele culturale de pe raza m l’
comunei Criş n-au prezentat în
inovaţia concepută cu tema: „Int cîteva luni de la prezentarea ei, a- concurs nici un solist vocal şi
ducerea unei rezistenţe calculate la ceastă inovaţie aşternută pe hîrtie zace Instrumental, deşi sfatul popu Biţi PBOQUâMUL B g
ţeaua de iluminat public pentru ! şi acum fără nici o justificare în bi lar al comunei şi căminele cul
marea unei căderi de tensiuni v rourile cabinetului tehnic. Este cazul turale au stabilit în planurile 6 IANUARIE 1961
pînă la 20 W“ . Desigur că dacă ca unei asemenea inovaţii destul de
vaţia avea să vadă lumina zilei, ai preţioase să i se dea curs, întrucît am lor de friuncă participarea lor „Titanic vals“ , comedie de Tudor MiW
dacă cabinetul tehnic s-ar fi oci văzut că ea poate aduce mari foloase Ia acest concurs. şatescu; 21,08 Muzică instrumentală:
22,00 Concert de muzică corală cla
cu tot simţul de răspundere de stu nu numai întreprinderii de gospodărie Piesa „Băieţii veseli“, prezentată pe scena teatrului nou din Hune Da faza raională de la Baia PROGRAMUL 1 : 5,40 Muzică uşoa sică ; 22,30 Flori alese din poezia
rea şi aplicarea ei, aceasta ar fi orăşenească din Orăştie, ci şi altor în doara de către Teatrul de stat „Valea Jiului", s-a bucurat de mult succes. ră ; 6,30 Emisiunea pentru s a t e : O populară (versuri din volumul cu a-
pînă în prezent la economisirea a treprinderi similare din regiune. Lu de Criş au participat 8 brigăzi staţiune de maşini şi tractoare frun
crul este posibil numai dacă ea va fi In clişeu : Ana Golda, Stela Popescu şi Lucian Temelie într-o artistice de agitaţie şi 26 so taşă în efectuarea reparaţiilor; 7,30 cclaşi titlu).
scenă din spectacol. lişti vocali şi instrumentali. Sfatul medicului; 9,30 Prietena noastră BULETINE DE ŞTIRI: 5,00, 6,00,
ca 6—7.000 lei, bani rezultaţi din pusa în aplicare şi generalizată. cartea : „Garagiale povestind copiilor";
\y ----- --- O -------- 10,40 „Sompo zitorii noştri cîntă patria 7.00, 11,00, 13,00, 15,00, 17,00, 19,00,
1.250 becuri arse şi înlocuite în per T. LĂZĂRESCU socialistă". ©întece de Sergiu Sarchi- 20.00, 22,00, 23,52 (programul 1) ;
da de la propunerea inovaţiei şi ; zov; 12,10 Oîntece şi jocuri populare 14.00, 16,00, 18,00, 21,30, 23,00 (pro
corespondent din diferite regiuni; 14,00 Goncert sim gramul II).
fonic ; 15,45 Muzică uşoară; 16,15
La 5 februarie 1961
Vorbeşte Moscova 1; 17,30 Un tăciune
ECLUSĂ TOTD E Sftidlmi m odere şi-un cărbune: „Cinstea smeului ă m sm xm
basm de Vladimir Colin ; 19,00 Jurna
Zilele acestea, se va pune in lul -satelor; 19,30 Seară de valsuri
In cursul acestei ierni se va dura în capitală 2 minute şl vest de soare, iar Mercur şi Ve- La observatorul din Bucureşti funcţiune în oraşul Brad, un 21,00 Ge c nou în librării; 21,10 Con PENTRU 24 ORE
produce o eclipsă totală de s 10 secunde. Cea mai lungă du- nus la est. Cu venirea întune- al Academiei R.P. Romîne, a- nou studiou raional de radioam cert de muzică populară romînească
re, fenomen ceresc foarte rată a totalităţii eclipsei se va ricului, temperatura va scădea flat în zona totalităţii, se inten plificare. începute în luna sep 21,45 Interpreţi sovietici de muzică u- Vremea se înrăutăţeşte, cerul de
care, pe lingă spectaculozi produce pe linia Zimnicea—Con- şi va adia vîntul. Animalele vor ţionează să se studieze struc tembrie anul trecui, lucrările de şoară; 23,00 Fragmente din opera
stanţa. La Constanţa durata e- fi neliniştite. * tura, fotometria şi polarizarea amenajare a noului studiou se „Tristan şi Isolda". vine mai mult noros. Vor cădea ploi
tea lui, constituie un bun i Bucureştiul este cel mai ma coroanei solare, se va încerca află acum in faza de finisaj. la şes, lapoviţă şi ninsoare la munte.
lej pentru studierea unor elipsei va fi de 2 m., 37 sec. să se obţină spectrul fulger şi Pînă în prezent s-au montat o- PROGRAMUL II: 14.08 Muzică
bleme ştiinţifice deosebit de i in restul ţării eclipsa va fi par re oraş aflat în zona de totali se vor face lucrări privind po chiul magic, instalaţia de sono populară romînească; 15,35 Actualita Temperatura în scădere; ziua între 3
ziţia şi mişcarea Lunii în tim rizare, instalaţia ionică, electri tea în ţările socialiste; 16,30 Jocuri şi 8 grade iar noaptea între 2 şi mi
portante. Pentru a informa c ţială, însă foarte m are: peste tate a eclipsei. Eclipsa începe pul eclipsei. că, de ventilaţie, s-a executat ca- populare romîneşti; 16,50 Surs de lim nus 2 grade. Vînt potrivit de la sud-
cu răsăritul soarelui în sudul pitonarea cu vată de sticlă iar ba tu şă ; 17,50 ©ronica economică;
torii în legătură cu acest eve 0,95 din diametrul soarelui va Franţei, trece prin Italia centra Mulţi astronomi de la obser acum se montează placajul per 18,20 Program muzical pentru frunta. vest.
ment astronomic, un redactor fi acoperit de Lună. Soarele se vatoarele din ţara noastră, şi forat cît şi instalaţia pentru ilu şil în producţie din industrie şl agri
Agenţiei Romîne de Presă a va vedea, Ia faza maximă, ca lă, prin R.P.F. Iugoslavă, R.P. din alte ţări, au anunţat că se minatul fluorescent. cultură; 19,30 Teatru la microfon: PENTRU URA1ATOARELE
vut o convorbire cu prof. un o seceră subţire cu coarnele în Bulgaria, R.P. Romînă, peste vor deplasa pentru lucrări, în 3 ZILE
Călin Popovici, şeful sectorul Marea Neagră, Crimeea, sudul timpul eclipsei, f«i diferite punc SLS!i!-------- o® o ----------
de astrofizică al Observatorul dreptate în jos. Ucrainei, Urali şi se termină te din ţara noastră. Vreme favorabilă precipitaţiilor şi
Eclipsa parţială va începe la Distincfii pionisreşli
Dacă timp de multe secole e- cu temperatura în scădere.
c|( t|e a o r Iost considerate ca La casa pionierilor din oraşul
astronomic din Bucureşti al t Bucureşti la 8 b. 43 m., 2. Fa Ia apusul soarelui în Siberia de Brad a avut loc recent festivita .y' i—' r~>r~ r~'t—>/—1j—>;—1/ ANUNŢ 1
, actUmn lin0, Iorte 1
aMne , d^ , eau ,„c , , ,c|nl l
cademiei R.P. Romîne. za maximă are Ioc la 9 h. 54 nord-vest. de interpretări mistice — astăzi- 1
Fenomenul acesta, a spi m., 8. iar sfîrşitul eclipsei par Referindu-se apoi la însemnă-
ţiale se produce la 11 h., 12 m. SNTREPR10EREA REGIONALA DE ELECIRS01TATE )
prof. Călin Popovici, se va pn 0. în restul ţării, orele începu lalea şUmţiiica a eclipse, totale
duce la 15 februarie 1961 şi v tului şi sîîrşitului eclipsei par de soare şi la pregătirile ce se Hunedoara )
interesa desigur multă lumi ţiale nu diferă mult de acelea ac in scopul cercetărilor ştim- )
fiind vorba de un spectacol uni cu sediu! en D e v a , s f r . George Enescu nr. 35,
ţifice, prof. Calm Popovici a 1
în viaţa unui om. El este pro de la Bucureşti. spus : ştiinţa a risipit negura pe care tea pentru decernarea a 16 in ANGAJEAZĂ i
vocat de faptul că Luna se in Fenomenul eclipsei totale de Importanţa ştiinţifică excep obscurantismul din trecut o răs- signe pioniereşti de gradul I şi )
lerpune în acel răstimp întn soare este unul din cele mai im pîndea în jurul acestor fenome a 4 insigne pioniereşti de gra 1
Pămînt şi Soare, acoperind dis presionante fenomene ale natu ţională a eclipselor totale de ne. Eclipsele, prin precîziunea — ingineri eSecîroenergefici; \
soare constă în faptul că ele o-
cui solar. Ultima eclipsă totali rii : în plină dimineaţă, pe ce feră un prilej unic de cercetare cu care sînt calculate de către dul II. Insignele au fost decer pentru lucrări de proiectare pentru ^
de soare la noi s-a produs a- rul întunecat ca seara tîrziu se fizică a soarelui, a păturilor ce astronomi, constituie uh bun nate celor mai sîrguincioşi pio
cum 144 de ani, la 20X1816 va vedea discul acoperit al soa lor mai îndepărtate ale atmosfe orileî de a derponstra maselor nieri din cadrul unităţii nr. 1 T
D eva sau Aibă lulia şi:
rei soarelui. De asemenea, se largi populare puterea atotbirui i
iar viitoarele vor avea loc U relui, pe marginea căruia vor a- pot studia problemele delicate toare a ştiinţei care, pornind de a şcolii medii mixte „Avram urî topometru; )
relative la mişcările Lunii şi ale la cauzele naturale ale acestor Iancur‘ din localitate. Printre
11.VIII. 1999 şi 7.X.2135. pare protuberante roşiatice, ca Pămîntului, ate deviaţiei raze fenomene — mişcările corpuri cei care au primit insigne se 1
lor luminoase ale stelelor din lor cereşti — reuşeşie să le pre numără pionierii Liviu Berar, 1
Eclipsa va fi totală în întrea nişte limbi de foc. Apoi se va vecinătatea discului solar (de vadă cu sute şi mii de ani îna Adrian Gilea, Cornel Boldea,
viaţie prezisă de teoria relati Maria Criştiu şi alţii. 3
ga regiune sudică a ţării noas întinde coroana solară, sub for inte. i f o r m a f i i se pr im e s c Sa se rv iciu l
vităţii) etc.
tre, sub o linie trecind prii] mă de jeturi alb-perlate. Stelele de cadre at întreprinderii.
Turnu-Severin, Piteşti, Ploieşti mari strălucitoare vor apare pe IL-J
Brăila. Oraşul Bucureşti va f cer ca şi planetele Jupiter şi
U u - J u —/ u U '— J <— i — J u
îrî această zonă. Eclipsa total Saturn, care vor fi atunci ia