Page 30 - 1961-01

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1882

Canirolu! fin i» istm LUNA C Â R T II LA SATE
A
11 Sf
» a ffl'î
Una din cuceririle de seamă Pentru obţinerea rezultatelor
ale regimului democrat-popular scontate in munca de difuzare
este cultura nouă, socialistă, o a cărţii, este necesar însă ca or­
cultură care prin ţelurile sale ganizaţiile de partid să îndrume
cuprinde masele largi ale po­ această acţiune în aşa fel, incit
porului, le luminează şi le orien­ fiecare cooperativă sătească să
tează păşii spre înţelegerea şi vîndă ţăranilor muncitori cit
înfăptuirea politicii partidului. mai multe cărţi. Una dintre me­
todele cele mai eficace, verifica­
Documentele celui de-al m - rate. In urma controlului au In epoca noastră nu se poate tă de practică, este vinderea căr­
ţii prin difuzori voluntari. De
lea Congres al P.M.B. arată că fost desicoparlte lipsuri şi de­ vorbi despre cultură in ansam­ aceea, este necesar ca în cadrul
„Lunii cărţii la sate“ să fie re-
în urma sporirii producţiei şi teriorări de mărfuri care se ri­ blul ei, fără a pune cartea la loc activizaţi toţi difuzorii volun­
tari şi să fie recrutaţi alţii noi.
a veniturilor reale ale oameni­ dică la sume miari. Or, evita­ de cinste. Parte integrantă a re­ Sînt încă sate unde aceştia, e-
xistă doar pe hîrtie, sau în nu­
lor muncii, în cursul anilor rea acestora ar fi adus, cel pu­ voluţiei culturale, care se desă- măr mic. In unităţile G.A.S.,
S.M.T. şi întreprinderile forestie­
1:960-1965, cantitatea de măr­ ţin tot atâtea economii la cheltu­ re. cartea pătrunde mai anevo­
ios ; numărul difuzorilor de car­
furi ce se va desface prin co­ ielile de circulaţie. virşeşte in patria noastră, litera­ te este insuficient şi nu cuprin­
de principalele locuri de muncă.
merţul de stat şi cooperatist va In scopul înlăturării defici­ tura destinată maselor largi ale
In cooperative, în magazinele
fi de două ori mai mare decât enţelor existente s-a întocmit oamenilor muncii se bucură de săteşti, cartea t<r•ebuie să se bu-
cure de măre cinste; ea trebuie
cea din 1959. In ceea Ce pri­ un plan de măsuri în care au mare atenţie din partea statu­
să fie aşezată in locul cel mai
veşte cheltuielile de circulaţie, fost prevăzute sarcini concrete lui democrat-popular. Cartea a
vizibil şi să fie recomandată cu
se prevede ca la sfirşitul peri­ privind descoperirea şi folosi­
căldură ţăranilor muncitori. Pe­
oadei de 6 ani, să fie reduse ou rea rezervelor de reducere a devenit azi prietenul şi sfătui­
riodic, îndeosebi la diferite pri­
circa 25 la sută faţă de cele cheltuielilor de circulaţie şi torul omului muncitor din toate
lejuri — adunări populare, ser­
realizate in anul - 1959. Da re­ pentru îmbunătăţirea modului domeniile de activitate. Edituri­
bări la cămin etc. —- trebuie or­
ducerea cheltuielilor de circula­ de gospodărire al mărfurilor. le noastre tipăresc anual milioa­
ganizate standuri de cărţi. De
ţie un rol pozitiv îl are creşte­ Revizii hune pe această linie, ne de cărţi. Au luat fiinţă zeci
asemenea, în şcoli, în unităţile
rea an de an a volumului de şi care au ajutat unităţile de de mii de biblioteci, cu milioa­
socialiste ale agriculturii, trebu­
desfacere al mărfurilor. desfacere cu amănuntul să-şi
ie organizate standuri perma­
La realizarea acestor s'arcini realizeze sarcinile de desfacere ne de volume. Azi cartea pă­ nente.

o contribuţie importantă pdate şi angajamentele de economii, trunde, prin unităţile coopera­ La căminele culturale, la col­

şi trebuie să o aducă cooperaţia au efectuat mai ales revizorii tiste, pînă în cele mai îndepăr­ ţurile roşii, la biblioteci, trebuie dir- <- - X --! " " • V -. '. ••••• •

de consum'. Acesteia îi revine contabili N. Cecmae, T. Barzu şi tate sate. , organizate acţiuni- de masă in . . *, "K. _ i, -x „ _____ ŞL__ :

sarcina să-şi sporească zi de zi P. Imbăruş. „Luna cărţii la sate", organi­ scopul cunoaşterii şi populari­

exigenţele faţă de cerinţele me­ Au existat insă hazuri1 când zării cărţii.

reu orescînd’e ale revizorii din cOr- zată intre 15 ianuarie şi 15 fe­ Este de datoria organizaţiilor ADatorită condiţiilor

.consumatorilor, pul O. F. I. al bruarie, are drept obiectiv prin­ de masă, a sfaturilor populare, optime create de par­
tid şi guvern, tot ma'
să caute noi LAU.R.C.C Uniunii regioma- cipal o şi mai puternică pătrun­ (J.T.M., organizaţiilor de femei mulţi oameni ai mun- S S Sn f i e c a r e d u p ă - a m i a z ă , a c t i v i t ă ţ i c u l t u r a l - e d u c a t i v e
cil, urmează şcoli se­
metode deîmbu- j-j ! | [\| f P) OA R A le al cooPei'ai*;i" dere a cuvîntului scris în toate etc., să sprijine şi să participe rale sau fără frecvenţă.

nătăţire a siste- ' velor de consUm- satele, pentru ca un număr tot concret la acţiunile ce se vor IN FOTO: Petru Stanciu, e- Atenţie cuvenită întregii
lectrician la fabrica „Ardelea- munci culturale
mului de des- n. a a ' a c o r d a t mai mare de ţărani muncitori desfăşura în „Luna cărţii la sa­ na“ din Alba lulia, e în clasa de masă
te“; X-a a liceului seral, lată-1 ala­
facere şi de reducere continuă atenţia cuvenită descoperirii şi să-şi poată procura cărţi direct iuri de Emil, fiul său, elev în ,
T. PETRI GA clasa I-a. Ei îşi pregătesc îm­ /
a cheltuielilor de circulaţie. valorificării rezervelor interne de la cooperativele din satele preună lecţiile. <>

Uniunea regională a, coopera­ ele reducere a cheltuielilor de lor. In acest scop, organele coo­
tivelor de consum Hunedolara a circulaţie.

prevăzut în planul de control De pildă, revizorii contabili peraţiei vor trimite la sate, în

al C.F.I. (Control financiar in­ I. Băcilă şi N. Suta, ou ocazia această lună in mod deosebit, In perioada lunilor de iarnă, ml format din tovarăşii Adrian
căminele culturale au sarcina Haida, Teofil Lupaş, Dorin O-
terni) pe 1960 o serie de tema­ verificărilor efectuate la coope­ un mare număr de cărţi de toa­ să-şi intensifice munca cuftural- prean şi loan Florea ? Pentru
educativă, să desfăşoare activi­ lipsa de activitate a acestui co­
tici privind analiza cheltuieli­ rativele din Geoagiu şi Săsci- te genurile, dintre cele mai în­ lectiv se face in primul rind vi­
tăţi interesante care, prin con­ novat consiliul de conducere al
lor de circulaţie, tematici care ori, au constatat că pe reţea drăgite de ţărănimea muncitoa­ căminului cultural. Din negli­
ţinutul lor, să mobilizeze oame­ jenţa manifestată de acest consi­
au reuşit în majoritatea cazu­ există importante stocuri de re. Vor fi trimise un important infense pregătiri liu, nici cercul de cultură gene­
nii muncii la realizarea sarcini­ rală „Răspîndirea ştiinţei şi cul­
rilor să scoată la iveală rezer­ mărfuri supramormative şi greu La fabrica ele ciorapi „Sebe­
şul", Ia întreprinderea „Econo­ lor de producţie şi să contri­
ve importante pentru reduce­ vandabile, generate de o apro­ număr de titluri din domeniul li­ mica“, la fabrica de piele „Si­
mian Bărnuţiu“ ca şi în alte buie la educarea lor în spirit
rea cheltuielilor de circulaţie. vizionare necorespunzătoare, lip­ teraturii, agrotehnicii, de popu­ întreprinderi şi instituţii din socialist.
Sebeş, formaţiile artistice de a-
Aşa, de pildă, în verificarea sită de spirit gospodăreşte. Cu larizare a stiintei etc. matori au început să se pregă­
efectuată la O.A.D.L.F. Hune­ toate acestea, ei n-au luiat nici tească intens în vederea celui
doara, s-a analizat ce influenţe o măsură în vederea lichidării Contractul colectiv la de al Vl-lea concurs pe ţară al Mai sint însă în regiunea turii“, care urma să-şi desfă­
au avut pierderile peste normă lipsurilor existente, nu au tras formaţiilor artistice de amatori.
a cheltuielilor de circulaţie. Cu la răspundere pe acei oare s-au Pentru o mai bună instruire a noastră cămine culturale e drept, şoare activitatea in cadrul că­
acest prilej au fost scoase în făcut vinovaţi de aproviziona­ formaţiilor corale, echipelor de
evidenţă rezerve importante de rea neraţion’ală cu mărfuri şi întreprinderea „Simion Barnuţi teatru şi dansuri populare de puţine la număr care-şi îndreap­ minului cultural, încă nu şi-a
reducere a cheltuielilor de trans­ nici nu au făcut propuneri de Ia aceste întreprinderi şi insti­
port şi a pierderilor pe timpul măsuri pentru evitarea în vi­ tuţii, consiliul local al sindica­ tă atenţia numai spre latura ar­ deschis cursurile.
transportului. Rezerve impor­ itor a unor astfel de situaţii. Ei telor a repartizat în ultimuT
tante au fost descoperite şi în nu au analizat şi aprofundat Pregătirea noului contract co­ cit pe cap de muncitor să creas­ timp încă trei instructori cali­ tistică, neglijind formele princi­ Faptul că la căminul cultural
sistemul "de organizare a circu­ cauzele care au dus laJ depăşi­ lectiv a constituit o preocupare că la 102 la sută faţă de I960, ficaţi.
laţiei ambalajelor. S-a consta- rea cheltuielilor de circulaţie, de seamă pentru conducerea în­ să se realizeze economii la pre­ pale ale muncii culturale de au loc aproape zilnic audiţii la
treprinderii şi comitetul sindica­ ţul de cost peste sarcina plani­ C. FILARET
tului de la fabrica „Simion Băr- ficată de 50.000 lei, să fie îmbu­ masă. La căminul cultural „Tu- radio şi se organizează cu re­
nuţiu“ din Sebeş. Avînd la ba­ nătăţiţi indicii de calitate plani­ corespondent
tat. de asemenea, că există- se- - nu au căutat în amănunt cau- ză experienţa anului trecut in ficaţi la secţiile marochinărie, dor Vladimirescu“ din comuna gularitate citirea presei in grup,
ceea ce priveşte îndeplinirea an­ sport şi confecţii haine de piele Lecţii interesante,
rioase rezerve şi pentru acce­ rele care au provo'dat cheltuieli gajamentelor din contractul co­ eu 0,3 la sută. Se mai prevede Gurasada, raionul Ilia, activita­ denotă posibilitatea organizării
lerarea vitezei de circulaţie a neoportune pentru a putea veni lectiv, comisiile compuse din îmbunătăţirea sistemului de or­ numeroşi
mărfurilor. Avînd în vedere că apoi cu propuneri concrete care muncitori şi tehnicieni, institui­ ganizare a locului de muncă la * tea artistică desfăşurată este bo­ şi altor activităţi interesante,
o trecere cit m*ai rapidă a măr­ să ajute unităţile la înltă,ura­ te pe capitole, au întocmit pro­ secţia marochinărie, angajament gată, cu un conţinut adecvat re­ care ar atrage un număr mai
furilor prin reţeaua comercială rea neajunsurilor. iectul de contract colectiv cu ce­ care a început deja să prindă Da cercul de cultură genera­ alităţilor comunei. Echipa de mare de ţărani muncitori. In fie­
le 3 anexe. viaţă. Conducerea întreprinderii lă ce funcţionează la sediul teatru a prezentat piesele „în­ care după-amiază — alternate
duce la o reducere simţitoare a Există încă multe cazuri când se angajează să ia măsuri din fcr.A.C. din Ilia, datorită faptu­ doiala“, „Fata tatii cea frumoa­ cu programul formaţiilor artis­
pierderilor pe durata păstrării mărfurile, pentru a ajunge în Noul contract a fost afişat la timp pentru a evita munca in lui că lecţiile sînt expuse atrac­ să“ şi pregăteşte în prezent tice — s-ar putea organiza reu­
loc vizibil încă cu 10 zile îna­ salturi, să defalce planul de pro­ tiv, pe înţelesul tuturor, parti­ „Bucuroşi de oaspeţi“ şi „Tai­ şite seri literare, seri închinate
mărfurilor sub formă de stoc, unităţile cu amănuntul ale co­ inte de sfîrşîtul anului 1960 in ducţie pentru fiecare secţie intre cipă cu regularitate un însem­ ga“. De asemenea fanfara, echi­ fruntaşilor din G.A.C., con­
operaţiei, trec prin mlai multe toate secţiile din întreprindere, 23 şi 26 ale fiecărei luni pentru nat număr de ţărani muncitori. pa de dansuri populare şi mai cursuri „Cine ştie cîştigă“ pe te­
a cheltuielilor reprezentînd do- verigi cu ridicata, fapt care in­ pentru a fi studiate de către luna următoare etc. Colectivişti ea Iulius Mica, Io- ales brigada artistică de agita­ me agrozootehnice, activităţi
bînzi pentru credite bancare şi fluenţează mult asupra cheltu­ muncitori şi a putea veni cu sif Vlaicu, Elisabeta Crişan, Ro- ţie au prezentat numeroase pro­ specifice pentru femei ca, de
ielilor de circulaţie. Numărul ma­ propuneri pentru îmbunătăţirea In ceea ce priveşte măsurile binson Dimperi şi mulţi alţii, grame, fiind cunoscute şi îndră­ pildă, un cerc al miinilor înde-
a cheltuielilor privind păstra­ nipulărilor create creşte, iar pe­ lui. Propunerile muncitorilor sînt lehnico-organizatorice şi de pro­ sînt nelipsiţi de la cursurile gite de oamenii muncii din Gu­ mînatice, de croitorie sau gos­
rea stocurilor, s-au putut lua rioada de trecere a mărfurilor depuse in cutii prinse pe pere­ tecţia muncii, în contract se pre­ cercului ai căror lectori sînt rasada. podărie etc. Acestea, pe lingă
ulterior măsuri corespunzătoa­ de ia industrie la consumatori, te, la locurile unde este afişat vede mecanizarea transportului profesorii Margareta Huiban şi faptul că s-ar bucura de popu­
re pentru înlăturarea deficien­ se lungeşte şi, drept urmiare, contractul. Ele urmează să fie pentru scoaterea pieilor crude Avram Şoca. Lecţiile cercului de Fructuoasa activitate pe tărîm laritate, ar duce la îmbogăţirea
ţelor ce au existat in această cheltuielile creste. Pierderile pe studiate de comisia centrală, iar din pivniţă, amenajarea interio­ cultură genterală printre care a- artistic nu poate compensa însă cunoştinţelor ţăranilor munci­
privinţă. perioadă depozitării şi a ma­ cele mai valoroase să fie incluse rului tăbăcăriei, construirea u- mintim : „Apariţia vieţii pe pă- lipsurile manifestate de condu­ tori.
nipulărilor care sânt mai multe în contract. nui uscător de lină, introducerea mînt“, ..Originea şi evoluţia o- cerea căminului cultural în or­
Influenţă negativă asupra decît cele neees'are, de aseme­ iluminatului fluorescent la secţia mului“, „Eclipsele de lună şi de ganizarea celorlalte activităţi Consiliul de conducere al că­
cheltuielilor <3e circulaţie a a- nea cresc, concomitent cu scă­ Printre angajamentele cela marochinărie şi reorganizarea soare“ etc. au fost audiate de cultural-educative. De pildă con­ minului cultural, continuînd să
vut la O.A.D.L.F. Hunedoara şi derea calităţii mărfurilor. mai importante prevăzute în grupului de maşini de cusut la peste 40 de cursanţi. La mobi­ ferinţele, mijloc eficace de ridi­ desfăşoare aceeaşi bogată acti­
aprovizionarea ne,-ritmică cu contractul colectiv se pot amin­ această secţie. lizarea cursanţilor aduce un a- care a nivelului politico-ideolo­ vitate artistică, va trebui să-şi
mărfuri, lucru care a condus, pe Deşi se cunoştea acest lucru, în ti realizarea planului producţiei port însemnat consiliul de con­ gic şi de cultură generală, la complecteze planul de muncă
de o parte la nerealizarea vo­ cadrul reviziilor tematice privind globale pe 1961 în proporţie de F. CHIRUTA ducere al gospodăriei agricole căminul cultural „Tudor Vladi" din celelalte sectoare de activi­
lumului planificat al desface­ analiza cheltuielilor de circula­ 102 la sută, productivitatea mun- colective din Ilia. mirescu“ nu se expun decît foar­ tate pe perioada lunilor de iar­
rii, iar pe do altă parte la lip­ ţie, revizorii contabili nu s-au corespondent te rar, cu ocazia zilelor festive. nă cu activităţi multilaterale,
sirea consumatorilor de anumi­ ocupat de problema de mai sus. SIL V II! CERC FA Ne întrebăm 5 cu ce-şi justifică interesante, vii, frecînd neintîr-
te mărfuri în unele perioade, şi Faptul că în analizele lor nu corespondent atunci activitatea colectivul de ziat la organizarea lor.
Ia crearea de' stocuri peste ne­ conferenţiari al căminului cultu-
cesar de alte mărfuri. Aceste au rezolvat această problemă VASILE CHIŞ
anomalii au încetinit viteza de deosebit de importantă, atît
rotaţie, au sporit pierderile cau­ pentru calitatea comerţului co­
zate de păstrarea îndelungată operatist, cit şi pentru cuantu­
a unor mărfuri, au creat astfel mul cheltuielîlsr de circulaţie,
se datoreşte şi îndrumării in­
greutăţi financiare unităţii. suficiente acordate de condu­
cerea corpului C.F.I. de Ta Uni­
Gospodărirea nechibzuită a unea regională a cooperativelor

mărfurilor a fost de asemenea

una din cauzele care au provo­

cat pierderi şi cheltuieli majo­ ide consum. COLECTIVĂ ONARA
— O magazie pentru 80 va­
învăţând din greşelile anului goane cereale şi încă un grajd
pentru 80 capete vite mari.
1960, corpul C.F.I. din Cadrul — Urmează Miercurea¦! Au­ — Să propunem spre apro­
tobusul staţionează 10 mi­ barea adunării generale o su­ — Buun! să trecem la pă-
Uniunii regionale a cooperati­ nute ! mă mai marc la fondul cul­ luate pentru dezvoltarea multi­ mint. Avem în acest an 908 vor reveni anul acesta pe cap
tural... laterală a gospodăriei colec­ ha. teren agricol, cu 354 ha.
velor de oonusm Hunedoara, înainte însă ca taxatorul 'să tive. mai mult ca-n ’60, din care 11 de familie ?
fi anunţat intrarea în satul „Să propunem adunării ge­ ha. vii, 16 ha. livezi pe rod şi _ 908, împărţit la 430...
poate deveni un sprijin perma­ Miercurea, un grup de bărbaţi nerale...“ Iată o formulare ine­ Preşedintele, secretarul de 10 ha. livezi neintrate pe rod,
şi femei cu geamantane, ser­ xistentă in trecut în vocabu­ partid, inginerul şi contabilul 8 ha. grădină. Mai plantăm a- Aproape 2,5 ha. In compara­
nent in activitatea cooperati­ viete şi sacoşe în miini, şi-av larul ţărănimii noastre mun­ gospodăriei, recapitulau cifre­ nul acesta încă 5 ha. cu vii şi ţie cu anul trecut, suprafaţa
croit loc spre uşă. Cîteva vi­ citoare. Auzind-o, ne-a suge­ le in vederea întocmirii dării 5 ha. cu livezi. agricolă pe cap de familie s-a
velor în vederea realizării sar­ raje pe şoseaua ce şerpuieşte rat şi nouă ideea unei vizite de seamă, ce va fi prezentată mărit cu aproape un iugăr. In
prin mijlocul satului şi ne la gospodăria colectivă „Stea­ zilele acestea spre aprobarea Vom contracta cu statul 59 acelaşi timp şi numărul de a.-
cinilor ce au fost puse în faţa oprim în faţa clădirii sfatului gul Roşu“ din Miercurea. A- adunării generale. tone grîu, 50 tone porumb, 8 nimale proprietate obştească
popular, in staţie, un alt grup flasem pe la începutul lunii tone floarea-soarelui, 800 to­
cooperaţiei de consum de că­ de oameni a venit să-i intim- decembrie, că celor 265 fami­ — Care va să zică, anul tre­ ne sfeclă de zahăr, 10 tone tu­ pe cap de familie, a crescut
pine. lii de colectivişti, li s-au mai cut am avut în sectorul zoo­ tun, 40 tone cartofi, 105 tone de la 2,6 la 3,4. Acestea vor
tre cel de-al IlI-lea Congres al alăturat încă 165. mai precis tehnic 166 taurine (din care legume şi zarzavaturi, 7 tone însemna bine înţeles o creşte­
— Bine v-am găsit! 72 vaci cu lapte), 34 porcine. struguri... re considerabilă a valorii zi-
P.M.R. — Cum a-ţi călătorit ? toate din sat. ştiam de ase­ 495 ovine, 22 cabaline şi 23 fa­
— E frumos Bucureştiul ? menea. că fondul de bază a milii de albine. Anul acesta, — Dar ce venituri realizăm? lei-muncă.
ŞTEF ZEVEDEI îmbrăţişări, frînturi de dis­ depăşit anul. trecut milionul. pe baza propunerilor făcute _ In mare, planurile noas
cuţii, scurte comentarii. Cei aşa că ne-am îndreptat spre de colectivişti, vom ajunge la — 1.385.630 lei, deci cu a-
controlor revizor cărora le erau adresate între­ sediul gospodăriei colective. 278 taurine (din care 130 vaci tre cam acestea sînt.
bările, erau colectivişti frun­ cu lapte), 363 porcine. 800 o- proape 500.000 lei mai mult — S-ar putea totuşi, ca în
Serviciul regional de control şi taşi sosiţi din excursia orga­ Planurile, despre care înce­ vine, 43 cabaline şi 30 familii decît anul trecut.
nizată prin O.N.T. Carpaţi, la puseră să discute în staţia de de albine. adunarea generală, colectiviştii
revizie Hunedoara Bucureşti. autobuz, colectiviştii sosiţi din — Cu 500.000 lei mai mult?
excursia, erau concretizate — Livrări către stat in ca­ să vină cu noi propuneri. Aşa
Tmărul. strun­ — A fost tare tain, tova­ drul contractului ? Asta înseamnă că-n' toamnă, că deocamdată lăsăm cifrele
gar Mihai Todea răşi. N-aveţi grijă că in '61 deja pe hîrtie. in urmă cu cî­
de la'fabrica „ d u ­ facem noi in -’şa fel. incit să — 81 porci, cu 31 mai mulţi fondul nostru de bază se apro­ trecute doar în creion.
mică“ din Orăştie organ răm cit mai multe ex­ teva zile. avusese loc aduna­ decît anul trecut, 990 leg. li­ •k
este fruntaş in în­ cursii de felul acesta. rea comuniştilor, în care s-au pie de 2.000.000 Iei. Nu-i rău.
trecerea socialistă. El îşi dezbătut măsurile ce trebuie nă, 248.000 litri lapte şi 150 'Gospodarii milionari, fău­
depăşeşte in fiecare lună kg. miere de albine. Altă chestiune. Cîte_ hectare resc planuri îndrăzneţe. Co­
norma cu 10 pînă la I-'i la lectiviştii milionari prevăd
sută şi nu face nici im re­ — Construcţii ?j cum să facă pentru ca viata
but. întregii familii, a marii fami­
IN CJJŞEU : Strungarul lii de colectivişti să fie tot
Mihai Todea, in timpul lu­
crului. mai îmbelşugată.
A. DAVJD

\ •JX—.'WV- ¦OW'v. W \ . /