Page 34 - 1961-01

D RV w m ^m m m m sM uw !
Sînt din VăTişoara şi o cu­ LnuLtora să-şi cumpere araga­
nosc ca po propria !mm casă.
Aş putea spune ah/iar că am
crescut o dată cu comuna în
oare m-am născut. Dar, nu ptat
vorbi de marile transformări
petrecute în ultimii ani, fără a
aminti şl despre situaţia grea
din trecut a locuitorilor acestei
comune. Erau mulţi analfabeţi,
copiii umblau zdrenţăroşi, oa­
menii trudeau în minele socie­
tăţii „Mica“ pină la 14 ore pe
zi pentru o bucată dfe pîine, ca­
sele pipernicite, ca vai de ele.
Acum insă, să poftească ori­
cine în comuna noastră şi sânt
sigur că va pleca de aici plă­
cut impresionat de marile schim­
bări care au avut loc în ultl- ste. La centrul de comună a
!mii ani. Datorită grijii parti­
dului şi guvernului pentru ridi­
carea continuă a nivelului de
trai al oamenilor muncii, şi co­
muna noastră a înflorit. Ne-am
obişnuit ca oricărui vizitator al
comunei să-i prezentăm în pri­
mul rinei şcoala de 7 ani. S-a
construit de curlnd, numai prin
munca şi contribuţia voluntară
a cetăţenilor. Sălile de clasă
sînt spaţioase, luminoase, dom­
neşte curăţenia.
Şi pentru că e vorba de pre­
zentarea comunei noastre de
astăzi, trebuie să vorbim şi des­
pre radioficare. Pină în prezent
au fost radiofioate satele Văli-
şoara, Dealul Mare şi G-roielaci.
356 de familii şi-au instalat di­
fuzoare in casele lor. Priin in­
termediul difuzoarelor, oamenii
sînt la curent cu diferite pro­
bleme ale politicii interne şi in­
ternaţionale.
S-a dezvoltat apoi foarte mult
gustul pentru citit al cetăţeni­
lor. Biblioteca comunală a fost
Înzestrată ou mii de volume iar
numărul ziarelor şi revistelor
care intră zilnic în comună a
ajuns în prezent la 150.
Progrese simţitoare s-au fă­
cut în aceşti ani şl în ceea ce
priveşte munca culturală. Au
luat fiinţă în fiecare sat cîte
un .cor şi o echipă de dansuri,
iar cetăţenii din satul Dealul
Mare au construit numai prin
muncă şi contribuţie voluntară
un frumos cămin cultural. A-
vem şi un cinematograf -sătesc
Ia care de 3 ori pe săptămjnă
se prezintă diferite filme.
Cam 85 la sută din locuitorii
comunei noastre sînt muncitori
mineri care oîştigă destul de
bine. Veniturile mari au permis
kg„ fier
Y S C i 161
Brigăzile utemiste de muncă
patriotică din cadrul laminoru­
lui de 800 mm. s-au situat în
anul trecut în fruntea tuturor
celorlalte brigăzi din cadrul
C.S.H. prin rezultatele obţinute
în acţiunile de colectare a fie­
rului vechi.
Ele sînt hotărîte ca şi în acest
an să participe cu aceeaşi în­
sufleţire la sprijinirea oţelăriilor
hunedorene, trimiţîndu-le canti­
tăţi din ce în ce mai mari de
metale vechi colectate prin mun­
că voluntară.
Numai în primele 12 zile ale
' acestui an, tinerii din cadrul
brigăzilor utemiste de muncă
patriotică de la laminorul de
800 mm., printre care cele con­
duse de tov. Buleanca Miron,
Bucuci Stelian, Pop Dumitru
Ciuciu Vasile, Cărbunarii Radu
etc., au colectat şi predat I.C.M.
892.900 kg. fier vechi.
Din sălile trib im alu lo i
Faţă de valorile obşteşti în­ persoană necunoscută ce se gă­
credinţate spre păstrare, pază sea la cantonul respectiv.
sau gospodărire, oamenii mun­ Persoana cu numele de Tar-
cii trebuie să manifeste o grijă soluy Albert — cu un bogat ca­
deosebită.
Ignorînd îndatoririle de ser­ canton, golind sertarul cu bani,
viciu şi manifestînd o atitudine după care a dispărut.
de uşurinţă' şi lipsă de vigilen­ Cu ajutorul unor cetăţeni din
ţă, unii angajaţi, prilejuiesc să- sat infractorul, asupra căruia
vîrşirea de infracţiuni la avutul s-au găsit banii furaţi, a fost
obştesc.
Astfel, tov. Lazăr Aurelia, de
la canionul Ociu, comuna Vaţa
de Jos, in ziua de 13 decembrie
1960, ieşind din canton, a lăsat
sertarul cu banii obţinuţi din
vînzarea biletelor, precum şi u- cu toată fermitatea.
şa cantonului, descuiate — deşi
văzuse şi vorbise chiar cu o
zuri, mobilă, covoare şl sâ-şl
construiască case noi. In ulti­
mii ani s-au construit în me­
die pe fiecare an, oam 20 de
case noi. Numai în anul trecut
au fost terminate 24 de case
noi printre care cele ale lui A-
vram Neamţu, Traian Avram,
Nicotlae Vistian şi ale altora,
Pentru desfacerea mărfurilor
industriale şi alimentare S-au
amenajat 5 unităţi ale coope­
raţiei de consum iar acum se
află In construcţie la Săliştioa-
ra un magazin universal.
Grija pentru sănătatea locui­
torilor noştri este la Toc de cin­
fost amenajat un dispensar me­
dical dotat cu aparatură mo­
dernă, oare permite să se ia
din timp toate măsurile pentru
prevenirea 'diferitelor boli. In
restul Satelor au fost amena­
jate puncte sanitare unde ce­
tăţenii primesc o asistenţă me­
dicală corespunzătoare.
O mare realizare pentru co­
muna noastră este asfaltarea
şoselei raionale. Na cei 7 km.
de şosea asfaltată1 Care trece
prin centrul comtunei, au con­
tribuit toţi cetăţenii atît cu
braţele cit şl ou atelajele'. Cu
mult entuziasm au participat
cetăţenii şi la lucrările de elec­
trificare a comunei. Deocam­
dată s-a întins linia de înaltă
tensiune peste deaiul de la Or-
mindea şi s-a elctrificlat par­
ţial Satul de reşedinţă, Vălişoa-
ra. Lucrările pentru electrifi­
carea întregii comuni continuă.
Aportul deputaţilor Visalon
Munteanu, Lucreţia Bota, Gheor-
ghe Avram, Arom Alba, Ioan
Luca etc. la realizarea acestor
lucrări, este foarte apreciat de
cetăţenii din comună. Aceşti de­
putaţi au fost sprijiniţi de că­
tre cetăţeni în toate acţiunile
întreprinse şi sintern siguri că
vor fi sprijiniţi şi în viitor a-
tît pentru construirea unul ma­
gazin universal la centrul de
comună cit şi în alte acţiuni pe
care le-am preconizat, pentru
ca viaţa oamenilor să devină
tot mai frumoasă.
IOACHIM VISCAN
preşedintele Sfatului popular
comunal — Vălişoara
:<n?r
EEEEm m m Zi :
zier judiciar — s-a strecurat în
prins şi deferit justiţiei care l-a
condamnat la 2 ani închisoare
corecţională.
Atitudini ca cea a tovarăşei
Lazăr Aurelia lipsite de simţul
răspunderii faţă de avutul ob­
ştesc, trebuie să fie combătute
MANiU DAV1D
procuror şef al raionului Brad.
Biblioteca uzinei electrice din Curabarza, raionul Brad, es­
te dotată cu „peste 900 volume. Muncitorii uzinei vin zilnic în bi­
bliotecă pentru a consulta cărţi de specialitate sau pentru a citi
beletristică.
IN CLIŞEU: un grup de muncitori ce au venit să împru­
mute noi cărţi de la bibliotecă.
Pentru noi, constructorii, noul propriului angajament. Şi cu tistic. Din repertoriul formaţii­ (_ studenţi ia practică, ingineri, moaşe însuşiri, ca şi realiză- 3
an a început sub semnul tradu­
cerii în viaţă a sarcinilor tra­
sate de cel de-al III-lea Con­
gres al P.M.R. Una din sarcini­
le trasate de Congresul partidu­
lui, nouă constructorilor, este şi
aceea de a reduce consumul de
cherestea în medie cu circa 40
la sută. Este o sarcină măreaţă.
Ea mi-a atras in mod deosebit
atenţia. împreună cu tovarăşii
din echipa de dulgheri pe care
o conduc am studiat ce posibi­
lităţi avem pentru a da viaţă a-
cestei sarcini puse de partid. Cu
toţii am ajuns, în urma unui stu­
diu, la concluzia că sarcină este
pe măsurla posibilităţilor noastre.
De aceea ne-am luat cu foţii an­
gajamentul ca lunar să econo­
misim cîte 2 m.c. de cherestea.
Folosind cu mai multă atenţie
cofrajele, am hotărît să le între­
buinţăm la cinci blocuri, în loc
de patru, cum este normativul.
In acelaşi timp am hotărît să
ne depăşim lună de lună sarci­
nile de plan astfel, ca din volu­
mul de 5.000 m.p. lucrări de dul-
gherie planificaţi pe 1961, noi
să executăm încă 1.000 m.p.
încă din primele zile noi am
pornit hotăriţi să dăm viaţă
Ioan Kovalski
este ştanţator la
W fabrica „Arde-
i l |§ !eana“ din Alba
** lulia. S-a făcut
cunoscut prin e-
conomiiie de ma­
teriale pe care le
realizează zi de
zi.
BVBStOS
^2
In ultima vreme, în gospodă­
riile agricole colective din în­
treaga regiune, a început să se
facă împărţirea veniturilor pen­
tru zilele muncă efectuate în tim­
pul anului trecut.
Acum cîteva zile la gospodă­
ria agricolă colectivă din Orăş-
tie a început distribuirea pro­
duselor pentru colectiviştii vîrst-
nici. Astfel, s-au distribuit din
fondul de ajutor de 2 la sută,
8.500 kg. porumb, i 500 kg. grîu,
40 kg. zahăr, 700 ;g. cartofi şi
15.000 lei.
ION E.
corespondentă parc. Un parc asemănător s-a
L
1
!TOA«da»^,;!asBaHE3g^ ^
Nr. 1883
AI 100-lea spectacol prezentat de artiştii
amatori siderurgişfi
“*r~< j— —*/—>r~ •/—»/—>/—'/—>r - ' i —*r*»
L Zilele trecute, colectivul tea• dificultăţi pe parcursul mun- 1
[¦ irului muncitoresc al siderur- cil de închegare a spectacolu- .j
^ giştilor hunedoreni a prezen- lui, legate de caracterul pro- -j
[ tat în sala teatrului nou din vizoriu al prezenţei unor in- }
l Hunedoara spectacolul cu pie-
[ sa „Scrisori de dragoste“. Re- terpreţi în distribuţie, dar re- 1
t prezentaţia aceasta capătă un
[¦ caracter festiv, fiind al 100- zultatul eforturilor sale, ca şi 3
1^ lea spectacol prezentat de har-
al întregului colectiv de actori 4
nicul şi înzestratul colectiv de
amatori, a fost apreciat căi- •]
duros de spectatori. J
Eroii principali ai piesei, 3
t teatru al siderurgiştilor. E- Radu şi Cristina, sînt inter- ţ
t chipa de teatru a Combinatu- pretaţi de tehnicianul Cristian j
L lui hunedorean este primul co- Croitorescu şi economista ¦)
^ lectiv artistic amator cu adi- Doina Maca. Roluri dificile şi 1
l vitate permanentă din ţară. unul şi celălalt, au găsit to- j]
t Peste ?b.000 de spectatori din tuşi o dezlegare pozitivă din -j
[• regiunea noastră au asistat la partea celor doi tineri inter- j
L numeroasele spectacole pre- preţi. i
(. zentate de artiştii amatori din Aflat Ia prima sa distribuţie 1
L Hunedoara in centrele munci- intr-un spectocal de proporţii 3
t toreşti şi pe scenele căminelor tov. Cristian Croitorescu a ?
ţ culturale. mai avut unele stingăcii în }
„Scrisori de dragoste", co- mişcare, dar în general a re- jj
l media scriitorului Virgil Stoe- zolvat cu talent cerinţele in- ]
i nescu bine cunoscut ca au- terpretării. Doina Maca a pre-
f- tor al unei alte comedii „No- zentat o Cristină cu expube- 3
P iesă de teatru > ta zero la purtare" scrisă în rotiţele şi dibuirile specifice -J
La căminul cultural din Hăr- j- colaborare cu Octavian ISava oîrstei, găsind accente potrivi- -]
ţţigani, raionul Brad, campania
de alegeri înseamnă o etapă de !_ — dezbate cu pasiune şi efi- te pentru fiecare moment al j
l cienţă probleme ale creşterii acţiunii. 3
L conştiinţei tineretului nostru Merită subliniate încercările 1
constructor al socialismului. de compoziţie ale tovarăşilor -j
r Eroii lucrării sînt tineri şi ti- Ovidiu Ivăşcoiu şi Aurel Bu- ~j
Intensă activitate pe tărlm ar­ ^ nere de pe un mare şantier, suioc, actori amatori cu fru- 1
mîndrie putem spune că ne preo­ lor artistice alcătuit In vederea L fiecare cu trăsăturile sale par- r L'j e interpreţilor Mioriţa Ra- 3
cupă realizarea de economii şi acestui eveniment însemnat, re­
depăşirea sarcinii de plan. Mai marcăm piesa ce demiască farsa t ticulare, cu un contur etic deo- Uu> Silvia Miron, Tincuţa Bu- -j
mult chiar, încă din luna decem­ alegerilor din regimul burghe-
brie a anului trecut noi am lu­ L sebit, toţi însă solidari in o- suioc, Zeno Moscovici, Gheor- ~]
[ pera pe care s-au angajat s-o &ie Zăvoianu, Vasile Vozniuc, 0
C înfăptuiască, uniţi prin ţelul e*c- 3
crat la nivelul sarcinilor din a- zo-moşleresc, „Jos Tudorache, L nobil pe care-l slujesc, prin in- t tn prezent, colectivul de ar- -j
cest an şi ne-am respectat anga­ sus Tudorache“, pregătită de e- t tişti amatori ai teatrului ]
jamentul. l flăcărarea şi entuziasmul ca- C.S.H. a început pregătirea al- 1
chipa de teatru a căminului cul­ L re-i animă.
AUGUSTIN INDRECAN tural din localitate. ^or două piese : „Nina tobosa- 3
1 Instructorul artistic al tea- ra" de A. Salînski şi „Dacă ^
şef de echipă dulgheri L. RQMULUS
şantierul O.N. Gălan al T.R.Q.H. C irului C.S.H., tov. Pavel Cri vf l fi întrebat" de Dorel Do-
corespondent rian. Sînt lucrări dramatice cu -j
[ şan, a intimpiuat numeroase
------------------ - [.¦ Uunfl Ccnonn.ţ1iin.nutlti hbnocgianti, pe care ar- -»j
tiştii amatori hunedoreni se 1
l străduiesc să le realizeze la J
t un înalt nivel artistic. 1
Incepînd cu 1 decembrie 1960, în gospodăriile agricole Acolo unde conducerile unităţilor respective şi organiza­ Cetăţenii din satul Călene, un
de stat, gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole din ţiile de partid urmăresc şi îndrumă activitatea cercurilor, sat de munte, aparţinător ora­
regiunea noastră au fost deschise, şi îşi desfăşoară acti­ învăţămîntul se desfăşoară cu rezultate din cele mai bune. şului Cugir, au discutat încă
vitatea cercurile învăţămîntului agrozootehnic de masă. Gele cîteva exemple de mai jos dovedesc acest lucru. din anul trecut să îmbunătă­
ţească condiţiile de şcolarizare
Anul acesta, la muncă ale cursanţilor, urmărind lecţii colectiviştilor le vor fi a copiilor. De aceea, în cadrul
gospodăria agri­ cum aplică aceştia în practică predate afte lecţii privind pro- unei adunări populare, au ho­
c o l ă colectivă cele predate teoretic la şedinţele bleme din domeniul zootehniei tărît să construiască din con­
din Cilnic, raio­ de cerc. In felul acesta cursan- şi legumiculturii. tribuţia voluntară şi prin mun­
nul Sebeş, func­ ţii înţeleg mai bine problemele că voluntară, o clădire nouă
ţionează două şi, aplicindu-le în practică cu Irig. EUGEN IOHOM
cercuri de invăţămînt — unul bune rezultate, îşi ridică perma­ La gospodăria pentru şcoală.
agrotehnic şi unul zootehnic. nent nivelul de cunoştinţe pro­ agricolă colecti­
Condusă cu pricepere de către fesionale. vă din Geoagiu, Mobilizaţi de deputaţi, celă-
lectorii respectivi, activitatea Învăţămîntului a- ţenii din satul Călene au în­
cercurilor se desfăşoară la nive­ KRAA4PULTZ IOAN grozootehnic de ceput să-şi procure materialele
lul cerinţelor. Pină în prezent masă i se acor­ necesare construcţiei noii şcoli.
preşedintele U.A.G. Cilnic S-au procurat pînă acum 35.000
la cercul zootehnic s-au predat Ca şi în alţi dă în acest an o atenţie deose- bucăţi cărămidă, 48 m.c. piatră
6 lecţii, iar la cel agrotehnic 4 ani la gospodă- bită. împreună cu inginerul Ni- pentru fundaţie, lemnul pentru
lecţii. Acestea au tratat despre ria agricolă co- colae Meza şi dr. veterinar Ion acoperiş, nisip şi alte materia­
îngrijirea şi hrănirea animalelor, le. Transportul materialelor s-a
despre prevenirea şi combaterea lectivă „Petofi Conţan, ajutaţi fiind de consi- efectuat prin muncă voluntară,
unor boli la animale, despre lu­ prestîndu-se peste 4.500 ore.
crările solului, întreţinerea cul­ Săndor“ din De- liul de conducere şi organizaţia
turilor, combaterea dăunătorilor Construcţia noii şcoli va în­
plantelor cerealiere etc. Demn va s-a organizat de bază, am organizat pentru cepe în anul acesta.
de subliniat că lectorii cercurilor,
învăţămîntul agrozootehnic de colectivişti, în cadrul învăţămîn- -----® ___ -ş, c o ­
mai ales cel care conduce acti­
masă. La lecţiile care se predau tului agrozootehnic 3 cercuri cu Măsura luată de oficiul P.T.T.R.
vitatea cercului zootehnic şi ca­ Hunedoara, ca incepînd cu data de I
săptămînal participă toţi colec- caracter agricol, pomicol şi zoo- Ianuarie 1961 presa centrală să ajiinga
re este in acelaşi timp tehnicia­ în aceeaşi zi pînă la cel mai îndepăr­
tiviştii înscrişi. Pină în prezent tehnic. La fiecare din aceste cer- tat oficiu din raza sa de activitate,
nul zootehnic al gospodăriei, se a fost bună. Astfel, pentru ca ziarele
cursanţilor le-au fost predate .4 curi participă cîte 23-25 cursanţi, să ajungă în aceeaşi zi în centrul mi­
deplasează zilnic la locurile de nier din Ghelar, s-a încheiat un con­
lecţii. Cu acest prilej li s-a vor- Nelipsiţi de la cursuri sînt bri-,
bit despre metodele de cultură gadierii şi şefii de echipe care
a griului şi porumbului, organi- sînt dornici să cunoască noile
zarea asolamentului, cultura le- realizări ale ştiinţei. Pină în
gumelor şi altele. In următoarele prezent, Ia fiecare din cercurile
______________amintite au fost predate cîte 6
lecţii. ^ Lecţiile predate au fost
cuv atractive şi interesante tocmai
datorită faptului că tematica a
fost întocmită ţinîndu-se cont
de caracterul gospodăriei colec­ tract cu l.R.T.A. Deva prin care a-
tive şi de perspectivele ei de ceasta se obligă ca zilnic cursa de
Vizitînd oraşul Cugir, eşti parcuri se întind pe o suprafa- dezvoltare. Astfel, avfnd în ve­ 18,30 să transporte ziarele de la Hu­
plăcut impresionat de aspectul ţă de 5.500 m.p. In oraş s-au dere că mai mult de jumătate nedoara la Ghelar.
gospodăresc al străzilor. In spa­ amenajat şi spaţii verzi pe o su- din terenul gospodăriei este în Pînă aici este totul bine. Numai că
ţiile libere dintre blocuri sau pe parfaţă de 12 ha. pantă, la cursul agricol am in­ personalul care deserveşte traseul Hn-
maidanele de odinioară, s-au a- Tot prin munca voluntară a sistat asupra lucrărilor agricole nedoara-Ghelar fiind lipsit de slmlul
menajat spaţii verzi, solare. Sînt cetăţenilor şi contribuţie benevo­ ce trebuie aplicate acestor tere­ răspunderii, încurcă mereu pachetele cu
lucrări înfăptuite la propunerea lă, în oraşul Cugir s-a extins nuri. La cercul pomicol s-au ziare; pe cele pentru Ghelar Ie m.-ă
şi prin munca miilor de locui­ conducta de apă potabilă pe expus lecţii in care s-a arătat la Teliuc şl invers. Aceste nereguli se
tori din oraş. Numai în cursul străzile Mihai Viteazu, Vasile felul cum frebuie întreţinute li­ Intîmplă mereu, [jn caz mal recent
anului trecut, în cadrul întîl- Alecsandri şi altele pe o lungi­ vezile, cum trebuie combătute s-a petrecut pe data de 9 ianuarie a.c.
nirilor dintre deputaţi şi cetă­ me de 5.000 m. Reţeaua electri­ bolile şi dăunătorii pomilor, iar cînd cele peste 600 abonamente la zia­
ţeni, aceştia din urmă au fă­ că a fost şi ea extinsă pe o la cercul zootehnic lectorul a rul „Scînteia", aproape 100 la „?!i-fn-
cut preţioase propuneri privind serie de străzi mărginaşe (11 vorbit cursanţilor despre meto­ teia tineretului“ şi celelalte ziare cen­
înfrumuseţarea şi buna gospo­ Iunie şi Mihai Viteazu) cu în­ dele de sporire a producţiei de trale destinate pentru Ghelar au po­
dărire a oraşului. In cadrul în­ că 1000 m. lapte. posit toată noaptea la oficiul Teliuc.
trecerii patriotice între sfaturile Vinovată de aceste neajunsuri se tare
populare din raion, oraşul Cu­ Cetăţenii oraşului Cugir au Printre cei mai activi cursanţi şi tov. Ilieş ileana diriginta oficiului
gir a fost deolarat fruntaş. participat şi la plantarea cu se numără colectiviştii Aurel P.T.T.R. Teliuc care nu conlrolenzâ a-
puieţi de pin negru şi salcîm Pera, Vasile Păcurar, Antonie tent schimbul expediţiilor poştale.
Dar iată cîteva din princi­ a unei suprafeţe de 30 ha. teren Ilieş şi alţii.
palele acţiuni şi realizări înfăp­ degradat, la impietruirea de B. P.*
tuite ca urmare a propunerilor străzi, desîundături de şanţuri Ing. IOAN MEDREA
făcute de cetăţeni. etc. Valoarea lucrărilor efectua­
te prin muncă voluntară de ce­ ------ --------------
Pe străzile oraşului au fost tăţenii ora'şului Cugir se ridică
plantaţi în cursul anului trecut la suma de 981.770 lei.
peste 8.900 de pomi ornamentali
şi fructiferi. La această acţiune, Faptul că propunerile cetăţe­
cetăţenii, mobilizaţi de deputaţi nilor au fost înfăptuite, a dus
au efectuat circa 10.800 ore de la creşterea încrederii în cuvîn- K. MARX, FR. ENGELS: V. F. LENIN : Opere corn- ^
muncă patriotică. De asemenea, tul deputaţilor, a făcut ca ce­ Opere — voi. I, ediţia Il-a plete — voi. 2 (1895-1897).
piaţa „1 Mai" avea un teren vi­ tăţenii să participe în mare 666 pag. — 12 lei (perg.)
ran neîngrijit. Aici, prin munca măsură la toate acţiunile între­ 716 pag. — 15 Iei (perg.).
cetăţenilor s-a amenajat un prinse pentru înfrumuseţarea şi Ed. politică Ed. politică
amenajat şi pe strada princi­ buna- gospodărire a oraşului K. MARX, FR. ENGELS :
pală din Cugir. Cele două Cugir.
Despre educaţie şi învăţă- *** Greva generală din Ro-
V. FUR1R
mînt. tnînia — 1920 —
380 pag, — 16,70 lei (perg.) 448 pag. — 14,50 lei (pînzat)
E.S.D.P. Ed. politică
, /'•V'NAV^V/VV'V'V'VVV'