Page 35 - 1961-01
P. 35
Nr. Í883 DRUMUL SOCIALISMULUI ' pag 3
în prima deoadă Y iE L iE G I t A M IE IE % Y IE R N IE
Din primele zile ale acestui an, co ^illll!llllllll!llllllllll!l!ll!!lllll!!!l!lllll!llll!!>lllllll!illlll(l!lllllllllllll!l!llllllllll!ll!!llllllll!!llinil!lllllll!!!ll!!lllllllllllllllllllllll|llllllllll!lilllll!ll!!lilllll IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII0I!IIIIIU!!IIIII!IIII!I1
lectivul de muncitori de la fabrica
„Vidra“ din Orăştie munceşte cu en P le n a r a O«©* ai. PaptiduB ui M exic: M an ifestaţie
tuziasm pentru realizarea şi depăşirea
planului de producţie. Numai în prima ©@1©^ m iiü© ess elin în sp rijinul rev o lu ţiei
decadă, planul la principalele produse
a fost realizat în proporţie de 103,4 HANOI 12 '(Agerpres). —• re victorie a mişcării comuniste cubane
la sută. După cum anunţă Agenţia Viet internaţionale. Declaraţia Con
nameză de Informaţii, între 28 sfătuirii reprezintă o cristaliza MEXICO CITY 12 (Agerpres).
Şi Ia secţia valorificări, organizîn- decembrie 1960 şi 6 ianuarie re a înţc’lepciunii colective a 81 Agenţia Associated Press anun
1961 a avut loc cea de-a t'reia ţă că la 11 ianuarie la Mexico-
du-se mai bine munca, au fost pro Plenară a Comitetului Central de partide. Ea constituie pro City a avut loc o manifestaţie
al Partidului celor ce Muncesc în sprijinul revoluţiei cubane.
duse peste plan 200 buc. misade pentru din Vietnam. gramul comun al partidelor co Poliţia a atacat pe manifestanţi
îmblănituri. împîedicîndu-i să pătrundă in
Plenara a făcut bilanţul în muniste şi muncitoreşti şi stea piaţa principală a oraşului şi a
I. ELENA
gul solidarităţii şi victoriei miş
corespondentă
deplinirii planului trienal de cării comuniste internaţionale. arestat două persoane.
In 5 zile 24 vagoane repara
te. Este un succes cu care colec stat (1958-1960), a trasat şi a
tivul sectorului de vagoane al A-
telierelor centrale C.F.R. Sime- discutat sarcinile planului de
ria se poate mîndri. Iată în fo
tografia de faţă un grup de mun stat pe !961. Sindicatele irlandeze se pronunţă
citori — autorii succesului —¦ Plenara a ascultat de aseme
printre care Gheorghe Baciu,
tîmplar, Alexandru Stanciu, lăcă nea darea de seamă a delega ta e lo r militare străine
tuş, Loghin Piscoi, lăcătuş şef de ţiei de partid care a participat în
partidă.
noiembrie 1960 la lucrările Con LONDRA 12 (Agerpres). — primului ministru al Irlandei de
îndeplinirea ritmică a planului Perspectivele sfătuirii de la Moscova a repre La 10 ianuarie secţia din Irlan nord că el este dispus să pună
zentanţilor partidelor comuniste da ele nord a Congresului sin la dispoziţie în irlanda de nord
şi muncitoreşti. dicatelor irlandeze a chemat pe o bază pentru submarine înar
toţi membrii sindicatelor să ia mate cu rachete „Polaris“.
Plenara a adoptat rezoluţia atitudine hotărîtă împotriva cre
cu privire la planul de stat pe ării de baze pentru rachete atît Val de îeroare
1961.
în irlanda de nord, cît şi în în G recia
De asemenea a fost adoptată
o rezoluţie cu privire la Consfă cea de sud.
tuirea reprezentanţilor partide-
ior comuniste şi muncitoreşti. Comitetul executiv al secţiei
de producţie— în atenţia colectiviştilor din Cristur Plenara Comitetului Central din Irlanda de nord a Congre ATENA 12 (Agerpres). —
al Partidului celor ce Muncesc sului sindicatelor irlandeze a TASS transmite : Ziarul „Avghi"
organizaţiei noastre de partid Atît experienţa proprie cît şl aceea să se obţină de Ia cultura griului, a declarat că toţi acei care îşi dau relatează că în Grecia valul te-
a altor gospodării agricole colective ve orzului de toamnă şi a fasolii. din Vietnam — se spune în re seama de urmările unei astfel roarei se înăspreşte. Numai la
cine. a dovedit colectiviştilor din Cris
tur că succesul oricărei acţiuni între Convingîndu-se din experienţa anu zoluţie — consideră că rezulta
prinse depinde în mare măsură de fe- lui trecut că plantele tehnice — sfe
(Urmare din pag. l-a). ze cu mult sub procentul admis ful cum este planificată munca. In a- cla de zahăr şi floarea soarelui — tele Consfătuirii sînt o covîrşitoa- de măsuri resping declaraţia 11 ianuarie, la Salonic au fost
sau chiar fără rebut. Apreciind nul trecut, de pildă, la G.A-G. „16 Fe sînt culturi rentabile, că acestea aduc
preocupă comitetul de partid la justa lor valoare aceste ini bruarie“ din Grlstur, s-au obţinut rea gospodăriei colective mari venituri bă arestaţi opt activişti şi partizani
pentru permanentizarea acestor ţiative, comitetul de partid şi lizări remarcabile în toate sectoarele neşti, şi în acest an ele vor fi cul
iniţiative şi antrenarea maselor organizaţiile de bază au luat de activitate, tocmai datorită organi tivate pe mari suprafeţe. ai Uniunii Democrate de stingă
In aplicarea lor ? măsuri pentru permanentizarea zării muncii • pe bază de plan. Urmă-
acestora şi aplicarea lor cu suc rindu-se îndeaproape obiectivele stabi Paralel cu sectorul vegetal, colec KONNI ZILUÂCUJIS: f\ s o s ii f im p u l ca p o p o a r e l e (EDA), care urmează să fie in
RĂSPUNS : In anul trecut, în ces şi în acest an. lite în planul anual de producţie, co- tiviştii din Cristur au prevăzut să dez ternaţi în lagărul de concentrare
întrecerea socialistă s-au născut Iectivişiii din Cristur au efectuat toate volte sectorul zootehnic. Dacă la în
iniţiative valoroase. Aceste ini înfăptuirea planului de mă lucrările în termenele optime, încheind ceputul acestui an sectorul zootehnic al s ă f i e r i d i c a t e l a l u p f ă î m p o t r i v a r ă z b o i u l u i r e c e de pe insula Haggios Evstra-
ţiative au fost sprijinite de că suri tehnico-organizatorice şi anul cu un bilanţ rodnic. Tocmai de gospodăriei colective este format nu
tre comitetul de partid şi or munca politică şi organizatori aceea, încă de la începutul acestui an, mai din 63 bovine, din care 39 vaci OSLO 12 (Agerpres). TASS vietice, a subliniat Zilliaeus, tios. La Ianina a fost arestat
ganizaţiile de bază. S-au orga că a organizaţiilor de partid, a ei s-a'2 preocupat de întocmirea cît mai de lapte, la sfîrşitul anului, numărul transm ite: La Casa învăţăto este singura linie care poate Malamis, membru al comitetului
nizat discuţii în jurul lor, in dus la obţinerea de rezultate chibzuită a planului de producţie pe lor se va ridica la 99 bovine, din care rului din Oslo, cunoscutul om duce la pace. Dacă Uniunea EDA. Relatări similare sosesc şi
cadrul consfătuirilor de pro’duc- bune în îndeplinirea ritmică a 62 vaci de lapte. Numărul vacilor va politic englez Konni Zilliaeus Sovietică doreşte să ducă tra din alte părţi ale ţării.
ţie, au fost popularizate prin a- sarcinilor de producţie pe acest 1961. Analizîifd amănunţit posibilită creşte atît prin reţinerea viţelelor din a ţinut o conferinţă despre si tative cu noi, trebuie să ducem
gitaţia vizuală şi verbală, an- an. Aceasta o dovedeşte faptul ţile de care dispune gospodăria co prăsilă proprie, cît şi prin cumpăra tuaţia internaţională. La Înce aceste tratative. Anglia trebuie Ziarul informează că diferite
trenînd mase largi de oameni că încă din prima decadă a a- lectivă, cît şi cele pe care şi le va rea a 22 vaci din fondurile gospodă putul cuvîntării sale, el a ară să înceteze de a mai juca un organizaţii sindicale, obşteşti şi
ai muncii în aplicarea lor. cestei luni, datorită sporirii in crea, colectiviştii din Cristur au stabi riei. Ia afară de ferma de vaci, co tat că soci al -democraţii de rol Secundar în politica N.A.T.O. de tineret au protestat vehement
dicilor de utilizare, la furnalul lit în planul de producţie obiective con lectiviştii din Cristur vor mai dezvol dreapta promovează cu mult a sosit timpul ca popoarele să împotriva samavolniciilor autori
Iniţiativele fumaliştilor de a nr. 1 s-a produs peste plan 210 crete, posibile de realizat. Colectivul ta ferma de porci şi de oi. mai mult zel decît burghezia fie ridicate la luptă împotriva tăţilor greceşti. Ele au cerut să
lucra o zi pe lună cu cocs eco tone de fontă, iar la sectorul care a lucrat la întocmirea planului însăşi politica „războiului rece“ politicii războiului rece.
nomisit şi de a cunoaşte, însuşi turnătorii 77 tone piese turna de producţie anual, format din preşe Prin aplicarea întregului complex de şi politida N.A.T.O. fie eliberaţi democraţii arestaţi,
si aplica tot ce e nou în ştiin te. De asemenea, s-a îmbună dintele gospodăriei colective, inginerul reguli agrozootehnice, producţiile pla să fie lichidate lagărele de con
ţă şi tehnică au fost extinse ia tăţit simţitor calitatea produ agronom, brigadieri şi şefi de echipă, nificate vor fi cu siguranţă realizate. Referindu-se la alăturarea centrare şi să se pună capăt în
ambele furnale. Aplicarea lor a selor turnate, rebutul fiind sub a ţinut cont de realizările anului tre Prin urmare colectiviştii au posibilităţi călcării Constituţiei Greciei.
dus la obţinerea unor impor procentul admis. cut şi a planificat să se obţină de Ia să contracteze cu statul cantităţi în
tante economii la preţul 'd!e culturile de cîmp producţii mai ridicate. semnate de produse. Astfel, ei au ho- Angliei în 1949 la N.A.T.O. şi la
cost, la creşterea nivelului 'de Comitetul de partid şi orga Astfel, de pe suprafaţa de 90 ha. cul tărît să livreze statului pe bază de
cunoştinţe tehnice şl economice nizaţiile de bază vor milita şi tivată cu porumb, ei vor obţine în a- contract, 30.000 kg. grîu, 20.000 kg. felul în care partidul laburist
al fumaliştilor, la îmbunătăţi în viitor pentru înfăptuirea cu cest an, conform prevederilor planului, porumb, 25.000 kg. cartofi, 1.500 kg,
rea procesului tehnologic de în- Consecvenţă a măsurilor tehni o producţie totală de 216 tone boabe, floarea-soareluî şi întreaga producţie a contribuit la acest lucru, Zi- S in PSBGBÂMUL
co-organizatorice, va desfăşui’a revenind la ha. 2.400 kg. boabe. La stabi de sfeclă de zahăr de pe 10 ha. De la lliacus a declarat că pe atunci
:fardare Şt elaborare a fontei. în continuare o muncă politi lirea producţiei s-a ţinut seama de faptul animale vor livra 50.000 litri lapte, 400
L.a sectorul turnătorii s-a por că şi organizatorică tot mai că aproape toate cele 90 ha. sînt a- kg. lînă, 20 porci graşi, viţei etc. el a avertizat Camera Comune
nit iniţiativa de a se realiza susţinută pentru a mobiliza şi rate şi îngrăşate din toamnă şi că în
fiecare produs cu un procent însufleţi colectivul uzinei noas cursul vegetaţiei, porumbul va fi pră Aceste cantităţi vor aduce gospodă lor că o astfel de atitudine va
cîf mai scăzut de rebuturi. Ini tre în lupta pentru îndeplinirea şit de 2-3 ori. In anul trecut, ei au riei colective şi colectiviştilor însem
ţiativa turnătorilor ai dus la înf- ritmică şi Ia toţi indicii a pla nate venituri băneşti. duce la o politică de pe poziţii 15 IANUARIE 1901,
bunătăţirea Calităţii produselor, nului de producţie pe acest an. cultivat pe toate cele 130 ha., porumb de forţă, la cursa înarmărilor,
unele echipe ajungînd să lujcre- După cum se vede, planurile cristu- nu la realizarea unei înţelegeri PROGRAMUL I: 7,30 Melodii popu ganinl. Interpretează Ruggiero R id ;
hibrid, şi au realizai o producţie de renilor sînt îndrăzneţe. Dar, oamenii cu Uniunea Sovietică. Dar Oc lare romîneşti; 8,00 Clubul voioşiei; 18,45 Valsuri; 19,30 Teatru la micro
peste 2.500 kg. la ha. Şi în acest an, de aici sînt harnici şi buni gospodari. cidentul, a subliniat el, a pier 9,30 Teatru la microfon pentru cop ii: fon : Studioul actorului amator prezin
Ei vor munci cu însufleţire pentru rea „O aventură ca n romane“ — scena tă : „Tinereţea părffTţilor“ — adaptare
se va cultiva tot porumb hibrid. lizarea sarcinilor ce Ie stau în ţaţă,
contribuind astfel ia întărirea continuă dut lupta. Uniunea Sovietică a riu radiofonic de Alexandru Andy; radiofonică după piesa lui Boris Gor
Producţii mari au fost planificate a gospodăriei lor colective.
întrecut S.U.A. în domeniul ar- 10,13 Muzică uşoară; 11,30 Oameni şi batov; 21,15 Muzică de dans; 23,10
L COSTEA mei nucleare. Multe ţări, despre fapte; 13,10 De toate, pentru toţi; Muzică simfonică.
care se credea că ne vor fi a- 15,00 Concert de muzică populară ro-
liate, s-au dovedit a fi neutre, m înească; 16,40 Muzică corală cla PROGRAMUL II: 7,00 Jocuri popu
iar China a devenit socialistă. sică ; 18,00 Piese pentru vioară de Pa- lare romîneşti; 8,00 Concert de dimi
neaţă ; 8,30 Şcoala şi viaţa ; 9,30 Mari
cîntăreţi de operă din trecut; 10,30 Re
Linia politică a Uniunii So vista presei străine; 10,50 Transmisie
C ine ştie, cîştig ă din sala Ateneului a concertului or
Zilele trecute, în sala de spec dobîndite de clasa muncitoare în C e r c d e citit activ T ip o g ra fii fra n c e zi ‘ ESLffIlssDaasa1Î0S 8 chestrei simfonice a Filarmonicii de
tacole a noului club muncitoresc anii regimului democrat popu Stat „George Encscti“ ; 13,35 Muzică
din: oraşul Cugir a fost organi lar. sprijină lupta greviştilor 15 IANUARIE 1961 uşoară de Radu Şerban şi Noru De-
zat concursul „Cine ştie cîşti metriad; 14,30 La microfon: Satira şi
gă“ pe tema „Din realizările re In colaborare cu comitetul din Belgia DEVA: Nopţile Cabiriei: HU Umorul; 16,00 Vorbeşte M oscova!;
gimului democrat popular." La sindicatului U.M.C., Consiliul de NEDOARA : Haiducul de pe 17,40 „Să cîntăm, prieteni“ — emisiu
concurs au participat muncito conducere al clubului a acordat PARIS 12 (Agerpres). — Oamenii Ceremuş; PETROŞANI: Asasi ne de cîntece pentru copii; 18,45 Car
rii din sectorul mecanic II şi concurenţilor premii in cărţi şi muncii irancezi acordă un ajutor tră nul din um bră; Hanul din Spes- net de reporter; 20,05 Muzică de dans;
sculărie de la U.M.C. obiecte. iesc oamenilor muncii belgieni care sart; SEBEŞ : Mamelucul; AL
continuă să lupte activ pentru dreptu BA IU LI A : Pescarii din Arhi 21,15 „Luceafărul“ — emisiune consa
Cei peste 400 de spectatori Pe locul I s-a clasat rectifi rile lor. pelag ; Eşalonul de a u r; SI ME
catorul Traian Trie, totalizînd 38 In oraşul Orăştie funcţionea recenzii etc. De fiecare dată RI A : Părinţi şi copii; CRAŞ- crată -lui Mihail Emirtescu; 21,30 Al
prezenţi în sală au răsplătit din puncte; pe locul II muncitorul ză multe cercuri de citit. Prin programul fiind mai interesant La 11 ianuarie, secretarul general al T /E : Seriaja; Torentul; HA-
loan Pleşcaru cu 33 puncte şi pe tre cercurile active, însă, se nu a atras un număr tot mai mare Federaţiei tranceze a lucrătorilor din ŢEG Uti cîntec străbate iu- bum de romanţe; 22,00 Muzică de dans.
plin cu furtunoasele lor aplauze locul III tov. Petru Niţă care a mără cel de pe circumscripţia de participanţi. tipografii şi secretarul Camerei sindi mea B R A D : Normandie Nie-
totalizat 32 puncte. electorală nr. 30 — responsabilă cale a lucrătorilor din tipografiile pa men LONEA : Ivanna ; TEIUŞ: ' r ~ ' j —¦/—>/—>/—*/—- r “*< *i ¦i 11—>i >/——.
pe muncitorii care au reuşit ca tovarăşa Eva Joca. Cu ocazia discuţiilor făcute în riziene au remis la Bruxelles sindica Scrisoarea Elvirei; ZLATNA :
!. RUSU cadrul cercului s-au iniţiat şi tului lucrătorilor belgieni din poligra O zi de odihnă; ILIA: Pămint Bogat
prin răspunsurile date să oglin La acest cerc se citesc artico unele acţiuni gospodăreşti prin lie un cec in valoare de 59.000 de franci desţelenit; APOLDUL DE SUS:
corespondent le din •‘ziarul „Drumul socialis tre care plantarea de pomi fruc noi. Casa părintească. rL sortiment
dească cuceririle" revoluţionare mului“. revista „Femeia“, se fac tiferi şi ornamentali.
In acelaşi spirit, conferinţa a PENTRU 24 ORE t MAGAZINELE COOPE
adi ptat rezoluţii şi in problema RATIVELOR DE CON
dominaţiei coloniale belgiene în Vreme rece cu cerul mai mult se K<(
Ruanda Urundi, problema Mau- nin. Temperatura în scădere, va os L SUM DIN RAIONUL
litaniei, experienţele nucleare cila ziua între 0 şi —4 grade iar C HAŢEG
franceze din Sahara, discrimină noaptea între —5 şi — 10 grade. Di l
O conferinţă a unităţii africane rii rasiale din Africa de Sud şi mineaţa ceaţă locală. l sînt aprovizionate cu :
asupra altor probleme. r
PENTRU URMĂTOARELE î — Confecţii şî încăllă-
Presa occidentală, ca de e- 3 ZILE
Conferinţa şefilor de state ai a analizat cu minuţiozitate pro colaborării statelor africane în vit corespondenţilor de presă, în xemplu ziarele „Times“ şi „New [ minte pentru bărbati le-
ţârilor africane independente, bleme de o asemenea importanţă toate domeniile dovedesc că cercurile delegaţiilor ia confe York Times", a fost cuprinsă de Vreme schimbătoare cn temperatura
care a auut loc recent la Casa- ca situaţia din Congo şi din Al Carta Africană are un caracter rinţă s-a arătat că participanţii odată de un interes şi o preocu în uşoară creştere la sfîrşitul interva mei şi copii ; <»
blanca, a constituit un început geria, lupta hotărîtă împotriva concret, activ. au in vedere un plan elaborat pare pentru unitatea Africii. Ea lului.
rodnic al unui an care se anun neocolonialismului, lichidarea în şedinţele închise ale confe a început să ponegrească confe — Tot feiui de ţesături, j
ţă important pentru Africa. în tuturor formelor de discriminare De un deosebit interes se bu rinţei privind acordarea de aju rinţa de la Casablanca denumin-
trunită la scurtă vreme după ce rasială, realizarea unităţii Afri cură rezoluţia conferinţei de la tor guvernului legal al Republi d-o „conferinţa scizionistHor". tricolaie: )
Adunarea Generală a O.N.U. a cii, evacuarea tuturor trupelor Casablanca în problema acţiuni cii Congo, care se află in pre Astfel încearcă agenţii imperia
adoptat Declaraţia cu privire la străine de pe teritoriul Africii, lor agresive ale imperialiştilor zent la Stanleyville, dacă O.N.U. liştilor să falsifice realitatea, — Ailicole de galante- ^
acordarea independenţei tutu interzicerea folosirii continentu în Congo. Şefii statelor partici nu va restabili puterea sa. incerdnd să compromită statele rie: }
ror ţărilor şi popoarelor colo lui african pentru experienţe a- pante la conferinţă declară că africane antiimperialiste ai că
niale, in condiţiile unui avînt tomice şi altele. Poziţia ţărilor O.N.U. trebuie să ia măsuri pen Intr-o rezoluţie specială con ror conducători s-au întrunit la Arlicole de parfume- i
fără precedent al mişcării de e- participante la conferinţă faţă tru a asigura întrunirea parla sacrată problemei algeriene, con Casablanca. Dar cine sînt pârti ric şi cosmetice :
iiberare a popoarelor asuprite de aceste probleme a fost expu mentului congolez ales în mod ferinţa declară, tocmai în mo einanţii la conferinţă ? Nu sînt
din Africa, conferinţa de la Ca- să cu claritate în rezoluţiile a- democratic, restabilirea puterii mentul cînd urma să se desfă ei nare. reprezentanţii principa — Articole de menaj,
sablanca, la care au luat parte doptate. Dintre documentele a- guvernului legal şi eliberarea şoare, sub ameninţarea baione lelor ţări africane, nu reprezintă chimicale ;
preşedinţii şi reprezentanţi de doptate de conferinţă iese în e- primului ministru bumumba şi telor armatei coloniale franceze, ei năzuinţele şi speranţele între
seamă ai Marocului, Guineei, videnţă Carta Africii, document a membrilor guvernului şi par referendumul menit să prelun — Articole de sport ;
Glianei, R.A.U., Republicii Mali, important, in care participanţii lamentului arestaţi, evacuarea gească dominaţia colonialistă, — Aparate de rad io, ma-
Libiei, Guvernului Provizoriu al la conferinţă proclamă hotărîrea din Congo a soldaţilor şi perso că poporul algerian are dreptul ( sini de cusut, jucării etc.
Republicii Algeria, Republicii lor de a acţiona pentru trium nalului militar străin care nu a- la o viaţă liberă şi independentă f — Tot felul de produse
Congo şi un observator al Cey ful libertăţii în întreaga Africă parţine forţelor O.N.U„.transmi şi că popoarele africane sînt ho *• alimentare, dulciuri, vinuri
lonului, reprezintă un nou jalon şi realizarea unităţii ei. Carta terea către guvernul legal a tu tărîte să acorde tot sprijinul
important pe calea spre lichida de la Casablanca nu este o sim turor aerodroamelor civile şi mi luptei eroice a poporului alge , şi diverse băuturi alcoolice.
rea totală a asupririi coloniale plă înşirare de idei şi ţeluri, ci litare, a staţiilor de radio şi al rian. Participanţii la conferinţă
in uriaşul continent negru sub un document militant, un pro tor obiective, împiedicarea folo au înţeles pericolul deosebii pe gului continent ? Unitatea Afri
orice formă s-ar manifesta ea. gram de acţiune. Hotărîrile luate sirii de către imperialiştii bel care îl reprezintă colonialismul
gieni a teritoriului sub tu colectiv al puterilor occidentale cii esle scopul principal al par
Această conferinţă nu a fost in conformitate cu această Car tela O. N. U., Ruanda U-
rundi, împotriva Republicii Con şl au condamnat N.A.T.O. pentru ticipanţilor ta conferinţă. Dar
prima întrunire a oamenilor de tă, care prevăd constituirea u- go. Participanţii la conferin
ţă au avertizat că în cazul in sprijinul pe care îl acordă Fran nu unitatea marionetelor colonia
stat africani. Ca şi conferinţele nei Adunări consultative africane care O.N.U. nu va acţiona pen
tru întronarea legalităţii in Con ţei în războiul pe care aceasta liştilor, ci unitatea Africii ade
de la Accra din 1958 şi de la compuse din reprezentanţi ai tu
go ei îşi rezervă dreptul de a îl duce împotriva poporului al vărate. a Africii luptătoare pen
Addis-Abeba din 1960, actuala turor ţărilor africane şi a patru gerian. Conferinţa a aprobai în
întreprinde toate acţiunile pe ca rolarea de voluntari din ţările tru independenţă, împotriva tu
conferinţă a avut drept deviză comitete la nivelul şefilor de africane libere şi independente,
re le vor considera utile. Potri- in rîndurile Anualei naţionale turor formelor de colonialism.
libertatea şi unitatea Africii.• state sau al reprezentanţilor lor de eliberare a Algeriei.
Această Africă s-a manifestat c-u
Conferinţa de la Casablanca menite a se ocupa de problemele
putere la conferinţa de la Casa-
blajica.
I. DRAGUSANU