Page 37 - 1961-01

•‘ ¦' ;V.•.*’
m a lm á m e la
A nul XIII. Nr. 1884
PE Î N T I N S U L R E G I U N I I
ÎN ÎN TIM P I NAREA ALEG ERILO R
Candidatura tovarăşului Alexandru Drăghici, M uncitori fru n ta şi propuşi
susţinută cu căldură de oamenii muncii
Ieri după-amiază, a avut Ioc, în sala 64 Gălan, tovarăşii Szabo Garol, prim-
de spectacole a clubului din Gălan, o
adunare populară. Oamenii muncii de
aici s-au întrunit pentru susţinerea
candidaturii tovarăşului Alexandro
Drăghici, membru al Biroului Politic
al G.G. al P.M.R., ministrul Afacerilor
Interne, în circumscripţia electorală
nr. 1 Hunedoara, pentru Marea Adu­
nare Naţională. Din rîndul participan­
ţilor Ia adunare au luat cuvîntul mai
mulţi oameni ai muncii printre care
Traian Georgescu, Lazăr Bogoş, Gheor-
ghe Speriosu, maiştri turnători, care
au susţinut cu căldură candidatura
tovarăşului Alexandru Drăghici.
? în producţie.
In cadrul aceleiaşi adunări, au fost
propuşi drept candidaţi în circum­
scripţiile electorale regionale nr. 65 şi
Instruirea agitatorilor
In întreaga' regiune se desfăşoară o
susţinută muncă politică de masă le­
gată de pregătirea campaniei electo­
rale. In acest scop în organizaţiile de
partid, la casele alegătorului, are loc
instruirea agitatorilor. Pînă acum
au fost instruiţi peste 4.700 de
agitatori. In faţa agitatorilor au
fost expuse conferinţe despre rea­
lizările înfăptuite în anii regimului
de democraţie populară, despre largul
democratism al alegerilor din ţara
S ch im b de exp erien ţa
In campania electorală, Comitetul
orăşenesc de partid Deva acordă o
deosebită atenţie muncii de propagan­
dă şi agitaţie. Peste 200 de agita­
tori au fost pregătiţi pentru a putea
lămuri maselor largi de alegători con­
ţinutul legii pentru alegerea de depu­
taţi în Marea Adunare Naţională şi
sfaturile populare, drepturile şi înda­
toririle alegătorilor, pentru a populariza mitetului orăşenesc P.M.R., a vorbit
marile realizări înfăptuite în anii de
democraţie populară.
In oraşul Deva, s-au deschis 5 case
ale alegătorilor. Aici sînt organizate
in mod sistematic conferinţe, convor­
biri, seri de întrebări şi răspunsuri,
audiţii colective la radio, programe
artistice etc.
Ieri, Comitetul orăşenesc P.M.R.
Deva, a organizat un schimb de ex­
perienţă între conducerile acestor case
Conferinţe la Casa alegătorului
In această perioadă, la casele ale­
gătorului din oraşul Orăştie au loc
diferite activităţi ca întîlniri între ce­ femei.
tăţenii mai vîrstnici şi tineri care vor
vota pentru prima oară, conferinţe
prin care se popularizează realizările
înfăptuite în anii puterii democrat-
populare etc. Vineri după-amiază de
pildă, tov. Elena Tition, preşedinta co­
mitetului orăşenesc al femeilor, a ţinut
la Casa alegătorului nr. 1 conferinţa:
„Ce a dat regimul de democraţie popu­
r rC6îi®t'niîî cii 'ajutorul specialiştilor sovietici şi înzestrat cu utilaje moderne, de mare productivitate, laminorul de
.650 i i de la Hunedoara este unul din principalii producători de laminate din ţară.-
53r«V* "^—-- ¦' --¦-r=*"-:esr‘sa
' PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI
D u m in ică 15 ia n u a r ie 1961
secretar al comitetului regional
U.T-M., şi Drucker Adolf, directorul
uzinei „Victoria“ Gălan.
Susţinînd candidaturile propuse, to­
varăşii Anton Timiş, tehnician la con­
trolul tehnic al calităţii, Eremia Kiss,
tehnician furnalist, Achim Gherloabă,
inginer şef al uzinei, au subliniat ho-
tărîrea colectivului de muncitori, tehni­
cieni şi ingineri a uzinei „Victoria“
din Gălan de a-şi spori eforturile pen­
tru traducerea în viaţă a sarcinilor sta­
bilite de cel de-al III-lea Gongres al
partidului cu privire la creşterea pro­
ducţiei de fontă şi piese turnate, redu­
cerea în continuu a preţului de cost
C. ARA4EAN
noastră, cît şi despre prevederile De­
cretului Prezidiului Marii Adunări Na­
ţionale privind alegerile de deputaţi
în Marea Adunare Naţională şi a Legii
nr. 9 privind alegerile de deputaţi în
sfaturile populare. Asemenea conferinţe
în faţa alegătorilor s-au ţinut la
Hunedoara, Sebeş, Alba Iulia, Orăş-
tie şi alte localităţi din regiune.
In multe localităţi agitatorii au or­
ganizat convorbiri cu alegătorii pe
marginea conferinţelor expuse.
ale alegătorilor. Tov. Iosii Tamăş şi
Petru Pîrva din conducerea, casei ale­
gătorului nr. 3 au vorbit participan­
ţilor la acest schimb de experienţă
despre felul cum se desfăşoară activi­
tatea în cadrul acestui centru de agi­
taţie şi felul cum sînt folosiţi agita­
torii în campania electorală. Tov. La-
dislau Fedoranici, prim-secretar al Co­
de asemenea despre munca de pro­
pagandă şi agitaţie .ce trebuie să se
desfăşoare în cadrul caselor alegăto­
rilor şi în circumscripţiile electorale.
In aceeaşi zi, colective de propagan­
dişti şi agitatori din unele întreprin­
deri, instituţii etc., din oraşul Deva,
au vizitat casa alegătorului din Sîn-
tuhalm, împărtăşindu-şi din experienţa
dobîndifă în desfăşurarea muncii poli­
tice de masă în campania electorală.
lară femeilor din ţara noastră“. Con­
ferinţa a fost audiată de aproape 100
jAsemenea conferinţe prin care au
fost popularizate realizările regimului de
democraţie populară s-au ţinut şi la
alte case ale alegătorului şi cămine
culturale din regiune. Pînă în prezent
s-au ţinut un număr de 65 conferinţe,
care au fost audiate de peste 5.600
cetăţeni.
In clişeu: Hala principală a laminorului.
candidaţi
La puţin timp după terminarea ţia electorală orăşenească nr. 30, a
schimbului de dimineaţă, sala festivă
a uzinelor de reparat utilaj minier din
Petroşani devenise neîncăpătoare. Intr-o
atmosferă de puternic entuziasm, co­
lectivul uzinei şi-a desemnat ieri can­
didaţii în alegerile de deputaţi pentru
sfaturile populare.
— Din partea circumscripţiei electo­
rale regionale nr. 70, propun pe tova-
varăşul Alexandru Kovacs, muncitor
fruntaş, spre a candida în alegerile
din 5 martie, pentru a fi deputat în
Sfatul popular regional.
Cuvintele tovarăşei Ghizela Iancu,
membră a Consiliului orăşenesc F.D.P.
Petroşani, au fost întîmpinate cu vii
aplauze.
— Sudorul Alexandru Kovacs — a
spus vorbitoarea — este mereu în pri­
mele rînduri ale întrecerii socialiste,
vrednic activist obştesc, tovarăş apro­
piat şi respectat de întregul colectiv.
Propunerea a fost votată în unani­
mitate.
Cu însufleţire a fost apoi aprobată
propunerea făcută privind candidatura
tovarăşei Maria Nicoară,, muncitoare
la secţia sculărie pentru circumscrip-
Primul meu vot -
candidaţilor F.D.P.
In acest an, Ia 5 martie, votez pen­
tru prima oară. Acest fapt îmi provoa­
că o deosebită satisfacţie. Noi, tine­
rii de azi, spre deosebire de tinerii
din trecut, ne bucurăm de cele mai
largi drepturi şi libertăţi democratice.
Sîntem cetăţeni cu drepturi depline.
Partidul şi guvernul ne poartă o grijă
deosebită. Pentru noi tinerii, s-au con­
struit şi se construiesc şcoli, institute
de învăţămînt de toate gradele, insti­
tuţii de artă şi cultură. Avem create
toate condiţiile pentru a ne putea în­
făptui cele mai îndrăzneţe planuri.
Lucrez ca strungar la Atelierele
G.F-R. Simeria. In şcoala profesională
şi apoi în producţie m-am bucurat şi
mă bucur ca şi ceilalţi tineri, de con­
diţii de învăţătură, de muncă şi de
trai, cum nici nu visau tinerii în tre­
cut. Datorită acestor condiţii, noi pu­
tem să muncim şi să învăţăm în ace­
laşi timp. Eu sînt acum elev in clasa
a Xl-a a şcolii medii serale din Si­
meria. In acest an îmi voi lua exa­
menul de maturitate, iar în toamnă
vreau să mă înscriu la o facultate.
Pentru condiţiile de muncă şi învăţă­
tură create de partid şi guvern, pen­
tru viitorul luminos ce-1 a,vem în faţă,
pentru tot ce ne-a dat regimul nostru
democrat-popular nouă, tineretului, la
5 martie, voi da votul meu candidaţi­
lor vieţii noi — candidaţii Frontului
Democraţiei Populare.
CORNEL PROCA
strungar — secjia IlI-a me­
canică, Atelierele 0.F.R. s la gospodine: cu forme ova-
Simeria
4 pagini 20 bani
tehnicianului Gheorghe Todea, pentru
circumscripţia electorală orăşenească nr.
35, a tovarăşului Farcaş Emeric, di­
rectorul uzinei, pentru circumscripţia
electorală orăşenească nr. 27.
Tovarăşii loan Cosma, Gheorghe
Kiss, Şerban Francisc, ing. Aurelian
Bortea, Cornel Rizopol şi alţi vorbi­
tori au susţinut cu căldură propune­
rile făcute.
S m im p i'!V'VA /% /V \
Intr-unu din sile, la gazeta
de perete centrală a Uzinelor
> metalurgice din Cugir, apă­
ruse un articol neobişnuit.
< Articolul cu pricina era o
> scrisoare de felicitare, adre-
> sată de un client întregului
5 colectiv al uzinei pentru fe­
lul în care a realizat n\aşina
de cusut „Ileana“ : „frumoa­
să ca aspect şi lucrează ire -.
proşabil“. Privindu-i pe cei
care citeau, îţi dădeai seama
că „ileana“ reprezintă o păr­
ticică din viaţa fiecăruia. Şi
ce-ţi poate oferi o bucurie
mai mare decît aprecierea
cea mai bună a unui lucru
la care ai depus su flet!
...Istoricul „Ilenei“ poate fi
văzut in expoziţia din holul
clădirii direcţiei generale a
uzinelor. Prima maşină de
cusut fabricată la U. M. Cu­
gir este o maşină de tip indus­
trial, cu trăsături robuste şi
destul de voluminoasă. Cîte-
i va zeci din asemenea exem-
Ş plare se găsesc astăzi în a-
telierele fabricii de confecţii
„Gh. Gheorghiu-Dej“ din Ca­
pitală. A doua, este o maşi­
nă de tip uşor, pentru me­
naj : „Casnica“. Ca aspect,
<; se aseamănă cu majoritatea
> maşinilor de cusut ini Unite
\ le şi de culoare neagră. Pe-
> nultima realizare este waşi-
L na „Supercasnica“. Ea se ăeo-
S .\A A A
de-a «asesiune ordinaraD e a
14
a S f a t u l u i p o p u la r r e g io n a l duiesc ca fiecare şurub al re din Călan, lucrează cu
Deputaţii Sfatului popular re­ nai, a scos în evidenţă în prima
gional s-au întrunit ieri în cea parte, o seamă de succese pre­
de-a 14-a sesiune ordinară unde cum şi unele lipsuri în ceea ce
au dezbătut şi aprobat planul priveşte realizarea planului eco­
economic şi bugetul pentru a- nomic şi a bugetului în anul
nul în curs. Raportul prezentat trecut. Raportul a cuprins şi
C e e roii în viata n o a s tr ăde tov. deputat Dumitru Dejeu, proiectul planului economic şi
preşedintele Comitetului execu­ a! bugetului pentru anul 1961,
tiv al Sfatului popular regio- defalcat pe principalele obiective
sebeşte de precedenta şl ca
aspect exterior şi ca proprie­
tăţi tehnice.
Ultimul tip este maşina de
cusut „Ileana“, proiectată în
anul 1958. Ea reprezintă o a-
devărată revoluţie în istoria
maşinilor de cusut fabricate
la U. M. Cugir. Faţă de „Su-
percasnica“ are o arhitectu­
ră exterioară cu totul dife­
rită şi se livrează pentru pri-
Marca fabricii —
mîndria înfregului
colectiv
ma dată intr-alte culori de­
cît tradiţionala culoare nea­
gră. Noua maşină este dota­
tă cu un sistem de iluminat
local iar cu ajutorul unui in­
versor de ac poate fi utiliza­
tă şi la brodat. La executa­
rea ei s-au folosit pentru
prima dată repere din masă
plastică şi aluminiu, care-i
micşorează mult din greuta­
te. De la „Supercasnica“ s-a
păstrat doar masa de tip
mobilă, care se livrează însă
în mai multe variante: din
lemn aglomerat, din masă
furnirată cu furnir de nuc,
Sau cu feţe de vinilin.
„Ileana“ a fost prezentată
cu mult succes la expoziţiile
0 , caru, reglării Vladimir Viorel
şi ramuri de activitate.
Numeroşi deputaţi, precum şi
reprezentanţi ai întreprinderilor
aparţinătoare Sfatului popular
regional, participanţi la sesiune
au luat cuvîntul şi au discutat
despre importantele realizări ob­
ţinute în regiunea noastră.
După aprobarea bugetului,
s-a adoptat un plan de măsuri
cu obiective concrete privind a-
plicarea în practică a sarcinilor
economice pe anul 1961.
—ooo-
In 11 zile
încă din primele zile ale acestui an,
colectivul 1. M. Ghelar a dat o atenţie Am schimbat doar un stăpîn cu altul:
deosebită reducerii consumului speci­
fic de materiale. Pe lîngă măsurile
luate pentru îmbunătăţirea calităţii
minereului, cît şi pentru îndeplinirea
planului de producţie, minerii aii dat
atenţia cuvenită şi reducerii consumu­
lui de lemn de mină.
Astfel, în primele 11 zile ale lunii
ianuarie a.c. la I. M. Ghelar s-au re­
cuperat 25 m.c. lemn de mină, eco-
nomisindu-se 4.100 lei. Numai la ori­
zontul 4, corpul nou, s-au recuperat
în aceeaşi perioadă 11 m.c. lemn de
mină, obţinîndu-se o economie de 1.500
lei.
Comunistul
Gheorghe Cătă-
dem u lţu m ire nici de la fa-
v/\A* brica chimică
Orăştie, lucrea­
internaţionale de la Buda­ ză ca rectifica­
pesta, Leipzig, Marsilia, Iz­ tor la maşina automată.
mir, Poăzdam şi Moscova. Datorită cunoştinţelor lui
profesionale şi atenţiei cu
...Primii paşi pe drumul care lucrează, depăşeşte
realizării maşinii de cusut norma lunară cu 18—20
„Ileana“ s-au făcut pe hîr- la sută. Pentru conştiincio­
tie. Proiectantul ei principal, zitatea de care a dat şi
Andrei Barbu, un om trecut dă dovadă în procesul cie
într-a doua virstă, a petrecut producţie şi în alte activi­
ani de-a rîndul, nopţi nenu­
mărate, aplecat asupra plan­ tăţi, el a fost declarat frun­
şetei de desen cu rigla şi taş in întrecerea socialistă.
creionul în mină. Zile şi
nopţi avea in faţa ochilor In clişeu: Gheorghe
numai cifre şi schiţe. A înso­
ţit maşina de cusut cu rigla Cătănici în timpul lucru­
şi planşeta încă din prima ei
fază, de la tipul industrial. lui.
Şi fiecare tip nou creat re- ,
prezintă pentru el o fărîmă <
din viaţă, asupra căruia şi-a )
revărsat toată dragostea şi >
talentul. „Ileana“ este rodul y
bogatei lui experienţe, o în- .
sumare a tot ceea ce a apă- >
rut pînă atunci nou in con­
strucţia maşinii de cusut.
Cei care fac ca schiţele şi
cifrele lui Andrei Barbu să
prindă viaţă, se află jos, in
halele uzinei. Aici se lucrea­
ză fără răgaz, zi şi noapte.
Zi şi noapte, ca şi Andrei
Barbu, inginerii Remus Vio-
rel şi Nicolae Băncişor, mai­
ştrii Avram Olteanu, Florian (,
Păcuraru, Teodor Crişan, Sa- i
bin Racolţa şi Ştefan Vodă, <
rectificatorii Gheorghe Ga-
vrilă, Alexandru Perlan şi
Ene Pedel, şlefuitorii Con­
stantin Pamfil şi 'Maria Vă-
Petru Rusalinescu, bavura-
y şi Gheorghe Dănoi, se stră­ tor la turnătoria de Lingotie-
GH. COMSUŢA multă conştiinaiozitate, dînd
produse de bună calitate.
(Continuare in pag. 3-a) In clişeu: Tov. Rusalines­
cu polizînd o lingotieră.
Sîntem Ia secţia tîmplărie de mo­ ca bugetul familiei mele să crească.
bilă fină a întreprinderii „l Mai“ din Ajutorul statului l-am simţit din plin.
Deva. Aci l-am întjlnit pe tov. Petru In anul 1958 am primit Sn mod gra­
Botanciu, muncitor fruntaş în produc­ tuit un. loc de casă. Din economiile
ţie. Lucra la confecţionarea mobilie­ făcute am construit o casă compusă
rului pentru noul magazin ce se va din 2 camere, bucătărie, antreu şi
deschide în oraşul nostru, la parterul pivniţă. In anul acesta mă voi muta
blocului Trustului minier. Intr-o cli­ în casă nouă. Pentru a uşura mun­
pă de răgaz, ăm intrat în vorbă. Am ca soţiei, am cumpărat în rate o ma­
discutat despre muncă, despre viaţă. şină electrică de spălat rufe.
Iată ce ne-a declarat el: Pentru cele două fetiţe ale mele,
— Am fost băiat sărac. De la vîr- Constanţa şi Doina, prima în clasa
sta de 11 ani a I-a şi a doua în
trebuit să-mi cîştig rj clasa a Ul-a, pri­
mesc lunar cîte
existenţa. Am intrat
slugă. Udată 200 lei indemnizaţie
sudoare şi lacrimi, amară era pîinea din partea statului. Incepînd din a-
ia stăpîn. Cu greu am învăţat mai cest an fetiţele mele, ca şi toţi cei­
tîrziu meseria de tîmplar. Dar nici lalţi copii, au primit manuale şco­
ca muncitor viaţa nu era mai bună. lare în mod gratuit.
Casa noastră, pe zi ce trece, de­
pe chiabur cu capitalistul... Au trecut vine tot mai îmbelşugată. Familia
însă toate... îmi e bine hrănită şi îmbrăcată.
Conduşi de partid, făurim azi prin Viaţa noastră se schimbă an de
muncă o viaţă nouă, luminoasă. In an. Ea devine tot mai bogată şi mai
anii regimului democrat-popular am plină de bucurii. Toate acestea le da­
devenit cu adevărat om. La locul meu torăm partidului, regimului nostru
de muncă sînt stimat şi apreciat. democrat-popular, care ne poartă o
Condiţiile de muncă şi de trai se grijă deosebită. La locul meu de
îmbunătăţesc an de an. Acum, cîşti- muncă, mă străduiesc să lucrez cît
gul meu se ridică Ia 1.300 lei lunar. mai bine şi să contribui astfel la /
Soţia, cîştigă şi ea 750 lei pe lună. înfăptuirea sarcinilor pe care parti­
îmbunătăţirea sistemului de salari­
zare, reducerile de preţuri, reduce­ dul şi guvernul le-a pus în faţa noas­
rea impozitului pe salariu, au făcut tră.